FANDOM


Sistemul centralizat de termoficare, numit și sistemul centralizat de încălzire[1] sau Sistemul de Alimentare Centralizată cu Energie Termică (SACET), este un sistem de încălzire a locuințelor.[2] Energia termică este produsă de regulă în termocentrale.

Sistemele centralizate de alimentare cu energie termică trebuiau să fie, începând cu 2010, conforme normelor de mediu europene.[3]

Conform unei estimări din 2004, sistemul centralizat de termoficare din România reprezenta un caz tipic de sector economic nerestructurat.[4] Echipamente vechi de zeci de ani, un randament foarte scăzut al CET-urilor, rețele de distribuție făcute șvaițer, acesta era arsenalul care a transformat termoficarea centralizată într-un amalgam de pierderi uriașe și de subvenții pe măsură.[4][5] Eenergia termică era vândută sub costurile de producție, chiar în condițiile în care pretul gigacaloriei a crescut continuu și în pofida scăderii calității serviciilor prestate.[4]

În multe mari orașe sistemele de termoficare sunt depășite din punct de vedere tehnic, fiind realizate în anii 1960-1970, când CET-urile erau construite pe marile platforme industriale și agentul termic de 80-90 de grade era transportat pe distanțe mari, de până la 10-15 km.[6]

Conform unui studiu al companiei de consultanţă PricewaterhouseCoopers (PwC) din anul 2011, sistemul centralizat de termoficare din România avea nevoie de investiţii de cinci miliarde de euro în următorii zece ani.[7] Conform aceluiași studiu, sistemul centralizat de termoficare din România este foarte ineficient şi se bazează în mare măsură pe subvenţiile de stat pentru a asigura energia termică la costuri suportabile pentru populaţie.[7] Subvențiile sunt suportate de primării.[8]

Debranșări Edit

Se estimează că românii cu centrale termice proprii fac o economie de circa 30% la căldură faţă de cei conectaţi la sistemul centralizat.[9]

În anul 2015, din totalul de 320 de orașe și municipii din România, doar în 67 mai exista sistem centralizat de termoficare.[10] Astfel, orașele București, Timișoara și Cluj-Napoca, singurele orașe din România cu peste 300.000 de locuitori ce mai dispuneau de sistem termoficat, aveau un total de 660.000 de abonați la CET-uri, adică 50% din numărul total de 1,326 milioane de abonați la nivel național.[11]

Lipsa investiţiilor în sistemul centralizat, facturile imense la întreţinere şi calitatea necorespunzătoare a serviciilor au fost, în principal, motivele pentru care oamenii au preferat centrala termică proprie, în defavoarea serviciilor centralizate.[12]

Consumatorii au nevoie aprobarea vecinilor pentru a se debranșa de la sistemul de încălzire.[13][14] În Pitești există zone în care nu este permisă deconectarea (zone unitare).[15]

Republica Moldova - deţinătorii centralelor de încălzire autonomă, care s-au deconectat de la sistemul termic colectiv, vor plăti pentru energia consumată în cadrul blocului până la 10% în loc de 20% calculate în prezent, transmite IPN cu referire la modificările şi completările la Regulamentul cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale, aprobate de Guvern în şedinţa din 27 aprilie 2016.[16]

Pierderi Edit

Printre municipiile care au înregistrat cele mai mari pierderi de energie termică în sistem centralizat în anul 2010 se numără: Reşiţa - 55%, Braşov -52%, Bacău - 43% Botoşani - 42% sau Brăila - 41% şi altele.[17]

Statistici Edit

  • București, 2012 - la nivel naţional, din cele peste 7 milioane locuinţe existente, circa 1,5 milioane de imobile sunt branşate la sistemul centralizat. Din totalul imobilelor branşate din întreaga ţară, o treime, reprezentând peste 565.000 de locuinţe, sunt în Bucureşti.[18]
  • Galați, 2016 - peste 100.000 de gălăţeni depind de sistemul public de încălzire.[19] Aici se înregistrează cel mai ridicat nivel de pierderi din țară - 42,7%.[6]
  • Braşov, 2012 - este în topul oraşelor cu cele mai mari pierderi în reţelele de termoficare ale sistemului centralizat. Mai mult de jumătate din energia termică produsă în sistemul centralizat se pierde, până când aceasta ajunge la consumator.[17] 2016 - numărul de apartamente care mai sunt legate la sistemul centralizat este estimat la aproximativ 9.000.[20]
  • Focșani, 2016 - autoritățile au rezolvat problema încălzirii centrale prin construirea unei noi centrale termice, cu două motoare cu ardere internă Rolls Royce de 6,8 MW fiecare și două cazane. Investiția a costat 33 milioane euro și a fost asigurată în procent de 50% din fonduri europene și 45% cu fonduri obținute prin POS Mediu, Consiliul Municipal contribuind cu numai 5% din costurile investiției. Centrala asigură încălzirea pentru numai 15.000 de apartamente, dar asta pentru că foarte mulți focșăneni s-au debranșat.[6]

Alternative Edit

  • Centrale de apartament
  • Centrale de bloc (pe gaz sau cu lemne[21])

