FANDOM


<tr><th colspan="2" style="text-align: center;">Logo TVR</th></tr> <tr><th>Slogan</th><td>„Imaginea timpului tău”</td></tr><tr><th>Acoperire</th><td>România şi Republica Moldova</td></tr><tr><th>Sedii</th><td>Bucureşti, Cluj Napoca, Târgu Mureş, Craiova, Iaşi, Timişoara</td></tr><tr><th>Pagina oficială</th><td>http://www.tvr.ro</td></tr><tr><th style="background-color: #BFDFFF; font-size: 110%;" align="center" colspan="2">Acces</th></tr><tr><th style="background-color: #d0e5f5;" align="center" colspan="2">Furnizor terestru</th></tr><tr><th>RadioCom România</th><td></td></tr><tr><th>Radiocomunicaţii Moldova</th><td></td></tr><tr><th style="background-color: #d0e5f5;" align="center" colspan="2">Satelit</th></tr><tr><th>EUTELSAT W2/16° EST 11.471 MHz</th><td></td></tr>
Societatea Românǎ de Televiziune

Televiziunea Română (sau oficial denumită Societatea Română de Televiziune - SRTV) reprezintă televiziunea publică din România, care îşi difuzează programele pe patru canale centrale: TVR 1, TVR 2, TVR Cultural şi TVR Internaţional. Pe lângă acestea mai funcţionează şi şase studiouri regionale la Bucureşti, Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Iaşi, Timişoara şi Craiova).

TVR 1 şi TVR 2 sunt singurele canale cu acoperire naţională terestră din România, spre deosebire de reţelele private de televiziune care acoperă doar zone dens populate din motive economice. TVR oferă o varietate de servicii, inclusiv webcasts şi transmisii free-to-air prin satelit.

Istoric Edit

Fișier:Sediu TVR.jpg

Pe 30 octombrie 1937, inginerul Cristian Musceleanu crează primul post experimental de televiziune din România, la Politehnica Bucuresti.

Optsprezece ani mai târziu, pe 21 august 1955 la ora 20.00, începeau transmisiunile experimentale regulate de filme şi cronici de actualităţi făcute de Ministerul Poştelor si Telecomunicaţiilor de la Poşta Vitan din Bucureşti, cu un emitator de 2 KW şi o singură cameră construită prin forţe proprii de către inginerii români.

Oficial însă, prima emisiune profesionistă de televiziune din România a avut loc în noaptea de 31 decembrie 1956 - 1 ianuarie 1957, din primul sediu al Televiziunii, din Floreasca, strada Molière, Nr. 2. Antena şi emiţătorul de 22 KW fuseseră montate pe 14 decembrie 1956 pe Casa Scânteii.

Amenajarea studiourilor nu era gata, încăperile nu erau încă tencuite, ferestrele nu erau montate, dar cum trebuia respectat planul cincinal care prevedea ca televiziunea să funcţioneze în anul 1956, emisia a fost pornită pentru o noapte.

Transmisia era recepţionată pe atunci numai în Bucureşti, pe câteva sute de televizoare, importate din URSS pentru personalităţile momentului.

Aproape întreg programul era înregistrat pe film de 35 de milimetri. După un reportaj realizat de Alexandru Stark a urmat filmul „O noapte furtunoasă” şi salutul lui Petru Groza, pe atunci preşedintele Marii Adunări Naţionale, cu prilejul Anului Nou.

După emisiunea inaugurală, programul televiziunii a fost suspendat pentru două luni, pentru ca să se termine amenajarea studioului de crainic şi primele instalaţii.

Întreaga aparatură folosită la început în Televiziunea Româna era rusească. Fusese produsă de Institutul de Inginerie din Leningrad. O echipă rusă venise la Bucureşti pentru a participa la montarea echipamentelor şi la instruirea personalului tehnic.

