FANDOM


Republica Moldova este un stat situat în sudul Europei, între România (vest) şi Ucraina (est). Graniţa cu România urmează aproape în întregime râul Prut şi pe o distanţă foarte scurtă Dunărea. Republica Moldova are ieşire la Dunăre pe o fâşie de 1500 m la extrema sa sudică (Giurgiuleşti).[1]

Republica Moldova şi-a declarat pentru prima oară suveranitatea la data de 21 noiembrie 1917, independenţa la data de 24 ianuarie 1918 în limitele guberniei Basarabiei (între Prut şi Nistru, de la Hotin la Dunăre şi la Marea Neagră) aşa cum fusese delimitată în perioada 1812-1918 în cadrul Imperiului rusesc, iar la 27 martie 1918 s-a unit cu România. Între 1940-1941 şi 1944-1991 a fost ocupată şi încorporată în cadrul URSS. Odată cu dezmembrarea Uniunii Sovietice, Republica Moldova a devenit stat independent la data de 7 august 1991, membru al ONU.

Republica Moldova cuprinde actualmente două treimi din fosta Basarabie rusească, şi Transnistria, un teritoriu în stânga Nistrului, parte a Podoliei istorice, locuit în majoritate de moldoveni (40% după recensământul din 1989 şi 31.9% dupa cel din 2004), şi în proporţii relativ egale de ruşi şi ucraineni. Acest teritoriu este o rămăşiţă a RSSA Moldoveneşti din perioada interbelică. În 1990, odată cu izbucnirea conflictului din Transnistria, autorităţile de la Chişinău au pierdut controlul acestei regiuni, care şi-a autoproclamat independenţa sub numele de Republica Moldovenească Nistreană, şi ocupă în dreapta Nistrului oraşul Tighina.

IstorieEdit

În antichitate, teritoriul Moldovei era locuit de daci. Extremul sud (la sud de Cahul) a aparţinut Imperiului Roman. Situată pe o rută strategică între Asia şi Europa, Moldova a fost invadată pe parcursul istoriei de diverse popoare, printre care amintim Goţii (gemanici), Hunii (mongolici), Bulgarii (iniţial turcofoni, apoi slavofoni), Ruşii kieveni, Cumanii şi Pecinegii (turcofoni), Maghiarii (finezi) şi tătarii. Odată aceştia aşezaţi, apar între Prut şi Nistru mai multe cetăţi slavo-române: Onutu, Hotin, Soroca, Orhei, Hansca şi Tighina, citate în cronicile cavalerilor Teutonici ca fiind cnezate vasale ale Haliciului şi ale Voliniei.

În Evul Mediu, Basarabia (numele desemna iniţial sudul viitoarei gubernii a Basarabiei, cunoscut şi ca Bugeac) şi partea dintre Prut şi Nistru a Ţării Moldovei constituiau jumătatea de răsărit a voevodatului Moldovei. În secolul al XVI-lea, Principatul Moldova a trecut sub suzeranitatea Imperiului Otoman. Ulterior, prin Tratatul de la Bucureşti din 1812, Basarabia a intrat (în mod fraudulos faţă de tratatele atunci în vigoare[2]) în componenţa Imperiului Rus.

Dezvoltarea economică a guberniei Basarabia, sub orânduirea rusească, s-a efectuat în perspectiva unei economii de export de grâne şi vite spre Odesa şi în paralel cu un proces de rusificare intensă a acestei regiuni, cum se proceda în toate zonele de populaţie ne-rusă din imperiu. În acest cadru au fost construite căile ferate şi zonele urbane noi din Chişinău şi Bălţi, care au devenit oraşe ruseşti.

Pentru a îndepărta Rusia de la gurile Dunării, marile puteri europene, prin Tratatul de la Paris din 1856, i-au restituit Moldovei trei judeţe din sudul Basarabiei : Cahul, Bolgrad şi Ismail. La 24 ianuarie 1859, Principatul Moldovei, prin unirea cu cel al Ţării Româneşti sub domnia unică a moldoveanului Alexandru Ioan Cuza, a participat la întemeierea statului naţional român, care cuprindea atunci şi sudul Basarabiei.

