România
Register
Advertisement
Români (Rumâni)
Populaţie

21–28,5 milioane

Regiuni cu populaţia semnificativă

România România: 19.409.400 (2000)
Format:Country alias Moldova Republica Moldova: 2.815.281 (din care 2.742.005 persoane au fost înregistrate drept "moldoveni")
[[Image:Format:Country flag alias Ukraine|25x15px|border|Format:Country alias Ukraine]] Ucraina: 409.608 (din care 258.619 persoane au fost înregistrate drept "moldoveni")
[[Image:Format:Country flag alias Spain|25x15px|border|Format:Country alias Spain]] Spania: 524.995[1]
[[Image:Format:Country flag alias United States|25x15px|border|Format:Country alias United States]] SUA: 367.000
Format:Country alias Italy Italia: 342.000 sau 556.000[2]
[[Image:Format:Country flag alias Russia|25x15px|border|Format:Country alias Russia]] Rusia: 178.330 (din care 177.638 persoane au fost înregistrate drept "moldoveni")
[[Image:Format:Country flag alias Canada|25x15px|border|Format:Country alias Canada]] Canada: 131.320
Format:Country alias France Franţa: 100.000
Serbia Serbia: 74.630 (din care 40.054 au fost înregistrate drept "vlahi")
[[Image:Format:Country flag alias Kazahstan|25x15px|border|Format:Country alias Kazahstan]] Kazahstan: 20.000 moldoveni

Limbi

limba română (în Republica Moldova numită doar în cercurile oficiale „limba moldovenească”)

Credinţe

creştinism: (Biserica Ortodoxă), (Biserica Romano Catolică), (Biserica Română Unită cu Roma), neo-protestantism

Popoare legate

Aromâni, Istroromâni, Meglenoromâni, popoare latine

Românii (de asemenea rumâni, termen istoric învechit) sunt un popor european membru al familiei indo-europene. Poporul român s-a format în urma etnogenezei româneşti, pe la sfârşitul secolului al VI-lea limba română şi poporul român erau, în linii mari, formate. Venirea slavilor nu a făcut decât să nuanţeze caracteristicile limbii române şi ale poporului român. Este acceptată ideea că românii s-au format atât la sud cât şi la nord de Dunăre. După cucerirea romană din 106 în Dacia (dar şi înainte de această dată în Moesia) a luat naştere o populaţie daco-romană (respectiv traco-romană), care a fost mai târziu influenţată de popoarele slave în epoca migraţiilor, dar nu atât de mult încât să adopte limba slavă ca limbă de circulaţie. În istorie aceştia deţin exominul de vlahi sau valahi. În Bulgaria, precum şi în unele regiuni din Serbia (Timoc), exonimul acesta este utilizat încă astăzi. O parte din slavi s-au stabilit pe teritoriile nord-dunărene şi au fost asimilaţi de populaţia românească, abia ieşită din etnogeneză. Un exemplu edificator: Toponimul Şchei (de la Braşov) provine tocmai de la denumirea dată de protoromâni slavilor: şchiau "slav" <lat. sclavus "slav". O altă parte a slavilor a trecut Dunărea şi i-a împins pe protoromânii de acolo spre Sud, în munţi. În acest fel, venirea slavilor a despărţit definitiv dialectele româneşti sud-dunărene de cel nord-dunărean.

Origini[]

Etnogeneza poporului român se înscrie în procesul general european de formare a popoarelor şi limbilor neolatine, similară formării altor popoare latine, cu diferenţa că peste un element autohton (de exemplu galii in Franţa, celtiberii în Spania) venirea romanilor a fost urmată şi de un al treilea ingredient care în cazul popoarelor latine occidentale a fost de origine germanică (francii în Franţa, vizigoţii in Spania), pe când la poporul român, acest al treilea element l-au constituit slavii.

Dacii, care probabil atinseseră un anumit grad de romanizare înainte de cucerirea traiană, au dăinuit sub stăpânirea romană şi s-au integrat în viaţa economică şi socială a noii provincii, alcătuind totodată suportul influenţei pe care imperiul a exercitat-o în timp asupra teritoriilor din afara Daciei romane. Elementele romane cu rol primordial în romanizarea dacilor au fost, în principal, soldaţii şi coloniştii. Cei mai mulţi dintre ei au rămas să vieţuiască la nord de Dunăre după retragerea aureliană (271), reprezentând baza continuităţii procesului de romanizare.