Tot echipamentul tv. funcţiona cu lămpi. Ruşii susţineau la vremea respectivă că tranzistoarele, nou apărute, erau folosite doar la instalaţiile militare.

Televiziunea a funcţionat în Floreasca până în anul 1968, când s-a mutat în actualul sediu din Calea Dorobanţi.

Un al doilea canal a apărut în 1968. Emisia sa a fost suspendată în 1985 şi până la căderea regimului comunist.

Fișier:ProgramTVinaintedeRevolutie.jpg

În 1985 programul TVR a fost limitat la doar 2 ore pe zi, emisiunile fiind în cea mai mare parte dedicate cultului personalităţii lui Nicolae şi Elena Ceauşescu. Ulterior programul s-a mai mărit cu o oră.

Decembrie 1989 a fost un punct important în istoria TVR. Evenimentele au fost transmise în direct. Demonstranţii au ocupat clădirea TVR la miezul zilei de 22 decembrie şi au anunţat fuga lui Ceauşescu. TVR şi-a schimbat imediat numele în "Televiziunea Română Liberă" (TVRL).

Însă instituţia a rămas un instrument de propagandă în mâinile nou-născutului Front al Salvării Naţionale (FSN), format în principal din comunişti reformaţi. FSN a folosit TVRL, de departe cea mai penetrantă sursă de informaţii de la acel moment în România, pentru a discredita protestatarii care cereau un guvern fără comunişti, denumindu-i "fascişti". Protestul societăţii civile a culminat prin evenimentele din iunie 1990 din centrul Bucureşti, înăbuşite de minierii din Valea Jiului chemaţi de preşedintele Ion Iliescu.

După încheierea protestelor, Iliescu a apărut la televizor împreună cu minierii pe care îi felicita pentru "restaurarea legii şi ordinii". La scurt timp după protestele societăţii civile, TVRL a renunţat la adjectivul "liberă" în numele său şi a revenit la vechea denumire, TVR.

Dacă ar fi să rezumăm activitatea TVR de până în 1989, trei perioade ar fi de luat în seamă:

  • pionieratul între anii 1955 - 1968
  • perioada de aur 1968 - 1982
  • decadenţa între anii 1983 - 1989