Prin Tratatul de la Berlin (1878), marile puteri au obligat România să cedeze Rusiei sudul Basarabiei în schimbul Dobrogei şi a recunoaşterii, de jure, a independenţei României faţă de Imperiul Otoman. Lucrul acesta a adâncit resentimentele româneşti la adresa Rusiei.

După Revoluţia Rusă, Basarabia şi-a proclamat independenţa sub numele de Republica democratică moldovenească în ianuarie 1918, iar la 9 aprilie s-a unit cu Regatul României.

Ulterior, în iunie 1940, în contextul pactului Germano-Sovietic, România a fost forţată de URSS să cedeze Basarabia, dar şi Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţei (parte din Moldova apuseană) care nu făcuseră niciodată parte din Imperiul rusesc. La 2 august 1940, a fost constituită Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, care cuprindea cea mai mare parte a fostei gubernii Basarabia, dar şi un teritoriu din Podolia, în stânga Nistrului. Herţa, Bucovina de Nord şi Bugeacul au fost încorporate în RSS Ucraineană. În iunie 1941 România, aliată cu Germania, declarat război împotriva URSS şi a cucerit nu numai teritoriile cedate un an mai devreme, ci şi Podolia ucraineană între Nistru şi Buh, devenită zonă militară de ocupaţie. În martie 1944 trupele sovietice intră din nou în Basarabia de nord (Hotin, Soroca, Bălţi) iar la 24 august 1944, ele ocupă/eliberează (depinde de punctul de vedere) Basarabia de sud.

La 27 august 1991 în decursul procesului de descompunere a URSS-ului, Republica Moldova şi-a declarat independenţa, devenind un stat-membru al ONU .

Imediat după proclamarea independenţei, au apărut concomitent o mişcare care sprijinea reunificarea cu România şi mişcări potrivnice care sprijineau fie unirea cu Rusia sau cu Ucraina, fie despărţirea unor teritorii (Transnistria, Găgăuzia) de Moldova. Cele din urmă au proclamat unilateral independenţa teritoriilor respective. în 1992, Republica Moldova a încercat să-şi aşeze suveranitatea prin forţa armelor în stânga Nistrului, dar a fost împiedicată de a 14-a armată a Rusiei. În martie 1994, un referendum a arătat că marea majoritate a votanţilor prefera independenţa.

PoliticăEdit

Parlamentul Republicii Moldova unicameral are 101 de locuri, iar membrii săi sunt aleşi prin vot popular la fiecare 4 ani. Parlamentul alege preşedintele (şeful statului). Preşedintele propune prim-ministrul (şeful guvernului) care la rândul său întemeiază un cabinet guvernamental, ambele cu acordul Parlamentului.

După alegerile din 6 martie 2005, majoritatea parlamentară o deţine Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM), care dispune de 55 locuri. Opoziţia este reprezentată de patru formaţiuni politice - Alianţa "Moldova Noastră" - 13 locuri, Partidul Democrat din Moldova - 9 locuri, Partidul Popular Creştin Democrat - 7 locuri, Partidul Social-Liberal - 3 locuri, precum şi de 14 deputaţi neafiliaţi (inclusiv 4 deputaţi membri ai Partidului Democraţiei Sociale şi 2 deputaţi membri ai Partidului Naţional Liberal, formaţiuni constituite după alegerile parlamentare din 6 martie 2005). La scrutinul ce urmează, se vor desfăşura alegeri la nivel local pentru a patra oară de când Moldova a obţinut independenţa în 1991, şi al treilea scrutin naţional de la venirea la putere a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) în 2001. La alegerile parlamentare din 2005 PCRM a obţinut 46% din voturi şi 56 dintre cele 101 locuri în parlament. În urma alegerilor, PCRM a ajuns la o înţelegere cu mai multe partide de opoziţie, inclusiv Partidul Democrat din Moldova (PDM), Partidul Social-Liberal (PSL) şi Partidul Popular Creştin Democrat (PPCD), care i-au acordat susţinerea necesară pentru realegerea lui Vladimir Voronin ca preşedinte al republicii la data de 4 aprilie 2005. Spectrul politic din Moldova s-a schimbat în mod vizibil din 2005. Blocul “Moldova Democrată” (BMD), aflat în opoziţie, a obţinut 29% din voturi la alegerile din 2005. Această formaţiune s-a dezintegrat însă în decurs de cîteva săptămîni de la alegeri, după ce PDM şi PSL s-au despărţit de Bloc, lăsînd doar Alianţa “Moldova Noastră” (AMN). În vreme ce PPCD şi PDM au menţinut într-o oarecare măsură colaborarea cu PCRM, aflat la putere, PSL a retras în mod public sprijinul acordat anterior PCRM. Restul opoziţiei de centru şi centru dreapta constă în principal din Partidul Social-Democrat din Moldova (PSDM), Partidul Democraţiei Sociale (PDS), Partidul Popular Republican (PPR) şi Partidul Naţional Liberal (PNL)3. Opoziţia de stînga este reprezentată în principal de Partidul Socialiştilor din Republica Moldova "Patria-Rodina" (PSRM) şi de Mişcarea Social-Politică “Ravnopravie”.