Răspândire[]

Românii locuiesc în spaţiul carpato-danubiano-pontic, în număr de aproximativ 26 de milioane. Doar 19,4 de milioane locuiesc în România, restul fiind dispersaţi în ţările învecinate.

În Ucraina trăiesc ca. 409.000 de români (şi moldoveni), mai ales în regiunile Cernăuţi (181.800) şi Odessa (123.000). De amemenea trăiesc numeroşi români în regiunea Transcarpatică 32.000 (maramureşeni), Nikolajev (16.673) şi Kirovograd (10.694) - "moldoveni".

Alte comunităţi mai mici de români se găsesc în Voivodina (vezi şi Românii din Voivodina) şi Valea Timocului (Serbia, aproximativ 80.000), în Bulgaria şi în Ungaria.

Moldovenii sunt un grup de vorbitori de limbă română din Republica Moldova şi ţările învecinate, care din raţiuni politice au adoptat acest nume, îndeosebi după Al Doilea Război Mondial, când Basarabia a fost separată de România şi alipită la URSS. Dintre cei 3.050.000 de moldoveni, 2.800.000 trăiesc în Republica Moldova, iar restul în provinciile Odessa şi Cernăuţi din Ucraina.

Se estimează că peste 1 milion de emigranţi români locuiesc în Statele Unite ale Americii. Cele mai mari comunităţi se găsesc în Ohio, Indiana, Michigan, Illinois, Pennsylvania şi New York. În Canada locuiesc peste 300.000 de români, iar în Germania 250.000 de români şi 500.000 etnici germani (saşi şi şvabi) născuţi în România. În Germania se estimează că peste 1,5 milioane de oameni vorbesc limba română.

Psihologie[]

Timp de 10 ani, clujeanul Daniel David şi echipa sa au lucrat la realizarea celui mai amplu studiu privind psihologia poporului român. Au analizat „cum sunt” şi „cum cred că sunt” românii.[3]

Diverse[]

Cu mici excepţii în timp, conform constituţiei, cetăţenii Republicii Moldova sunt moldoveni, iar limba oficială în stat este limba moldovenească. Acest lucru a iscat câteva neînţelegeri între autorităţiile de la Bucureşti şi cele de la Chişinău. Deşi în ultimul timp au apărut semne de progres în această problemă, în decembrie 2003, preşedintele moldovean Vladimir Voronin s-a revoltat împotriva politicii României, speculând că aceasta se recomandă ca avocat al Republicii Moldova în relaţiile sale externe şi cerând neimplicarea guvernului român în problemele interne şi internaţionale ale Moldovei. În acelaşi timp, un număr de ziare moldoveneşti speculează că in realitate numărul de românofoni declaraţi la recensământul din 2004 din Republica Moldova ar întrece cu mult numărul de aşa-zişi "vorbitori ai limbii moldoveneşti".

Note[]

  1. Pagină Web a publicaţiei spaniole El Periodico
  2. [http://www.romanialibera.ro/a123013/viitorul-ministru-italian-de-interne-spune-ca-va-lua-masuri-specifice-impotriva-romanilor.html Aproximativ 342.000 romani traiesc in Italia, potrivit datelor oficiale, insa organizatia Caritas evalueaza numarul acestora la 556.000. ]
  3. Cum sunt românii? Concluziile surprinzătoare ale celui mai amplu studiu despre psihologia poporului român, 15 iulie 2015, Remus Florescu, Adevărul, accesat la 9 martie 2017

Legături externe[]

Antropologie

Cetățenia română

Vezi şi[]

Wikipedia-logo Această pagină utilizează conţinut de la Wikipedia în limba română. Versiunea originală a sa se află la: Wikipedia: Români. Lista autorilor poate fi văzută în istoricul paginii. Textul de la Wikipedia este disponibil sub licenţa GNU FDL pentru documentaţie liberă.
Advertisement