Acestea însă prezintă și riscuri, s-au înregistrat cazuri de explozii.[22][23][24]

Note Edit

  1. Cum te deconectezi de la sistemul centralizat de încălzire. Vezi, aici, procedura, 30 iulie 2011, Adevărul, accesat la 5 noiembrie 2016
  2. SACET - Sistem Centralizat, Colterm.ro, accesat la 6 noiembrie 2016
  3. Sistemul centralizat de încălzire se îndreaptă spre colaps, 6 iulie 2007, Adevărul, accesat la 6 noiembrie 2016
  4. a b c Sistemul centralizat de termoficare - un amestec de pierderi si subventii, 23 iunie 2004, Adevărul, accesat la 5 noiembrie 2016
  5. Sistem centralizat de termoficare sau centrale termice de apartament?, 1 martie 2005, Adevărul, accesat la 5 noiembrie 2016
  6. a b c Sistemul de termoficare, vechi. Cel mai mare dezastru, la Galați, 1 septembrie 2016, Ticu Ciubotaru, România liberă, accesat la 6 noiembrie 2016
  7. a b Sistemul centralizat de termoficare din România este la pământ - studiu PwC, 15 iunie 2011, Adevărul, accesat la 5 noiembrie 2016
  8. Guvernul a adoptat mecanismul prin care primăriile pot plăti în avans subvenţiile necesare asigurării apei calde şi energiei termice. Contul nu poate fi poprit, 5 octombrie 2016, Daniel Ionascu, Adevărul, accesat la 5 noiembrie 2016
  9. Centrală termică vs. CET. Cât costă „independenţa energetică” şi ce economii ar putea face românii care optează pentru o centrală pe gaz, 22 septembrie 2014, Alexandra Pele, Gândul, accesat la 6 noiembrie 2016
  10. Era debranşărilor: doar 2 din 10 oraşe din România mai au sistem centralizat de încălzire, 7 august 2015, Wall -Street. Ro, Adevărul, accesat la 6 noiembrie 2016
  11. Era debransarilor: doar 2 din 10 orase din Romania mai au sistem centralizat de incalzire, 5 august 2015, wall-street.ro
  12. Sistemul centralizat de încălzire, pe punctul de a fi desfiinţat, 25 iulie 2006, Adevărul, accesat la 5 noiembrie 2016
  13. Debranşarea făcută ilegal, o soluţie ieftină, 11 septembrie 2013, Untaru Claudia, Adevărul, accesat la 5 noiembrie 2016
  14. În ce condiţii te poţi debranşa, anul acesta, de la R.A.D.E.T.?, 12 may 2015, Observator.ro, accesat la 5 noiembrie 2016
  15. Tot ce trebuie să ştiţi în cazul procedurilor de debranşare de la căldură aprobate de Consiliul Local din anul acesta, 26 iulie 2013, Laurentiu Ionescu, Adevărul, accesat la 5 noiembrie 2016
  16. Proprietarii apartamentelor cu încălzire autonomă vor plăti mai puţin pentru energia termică, 28 aprilie 2016, Dan Anghel, Adevărul, accesat la 5 noiembrie 2016
  17. a b Peste 50% din energia termică ce trebuie să ajungă în casele braşovenilor se pierde pe traseu, 19 martie 2012, Simona Suciu, Adevărul, accesat la 5 noiembrie 2016
  18. Ce sistem de încălzire este mai eficient pentru bucureşteni, 23 Septembrie 2012, Amalia Balabaneanu, B365.ro, accesat la 6 noiembrie 2016
  19. Cine-i vinovat de moartea sistemului de termoficare al Galaţiului. Dedesubturile unui sabotaj politic cu final electoral, 29 februarie 2016, Costel Crangan, Adevărul, accesat la 5 noiembrie 2016
  20. Funcţionarea serviciului public de termoficare intră în linie dreaptă, 28 septembrie 2016, Sebastian Dan, Adevărul, accesat la 5 noiembrie 2016
  21. Mitul centralei termice pe lemne mai ieftine decât cea pe gaz, contestat de specialişti: „Creează disconfort, ocupă mult spaţiu, investiţia este mai mare“, 8 octombrie 2015, Ramona Găină, Adevărul, accesat la 6 noiembrie 2016
  22. O centrală de bloc a explodat ca o bombă la Roman, 15 octombrie 2009, Mihael Balint, Click!, accesat la 6 noiembrie 2016
  23. Tragedii în urma exploziei centralelor termice, adevărate bombe cu ceas, 18 decembrie 2014, Observatorulph.ro, accesat la 6 noiembrie 2016
  24. Un bloc din Brasov - devastat de explozia unei centrale termice, 22 martie 2002, Adevărul, accesat la 6 noiembrie 2016

Legături externe Edit

Ad blocker interference detected!


Wikia is a free-to-use site that makes money from advertising. We have a modified experience for viewers using ad blockers

Wikia is not accessible if you’ve made further modifications. Remove the custom ad blocker rule(s) and the page will load as expected.

Also on FANDOM

Random Wiki