România
Register
Advertisement

Provincia Autonomă Voivodina (în sârbă Аутономна Покрајина Војводина, în maghiară Vajdaság Autonóm Tartomány, în slovacă Autonómna pokrajina Vojvodina, în croată Autonomna Pokrajina Vojvodina, în ruteană Автономна Покраїна Войводина) este o provincie din Serbia. Capitala Voivodinei şi totodată cel mai populat oraş, este Novi Sad, al doilea oraş ca mărime fiind Subotica.

Аутономна Покрајина Војводина
Vajdaság Autonóm Tartomány
Autonómna Pokrajina Vojvodina
Autonomna Pokrajina Vojvodina
Provincia Autonomă Voivodina
Автономна Покраїна Войводина
Drapelul Voivodinei
Drapel Stemă
Deviză: Nu are
Imn naţionalHej Sloveni


Capitală Novi Sad
45°33' N; 19°85' E
Oraş principal Novi Sad
Limba oficială Sârba, Maghiara, Slovaca, Româna, Ruteana, Croata
Sistem politic regiune autonomă
 - Preşedintele Ansamblului Egeresi Sándor
Şandor Eghereşi
 - Preşedintele Consiliului Executiv Bojan Pajtić
Boian Paitici
Independenţă Provincie Autonomă în Serbia 
Suprafaţă  
 - Total 21 506 km² km² (Locul xx)
 - Apa (%) xx%
Populaţie  
 - {{{an}}} 2 031 992 loc. (Locul xx)
 - Densitate 94,4/km² loc./km² ({{{Densitate-loc}}})
PIB {{{PIB_PPC_an}}}
 - Total $10,57 miliarde (Locul xxº)
 - Per capita $5 300
Monedă Dinar (100 para)
({{{Monedă-ISO}}})
Fus orar UTC+1/+2
Zi naţională {{{Zi-naţională}}}
Domeniu Internet .yu (.rs rezervat)
Prefix telefonic +381

Istorie[]

Teritoriul Voivodinei de astăzi a fost locuit încă din Paleolitic. La sfârşitul secolului I î.Hr. romanii ocupă şi încorporează Voivodina în provincia Panonia. Sirmium, oraş roman situat în apropiere Sremska Mitrovica de astăzi, devine centrul administrativ al Panoniei Inferioare. Provincia este abandonată de romani în 395 d.Hr.

Slavii se stabilesc în număr mare în Voivodina începând cu secolul VI. În secolul IX, maghiarii ocupă regiunea şi o controlează până în secolul XIV, când populaţia sârbă creşte, în urma unui proces vast de colonizare.

Voivodina este ocupată de otomani ca urmare a înfrângerii suferite de maghiari la Mohács (1526) şi a căderii Banatului (1552). Ocupaţia otomană este însoţită de o depopulare masivă a zonei. Prin tratatele de pace de la Karlowitz (1699) şi Passarowitz (1718), provincia intră sub dominaţia Imperiului Habsburgic şi ulterior a Austro-Ungariei. Totuşi teritoriul Voivodinei a fost afectat de războaiele dintre Austria şi Turcia şi după aceea, şi în decursul timpului unele localităţi au fost complet distruse, cum este cazul satului Chevereşu Mic care a ars complet în timpul războiului austriaco - turc din 1788 - 1789. În noiembrie 1918 Ansamblul de la Novi Sad proclamă unirea regiunilor Bačka, Banat, Srem şi Baranja cu Regatul Serbiei. Din 1918 şi până în prezent, regiunea a primit diferite grade de autonomie în cadrul Serbiei.

Politică[]

Coaliţia aflată la guvernare în Voivodina este compusă din fracţiunile politice Partidul Democrat, Uniţi pentru Voivodina (coaliţie constituită din mai multe partide regionaliste sub conducerea Ligii Social Democraţilor din Voivodina, Alianţa Maghiarilor din Voivodina şi Mişcare politică „Forţa Serbiei”.

Funcţia de preşedinte al guvernului voivodinean este deţinută de Boian Paitici (Partidul Democrat), în timp ce preşedintele parlamentului voivodinean este Egeresi Sándor (Liga Social Democraţilor din Voivodina).