Cronologie Edit

  • 1937: Pe 30 octombrie are loc prima demonstraţie de televiziune din România, în cadru privat.
  • 1953: Inginerul Alexandru Spătaru construieşte primul emiţător de televiziune din România.
  • 1955: După numeroase teste, pe 21 august la ora 20.00 încep emisiunile experimentale regulate ale Ministerului Poştelor şi Telecomunicaţiilor, sub sigla "Studioului Experimental de Televiziune - Bucureşti".
  • 1956: Pe 14 decembrie sunt montate antena şi emiţătorul de 22 KW (canalul 2 FIF/VHF), pe Casa Scânteii.
  • 1956: Pe 31 decembrie este inaugurată oficial Televiziunea Română, în strada Moliere - nr. 2
  • 1957: În februarie este adus din URSS primul car de reportaj al TVR, cu trei camere, instalat pe două autobuze. Este realizată astfel prima transmisiune exterioară în direct, cu ocazia recitalului dat de Yves Montand la Sala Sporturilor din Floreasca
  • 1957: La 5 mai are loc prima transmisie sportivă în direct, cu meciul de rugby Anglia-România
  • 1957: La 1 iunie a fost transmisă prima emisiune pentru copii de la Teatrul Tandarică
  • 1958: Principalele evenimente interne si internaţionale sunt prezentate într-o emisiune zilnică intitulată „Informaţiile dupa-amiezii”, devenită la 20 martie „Jurnalul Televiziunii”
  • 1958: Din septembrie sunt transmise toate manifestările din cadrul Festivalului George Enescu
  • 1959: La 3 mai se achiziţionează prima maşină de copiat peliculă negativ-pozitiv.
  • 1959: La 23 mai are loc prima transmisie a unei piese de teatru
  • 1960: Se achiziţionează un al doilea car de reportaj; apare în 24 martie emisiunea „Actualitatea internaţională”
  • 1961: Emisiunile TVR încep să fie difuzate zilnic cu excepţia zilei de luni, de la ora 18.30 - puţin după ora 22.00. Duminica şi uneori sâmbăta exista un program matinal de la ora 9.00 până la prânz.
  • 1962: Se achizitioneaza încă două care de reportaj.
  • 1962: Pe 21 iunie, România şi Iugoslavia îşi dau acordul pentru interconectarea reţelelor de emiţătoare TV (conectare efectivă din 1966).
  • 1963: În acel an au loc primele teste cu echipamente de televiziune în culori. Lipsa de bani face însă ca proiectul să fie abandonat.
  • 1965: Televiziunea acoperă 40% din teritoriu şi are 500 de mii de abonaţi. Apare Teleenciclopedia, cea mai longevivă emisiune.
  • 1966: Din 6 februarie, Jurnalul Televiziunii se cheamă „Telejurnal” şi e transmis într-o ediţie de seară şi una de noapte
  • 1968: Televiziunea se mută în noul centru din Calea Dorobanţi. Construit de arhitectul Tiberiu Ricci era unul dintre cele mai moderne din Europa la acea vreme: trei studiouri mari, un studio mediu pentru ştiri, două studiouri mici pentru crainici şi un studio muzical propriu.
  • 1968: Este făcută prima înregistrare video pe bandă magnetică de doi ţoli. Apar primele lecţii de limbi străine.
  • 1968: Din 29 aprilie se emite şi lunea. În Bucureşti emisia se mută pe canalul 4.
  • 1968: Se inaugurează pe 2 mai Programul 2, pe fosta staţie a Programului 1 - canalul 2 FIF/VHF. La început, acesta emitea doar o zi pe saptamână, joia, pentru ca de la 16 iunie sa difuzeze şi duminica, iar din 20 iulie şi sâmbăta.
Fișier:Sediul TVR2.jpg
  • 1968: Televiziunea organizează Cerbul de Aur. Festivalul e întrerupt din 1971 pâna în 1993.