Împărţire administrativăEdit

Fișier:Moldadm.png

Republica Moldova este împărţită în 32 de raioane, 3 municipalităţi (Chişinău, Bălţi şi Tighina) şi două regiuni cu statut special - Găgăuzia şi Transnistria (cu statut în dispută).

Transnistria este de jure o parte a Moldovei deşi, în realitate, regiunea nu este controlată de guvernul acesteia. Teritoriul Moldovei de la est de râul Nistru, (cu o populaţie formată din moldoveni (32%), ucraineni (29%) şi ruşi (30%), şi-a autoproclamat independenţa în 1990 sub numele de Republica Moldovenească Nistreană, dar aceasta nu i-a fost recunoscută de nici un stat. Oraşul Tiraspol este considerat capitală a Transnistriei.

Distribuţia populaţiei în profil teritorial relevă faptul că 21% din locuitorii ţării (fiecare al cincilea) trăiesc în mun. Chişinău, 4,6% în U.T.A. Găgăuzia, 3,8% în mun. Bălţi. Raioanele cu o populaţie de peste 100 mii locuitori sînt – Cahul, Hînceşti, Orhei, Ungheni. Cel mai mic număr de locuitori îl au raioanele Basarabeasca (29 mii), Dubăsari (34 mii), Şoldăneşti (42 mii) şi Taraclia (43 mii).

GeografieEdit

Fișier:Md-map.jpg

Amplasarea: Europa de Est, N-E de Romania

Coordonate geografice: 45o28’ - 48o28’ N (350 km), 26o40’ - 30o06’ E (150 km)

Suprafata: total: 33843 km2 uscat: 33371 km2 ape: 472 km2 (riuri principale: Dunarea, Nistru, Prut, Raut; lacuri principale: Beleu, Bic, Dracele)

Numar populatie: 4264300 loc. (126,2 loc./1 km2)

Hotare terestre: total: 1389 km cu state vecine: Romania 450 km, Ucraina 939 km

Iesire la mare: 200 m la extrema de Sud (Giurgiulesti) prin delta riului Dunare

Puncte extreme: cel mai jos punct: Raul Nistru -2 m cel mai inalt punct: Dealul Balanesti +430 m extrema de Nord: Naslavcea extrema de Sud: Giurgiulesti extrema de Vest: Criva extrema de Est: Palanca

Orase principale: Chisinau, Balti, Tighina (Bender), Tiraspol

Clima: iarna moderata (ianuarie -4 -7 oC), vara calda (iulie +25 +28 oC)

Relief: in Nord si Centru – podis (Podisul Codru), in Sud – cimpie (Campia Bugeacului)

Resurse naturale: lihnite, fosforite, gips, teren arabil

Utilizarea terenurilor: teren arabil: 53% pentru culturi cerealiere: 14% pentru pasuni: 13% paduri si teren forestier: 9% alte: 11%

Soluri: cernoziomice, podzolice

Flora: 2300 specii de plante salbatice (stejar, fag, jugastru, tei)

Fauna: 68 specii de mamifere (vulpe, caprior, cerb, mistret), 270 specii de pasari si 10 mii specii de nevertebrate

Graniţa vestică a Moldovei este formată de râul Prut, care se varsă în Dunăre înainte de a face contact cu Marea Neagră. În nord-est, Nistrul este cel mai important râu, care traversează ţara de la nord la sud.