Districte[]

  • Bačka de Nord
  • Banatul Central
  • Banatul de Nord
  • Banatul de Sud
  • Bačka de Vest
  • Bačka de Sud
  • Srem

Principalele oraşe sunt Novi Sad, Subotica, Panciova, Becicherecul Mare, Sombor, Chichinda Mare, Sremska Mitrovica şi Vârşeţ.

Geografie[]

Fișier:Voivodina-map.png

Harta Voivodinei

Voivodina se învecinează cu Ungaria la nord, România la est, Croaţia şi Bosnia şi Herţegovina la vest. Administrativ se învecinează la sud cu Serbia Centrală pe râurile Sava şi Dunăre. Provincia este împărţită în trei regiuni, Banat (regiune care se continuă în România), Bačka şi Srem (regiune care se continuă în Croaţia).

Demografie[]

În urma recensământului din 2002 au fost număraţi 2.031.992 de locuitori.

Populaţia după grupuri etnice:

  • 1 321 807 sârbi (65,05%)
  • 290 207 unguri (14,28%)
  • 56 637 slovaci (2,79%)
  • 56 546 croaţi (2,78%)
  • 49 881 iugoslavi (2,45%)
  • 35 513 muntenegreni (1,75%)
  • 30 419 români (1,50%)
  • 55 016 nedeclaraţi (2,71%)
  • alţii

Statutul Provinciei Autonome Voivodina stipulează faptul că limbile oficiale, egale în drepturi, sunt sârba, maghiara, croata, slovaca, româna şi ruteana.

Economia Voivodinei[]

Voivodina este cea mai bine dezvoltată parte a Serbiei, în special în termeni de agricultură şi industria procesării alimentelor, industria metalelor şi chimică, industriile materialelor de construcţie, a textilelor şi altele. Agricultura reprezintă 30% din PIB, iar industria 36 %.

Cultura Voivodinei[]

Români în Voivodina[]

Românii din Voivodina
Statutul românilor din Voivodina
Româna din Voivodina
Literatură română în Voivodina
Consiliul Naţional Român
Comunitatea Românilor din Serbia
Alianţa Românilor din Voivodina
Personalităţi româneşti în Voivodina
Comunităţi de români în Voivodina
 vizualizare  discuţie  modificare 

În Voivodina, locuiesc 34 576 de români, concentraţi în 42 de localităţi. Odată cu garantarea autonomiei în Voivodina, limba română a primit statut oficial împreună cu grafia latină, după cum se precizează în Statutul Provinciei Autonome Voivodina, Dispoziţiile de Bază, articolul 6:

În activitatea organelor Provinciei Autonome Voivodina în uz oficial cu limba sîrbocroată şi scrierea chirilică, iar scrierea latină, în modul stabilit de lege, sînt concomitent şi limbile maghiară, slovacă, română şi ruteană şi scrierile lor şi limbile şi scrierile altor naţionalităţi în modul stabilit de lege.

Astfel, în majoritatea segmentelor societăţii, poate fi utilizată limba română.

Româna este oficială pe teritoriul PAV în localităţile Alibunar, Biserica Albă, Jitişte, Becicherecul Mare, Kovăciţa, Cuvin, Plandişte, Sărcia şi Sečanj. În comuna Vârşeţ româna este oficială în localităţile Voivodinţ, Marcovăţ, Straja, Jamu Mic, Srediştea Mică, Mesici, Jablanka, Sălciţa, Râtişor, Oreşaţ şi Coştei.

Vezi şi[]

  • Distribuţia geografică a limbii române
  • Euroregiunea DKMT

Bibliografie[]

Legături externe[]

Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Voivodina

Administraţie[]

Documente oficiale[]

Cultură[]

Mass Media[]

Minoritatea românească[]

Format:Teritorii română Format:Fostă Iugoslavia Format:Serbia Format:Voivodina

Wikipedia-logo Această pagină utilizează conţinut de la Wikipedia în limba română. Versiunea originală a sa se află la: Wikipedia: Voivodina. Lista autorilor poate fi văzută în istoricul paginii. Textul de la Wikipedia este disponibil sub licenţa GNU FDL pentru documentaţie liberă.
Advertisement