  • 1969: Se lansează în noiembrie emisiunile în limba maghiară (2 ore şi 30 min. săptămânal) şi în limba germană (1 ora şi 45 de min. săptămânal)
  • 1972: Programul 2 ajunge în fine la un program zilnic; aria de acoperire era însă de numai 15 - 20 % din teritoriu.
  • 1972: Se amenajează la Cluj primul studio teritorial dotat cu un car de reportaj
  • 1975: Se cumpără primul car de reportaj în culori şi se începe producţia de emisiuni în culori. Emisia continuă însă să fie alb/negru.
  • 1981: Se fac probe pentru trecerea la televiziunea color. Cultul personalităţii dictatorilor se simte din ce în ce mai mult.
  • 1982: Primele efecte ale politicii "economiei de energie": de luni pâna vineri programul se întrerupe de la ora 18 la ora 20.
  • 1983: La 23 august, e făcută prima transmisie color din Piaţa Aviatorilor. Durata programului se diminuează drastic.
  • 1985: În 20 ianuarie Programul 2 îşi întrerupea emisia în totalitate – iar Programul 1 avea să-şi continue transmisia doar doua ore, de luni până vineri între ora 20.00 şi 22.00. Pe 1 nov. 1988 s-a mai adăugat o oră, însă programul este insuportabil.
  • 1988: S-au achiziţionat primele camcordere BETACAM SP
  • 1989: După evenimentele din decembrie, Televiziunea Româna proclamata Libera trece la un program normal. Telejurnalul îşi schimbă numele în "Actualităţi".
Fișier:Sediul TVR1.jpg
  • 1990: Pe 3 ianuarie, TVR Cluj îşi începe emisia independent de studiourile din Bucureşti.
  • 1990: În luna octobrie TVR 1 începe să emită la Chişinău.
  • 1990: În februarie, Programul 2 al Televiziunii îşi reia emisia integral.
  • 1991: Pe 3 noiembrie începe să emită TVR Iaşi.
  • 1992: Pe 1 februarie TVR 1 începe să emită pe întreg teritoriul Basarabiei.
  • 1993: A fost introdus pe TVR 1 Teletextul, sistem B.
  • 1994: La 17 octombrie începe să emită TVR Timişoara
  • 1995: Au fost achiziţionate primul car de reportaj digital şi primul sistem de postproducţie digitală
  • 1995: La 1 decembrie îşi începe emisia TVR Internaţional
  • 1996: Emisiunea de Actualităţi devine "Jurnalul TVR"
  • 1997: E dat în exploatare primul studio de producţie digitală
  • 1998: Pe 1 decembrie intră în emisie TVR Craiova. Este lansat primul site de internet al TVR la adresa www.tvr.ro.
  • 2001: TVR 2 este primul care trece la emisia 24/24. Urmează TVR 1 şi TVR Internaţional.
  • 2002: A fost lansat canalul TVR Cultural. Toate canalele TVR sunt difuzate prin satelit.
  • 2003: A fost inaugurat Studioul Pangratti, cu o suprafaţă de 2400 m.p. platouri (nefuncţional în acest moment) şi 4000 m.p. birouri, "turnul" redacţional cu 13 etaje având nevoie de renovări.
  • 2006: Se dau în folosinţă studiourile din Centru de Ştiri şi Sport (10, 11 si 12) – fostul Corp Film. "Jurnalul TVR" părăseşte studioul 4 al Telejurnalului.
  • 2007: În ianuarie, canalele regionale ale TVR obţin licenţă individuală de emisie prin satelit. Ia fiinţă noul canal TVR Bucureşti pentru regiunea Munteniei, pe infrastructura TVR 2.
  • 2007: Autoritaţile comuniste de la Chişinău anulează dreptul TVR de a emite în Basarabia.
  • 2008: În aprilie TVR începe o serie de teste pe satelit, în vederea difuzarii emisiunilor de înaltă definiţie (HD). În iunie acelaşi an, sunt programate teste de emisie terestră în Bucureşti.
  • 2008: La 6 mai începe să emită TVR Târgu Mureş.