Deşi partea nordică este deluroasă, cele mai înalte culmi nu depăşesc 430 m (cel mai înalt punct fiind Dealul Bălăneşti).

Moldova are o climă temperat-continentală, cu veri calde, şi ierni blânde. Precipitaţiile variază de la 400 la 600 de mm pe an, cele mai mici fiind în zona Nistrului de Jos iar cele mai mari pe dealurile centrale şi în zonele mai înalte din Nord-Vest. Moldova este frecvent afectată de fenomenul de secetă şi suferă din cauza resurselor limitate de apă.

Principalele oraşe ale ţării sunt capitala - Chişinău, Bălţi în nord, Tiraspol şi Tighina în est, Cahul şi Comrat la sud.

ClimaEdit

Republica Moldova este plasata in zona cu clima temperat-continentala la aproximativ jumatate din distanta intre Ecuator si Polul Nord. Cele patru anotimpuri sunt bine evidentiate, iarna fiind blinda, iar vara lunga cu mult soare. Miscarea generala a maselor de aer ale atmosferei de cele mai multe ori este din partea Atlanticului de Nord - Vest sau din Sud - Vest. Temperatura medie a aerului din Nord spre Sud variaza intre +7.5C la +10C si a solului +10…+12C. In Moldova sunt circa 2060-2360 ore cu soare pe an, temperatura pozitiva se inregistreaza in 165-200 de zile pe an, precipitatiile variaza intre 370-560 mm /an si circa 10% din ele cad sub forma de zapada, care se topeste de citeva ori pe iarna.

Iarna in Moldova este blinda cu temperatura medie in ianuarie de –5C…-3C, in unele zile ea poate sa coboara la –15…-20C, iar in cazul patrunderii maselor de aer arctic si pana la –35C. Primavara este un anotimp instabil cind se mareste numarul zilelor cu soare si temperatura medie a aerului este in crestere. In luna mai temperatura medie a aerului este in crestere. In luna mai temperatura se stabileste in jurul gradatiei +150C si scade pericolul ingheturilor tirzii.

Vara este calduroasa si de lunga durata, cu perioade mari lipsite de precipitatii. Temperatura medie a lunii iulie (“luna lui Cuptor”) este de +19.50C - +22C, dar uneori poate atinge cota de +35C…+40C. Vara ploile de cele mai dese ori sunt scurte si abundente, provocind uneori inundatii locale.

Toamna este si ea calda si lunga, care mai este numita si “vara indiana”. In noiembrie temperatura medie coboara la +5…+3C si pot incepe primele ninsori si ingheturi.

EconomieEdit

Desi se bucură de o climă favorabilă şi de un pământ fertil, Republica Moldova este astazi cel mai sărac stat european, cu un PIB anual pe cap de locuitor de numai 2000€. După 1990, Moldova a intrat într-un puternic declin economic, din care nu şi-a revenit decît în anii 2000. Ponderea cea mai importantă în economie o deţine sectorul agricol. Principalele produse moldoveneşti sînt fructele, legumele, vinul şi tutunul. Moldova importă petrol, cărbune şi gaze naturale, în principal din Rusia.

Construcţia Terminalului petrolier de la Giurgiuleşti, care urmează să mărească accesul Moldovei la piaţa internaţională de petrol şi să micşoreze dependenţa sa energetică cronică faţă de Rusia, a fost finalizată la sfîrşitul anului 2006.

Ca parte a liberalizării ambiţioase a economiei de la începutul anilor '90, Moldova a introdus o monedă de schimb convertibilă, a liberalizat preţurile, a încetat acordarea de credite preferenţiale pentru firmele şi companiiile de stat, a început procesul de privatizare, a eliminat controalele pentru exporturi şi a îngheţat dobânzile. Economia a revenit la o creştere pozitivă de 2.1% în 2000 , 6.1% în 2001, 6.7% in 2002, 6.2% in 2003, 7.3% in 2004, 7.9% in 2005, 3.1% in 2006, 7.3% in 2007 si 7.5%(est.) in 2008.

Pe de alta parte o mare parte a populaţiei a fost nevoită să plece peste hotare în căutare de noi surse financiare. În prezent, mai mult de jumătate de milion din populaţia aptă de muncă lucrează în străinatate. Banii transferaţi în ţară de aceasta parte a populaţiei constituie cea mai importantă sursă a PIB-ului (cca 1,2 mlrd dolari legal).

În aprilie 2007, în scopul eliminării activităţilor ilegale, s-a aprobat amnistirea fiscală completă pentru activităţile economice efectuate înainte de 1 ianuarie 2007, legalizarea capitalului ilegal contra 5% din sumă şi anularea impozitului pe venit.

Deşi în prezent se fac multe încercări de stimulare a investiţiilor şi dezvoltare a economiei, rolul major în creşterea economică revine populaţiei plecate peste hotarele republicii.

Cei mai mari investitori străini în Republica Moldova sunt: France Telecom (Orange[3]), Fintur Holdings/Turkcell[4], Lafarge, Société Générale[5], Veneto Banca, QBE, RosGosStrah, Bemol, Lukoil, GazProm, RAO EES, Petrom, Rompetrol, BCR[6], Banca Transilvania, Alpha Bank România, Südzuker, Praktiker, Metro AG, Raiffeisen Bank, etc.

În prezent, salariul mediu pe cap de locuitor (în afara Transnistriei) este de 283$/lună (iunie 2008). În municipiul Chişinău acest indice este cu cel puţin 50% mai mare.

Salariul mediu in Republica Moldova a înregistrat o creştere pozitivă constantă dupa anul 1999, fiind de:

  • 44.83$/lună în iulie 1998 [7] sau 212.74 Lei (4.7455 Lei/1$)
  • 23.5$/lună în 1999 [8] sau 272.84 Lei (11.6105 Lei/1$)
  • 32.95$/lună în 2000 [9] sau 408 Lei (12.3833 Lei/1$)
  • 40.45$/lună în 2001 [10] sau 519 Lei (12.8729 Lei/1$)
  • 49.07$/lună în 2002 [11] sau 666.8 Lei (13.8229 Lei/1$)
  • 65.55$/lună în 2003 [12] sau 866.8 Lei (13.2109 Lei/1$)
  • 90$/lună în 2004 [13] sau 1126 Lei (12.5493 Lei/1$)
  • 124$/lună în 2006[14] sau 1600 Lei (12.9011 Lei/1$)
  • 187$/lună în 2007[15] sau 2116 Lei (11.3112 Lei/1$)
  • 250$/lună în ianuarie-iunie 2008[16][17] sau 2527 Lei (10.1101 Lei/1$)
  • 283.21$/lună în iunie 2008 [18] sau 2750 Lei (9.7122 Lei/1$)
  • 300$/lună (estimativ)[19] în decembrie 2008 sau 3000 Lei (10.0 Lei/1$)

BNS precizează că în luna mai 2008 cel mai mare salariu mediu, de 5 921,9 lei (598.17$) , l-au avut, ca de obicei, angajaţii din sfera financiară, acest nivel fiind în creştere cu aproape 52 de lei faţă de luna anterioară, iar pe locul doi după nivelul de remunerare medie a muncii s-au plasat angajaţii de la întreprinderile electrotermice, gaze şi apă, cu 4 806,2 lei (485.47$), mai mare cu peste 420 lei decât în aprilie. Nivelul mediu al salariilor în agricultura a constituit în luna mai 1 227 lei (123.93$), cele din învăţământ au înregistrat o medie de 1 874,9 lei (189.38$), iar remunerarea medie în sănătate a fost de 2 255,2 lei (227.81$).

In autoproclamata Republică Moldovenească Nistreană (RMN) salariul mediu pe economie în primul trimestru al anului 2008 a fost de 221$/lună[20] sau 1876 Ruble RMN.

Demografie Edit

Scăderea populaţiei în R. Moldova are un ritm mediu anual de 0,5% În perioada dintre cele două recensăminte, dintre 1989 si 2004 , populaţia R. Moldova a scăzut cu 350 mii persoane, inclusiv persoane declarate ca fiind plecate în străinătate mai mult de 1 an. Astfel, ritmul mediu anual de scădere a populaţiei este de 0,5%. La 1 ianuarie 2007, numărul populaţiei stabile a RM era de 3,95 milioane persoane.