Directorii SRTV de după 1989 Edit

Societatea Română de Televiziune în prezentEdit

Obiect de activitateEdit

  • Realizarea programelor de televiziune în limba română, în limbile minorităţilor naţionale sau în alte limbi, cu scop informativ, cultural, educativ şi de divertisment.
Fișier:Sediu TVR3.jpg
  • Difuzarea programelor prin staţii de emisie şi linii pentru transmiterea programelor, aflate în proprietate, sau prin închirierea reţelelor de telecomunicaţii audiovizuale, radioelectrice, inclusiv prin satelit, cablu sau alte mijloace tehnice.
  • Organizarea şi realizarea, în studiourile proprii sau în colaborare cu alţi parteneri interni sau externi, de programe de televiziune, înregistrări pe discuri, pe suport magnetic, filme artistice de televiziune, seriale de televiziune, filme documentar-ştiinţifice, necesare programelor proprii şi pentru schimb cu organizaţii similare din ţară şi din străinătate sau pentru valorificare.
  • Desfaşurarea activităţii de impresariat pentru propriile formaţii artistice, organizarea de concerte, festivaluri şi spectacole cu public, precum şi concursuri cu formaţii artistice proprii sau în colaborare cu alţi artişti, inclusiv concursuri şi jocuri de inteligenţă sau de noroc, încheierea de contracte cu artişti şi impresari români sau străini, pentru emisiunile, concertele şi spectacolele pe care le organizează, plătind onorarii şi efectuand încasări în condiţiile legii.
  • Realizarea de activităţi publicitare prin emisiunile şi publicaţiile proprii, pentru beneficiari din ţară şi din străinătate.
  • Organizarea activităţii de documentare în problemele specifice, editarea şi transmiterea spre difuzare a programelor, materialelor publicitare şi a altor publicaţii legate de activitatea de televiziune.
  • Realizarea de emisiuni în sprijinul procesului de formare a tineretului sub aspect instructiv-educativ, moral-religios şi patriotic, în colaborare cu persoane juridice de drept public, persoane juridice de drept privat şi persoane fizice.
  • Efectuarea activităţii de cercetare şi proiectare, precum şi de lucrări specifice tehnicii audio si video, pentru nevoile proprii sau ale altor beneficiari din ţară sau din străinătate, urmărirea rezultatelor cercetării ştiinţifice şi valorificarea acestora în conditiile legii, promovarea progresului tehnic şi ştiintific în activitatea societăţii.
  • Efectuarea direct, în condiţiile legii, în domeniul de activitate, de operaţiuni de comerţ exterior şi de plăţi în lei si în valută.
  • Organizarea coproducţiilor cu parteneri externi în domeniul unor programe radiofonice şi de televiziune, şi realizarea producţiei, prelucrării, schimbului, exportului şi importului de filme ori programe pentru programele de televiziune.
  • Reprezentarea în relaţiile cu organismele internaţionale de profil la care România este parte, încheierea convenţiilor şi stabilirea relaţiilor de colaborare cu organizaţiile de radiodifuziune şi de televiziune din alte ţări.
  • Realizarea şi trimiterea în străinătate, în vederea difuzării, potrivit acordurilor încheiate cu organizaţii similare, a programelor de televiziune şi film.
  • Organizarea de schimburi de realizatori de emisiuni şi de corespondenţi cu organizaţii de televiziune din alte ţări, oferind posibilitatea unei informări reciproce directe asupra realităţilor din România şi din ţările respective.
  • Păstrarea şi arhivarea înregistrărilor audiovizuale şi a documentelor care prezintă interes pentru patrimoniul naţional; perioadele de păstrare şi condiţiile de arhivare şi de acces la înregistrările şi documentele arhivate se vor stabili prin regulamentul de organizare şi funcţionare a SRTV, în condiţiile legii.
  • Elaborarea şi transmiterea spre difuzare de programe în limba română şi în alte limbi, adresate telespectatorilor din întreaga lume, pentru a promova imaginea României şi politica sa internă şi externă. În acest scop, în cadrul SRTV funcţionează departamente de emisiuni pentru străinătate.
  • Orice alte activităţi stabilite potrivit legii.

Surse de finanţare Edit

Finanţarea activităţii SRTV este reglementată prin lege. Conform legii nr. 41/1994, republicată în 1999, activitatea financiară a Societăţii Române de Televiziune se desfăşoară pe baza bugetelor proprii. Utilizarea fondurilor SRTV este supusă controlului organelor abilitate prin lege, potrivit provenienţei fondurilor respective.

Sursele financiare ale SRTV se constituie din:

  • alocaţii de la bugetul de stat
  • venituri proprii
  • alte surse.

1.- Alocaţii de la bugetul de statEdit

Fondurile alocate de la bugetul de stat se aprobă prin legea bugetară anuală şi sunt destinate pentru:

  • acoperirea unor cheltuieli de dezvoltare
  • achiziţionarea de echipamente şi piese de schimb de televiziune, materiale consumabile necesare desfăşurării activităţii specifice
  • acoperirea integrală a cheltuielilor de utilizare a staţiilor de emisie, radioreleelor şi circuitelor video şi fonice, datorate agenţilor economici din sistemul comunicaţiilor
  • asigurarea pazei, ca obiectiv de interes naţional
  • achitarea cotizaţiilor cuvenite organizaţiilor guvernamentale internaţionale
  • finanţarea necesară producerii şi difuzării emisiunilor de televiziune adresate străinătăţii, precum şi dezvoltării acestei activităţi

Celelalte cheltuieli se acoperă din veniturile proprii. Din veniturile realizate din alte surse, consiliul de administraţie poate hotărî utilizarea unor sume pentru dotări şi retehnologizare.

2.- Venituri propriiEdit

Veniturile proprii ale SRTV provin din:

  • taxe de abonament de televizor
  • surse realizate potrivit obiectului de activitate
  • donaţii sau sponsorizari

Posesorii receptoarelor de televiziune sunt obligaţi să plătească o taxă de abonament către serviciile publice de televiziune. Abonamentul se obţine pe baza unei cereri-tip, care conţine şi angajamentul de plată al abonatului. Cererea aprobată are caracterul unui act autentic ce constituie titlu executoriu şi se execută după aceeaşi procedură ca şi sumele datorate fiscului. Nivelul taxei de abonament, pe categorii de plătitori, modalitatea de încasare, precum şi faptele care constituie contravenţie se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Nemulţumiri şi acuzaţiiEdit

Excesul de publicitateEdit

Faptul că SRTV, finanţată în mare parte de la bugetul de stat şi din taxele obligatorii de abonament, transmitea şi foarte multă publicitate în timpul programelor a atras nemulţumiri şi acuzaţii atât din partea televiziunilor comerciale (finanţate exclusiv din resurse proprii, în cea mai mare parte din publicitate), cât şi din partea populaţiei. Ca urmare, difuzarea reclamelor de către serviciul public de televiziune a fost limitată prin normele obligatorii elaborate de Consiliul Naţional al Audiovizualului, publicate în Monitorul Oficial (s-a decis ca TVR să poată difuza limitat publicitate, doar între programe). Nerespectarea normelor CNA referitor la publicitatea în cadrul programelor de televiziune se sancţioneaza potrivit Legii audiovizualului nr. 48/1992.

Suspiciunea de control politicEdit

În istoria post-comunistă, autonomia şi independenţa editorială a serviciului public de televiziune, precum şi obiectivitatea şi imparţialitatea sa în transmiterea ştirilor, au fost deseori puse la îndoială, TVR fiind acuzată de nenumărate ori de control guvernamental şi de cenzură. Acuzaţii de acest gen au apărut şi în timpul alegerilor prezidenţiale şi legislative din 2004, când conducerea TVR a fost acuzată de favorizarea PSD şi a candidatului acestuia, Adrian Năstase.

Prin legea actuală, SRTV îşi desfăşoară activitatea sub controlul Parlamentului. Consiliul de administraţie al SRTV este compus din 13 membri, desemnaţi prin votul Parlamentului. Dintre aceştia 11 sunt aleşi dintre candidaţii propuşi de Parlament, Preşedintele României şi Guvern, şi 2 sunt aleşi dintre candidaţii propuşi de personalul angajat al SRTV. Preşedintele Consiliului de administraţie este numit de Parlament, dintre membrii titulari ai consiliului. Preşedintele TVR este în acelaşi timp şi Director General. Parlamentul poate demite automat Consiliul de Administraţie, prin respingerea raportului de activitate.

Vezi şi Edit

Posturi TV Online Gratuite www.softv.eu

BibliografieEdit

Legături externeEdit

Wikipedia-logo.png Această pagină utilizează conţinut de la Wikipedia în limba română. Versiunea originală a sa se află la: Wikipedia: Societatea Română de Televiziune. Lista autorilor poate fi văzută în istoricul paginii. Textul de la Wikipedia este disponibil sub licenţa GNU FDL pentru documentaţie liberă.

Ad blocker interference detected!


Wikia is a free-to-use site that makes money from advertising. We have a modified experience for viewers using ad blockers

Wikia is not accessible if you’ve made further modifications. Remove the custom ad blocker rule(s) and the page will load as expected.

Also on FANDOM

Random Wiki