Populaţia de sex feminin continuă să fie predominantă (51,9% din total populaţie în 2004 şi 52,3% în 1989). Numărul femeilor înregistrate la ultimul recensămînt a fost de 1755643 persoane, depăşind cu 128 mii numărul bărbaţilor. Astfel, la 1000 de persoane de sex feminin reveneau 927 de persoane de sex masculin, faţă de 912 în 1989.

În pofida faptului că scăderea numărului populaţiei feminine în această perioadă a fost mai mare decît cea a populaţiei masculine, decalajul numeric între sexe s-a păstrat. Femeile sînt mai numeroase după vîrsta de 30 de ani.

În numărul total al populaţiei ţării, ponderea persoanelor sub vîrsta de 15 ani a constituit 21%, micşorîndu-se cu 8,6 puncte procentuale faţă de 1989.

Populaţia în vîrstă aptă de muncă (bărbaţi 16 - 61 ani, femei 16 - 56 ani) a înregistrat o pondere de 63,9 % din total populaţie pe ţară, majorîndu-se cu 8,8 puncte procentuale faţă de 1989. Această majorare a fost cauzată de completarea acestei categorii de populaţie cu persoane născute în anii optzeci, caracterizaţi printr-un înalt nivel de natalitate şi de majorarea vîrstei de pensie cu cîte doi ani atît pentru femei, cît şi pentru bărbaţi.

În Republica Moldova se face evidentă accentuarea procesului de îmbătrînire demografică, în primul rînd, prin reducerea numărului persoanelor tinere cu vîrsta sub 15 ani şi, concomitent, prin creşterea numărului populaţiei vîrstnice (de 60 de ani şi peste). În 1989 aceste categorii de populaţie constituiau respectiv 29,6% şi 12,6% din total populaţie, iar în 2004 - 21,0% şi 14,3%. La recensămîntul din 2004 au fost înregistrate 97 persoane în vîrstă de peste 100 de ani, 85 din acestea fiind femei, iar 79 persoane locuiau la ţară.

NaţionalităţiEdit

Fișier:Major ethnics groups in Moldova 1989.jpg

Conform recensămintelor care au avut loc în 2004, separat în teritoriul controlat de guvernul moldovean şi în Transnistria, situaţia este[21]:

# Naţionalitate R. Moldova  % Mold Transnistria  % Tran Total  %
1. Moldoveni 2.564.849 76,2% 177.156 31,9% 2.742.005 69,5%
2. Ucraineni 282.406 8,3% 159.940 28,8% 442.346 11,2%
3. Ruşi 201.218 5,9% 168.270 30,3% 369.488 9,4%
4. Găgăuzi 147.500 4,4% 11.107 2,0% 158.607 4,0%
5. Români 73.276 2,2% 1000 0,5 74.276 2,0% (?) [necesită citare]
6. Bulgari 65.662 1,9% 11.107 2,0% 76.769 1,9%
7. Alţii 48.421 1,4% 27.767 5,0% 76.188 1,9%
8. TOTAL 3.383.332 100% 555.347 100% 3.938.679 100%

Ponderea populaţiei de naţionalitate găgăuză s-a majorat în această perioadă cu 0,3% iar a populaţiei de origine românească cu 2,1%, plasîndu-se respectiv pe al patrulea şi al cincilea loc în total populaţie.

Notă: Autorităţile din Transnistria au publicat doar procentajele grupurilor etnice, numărul corespunzător de persoane a fost calculat pe baza acestor procentaje. Numărul sau procentajul persoanelor din Transnistria care s-ar fi declarat drept "români" n-a fost publicat, fiind inclus inclus în categoria "alţii".

Despre recensământul din 2004

Potrivit unui articol al portalului „Moldova Azi“ din 18 mai 2005 [22], un grup de experţi internaţionali în recensăminte a declarat că "în general, recensământul moldovean a fost organizat de o manieră profesionistă", dar au remarcat faptul că "au fost câteva subiecte mai problematice". Printre subiectele probelmatice:

  1. Recensământul a inclus o parte din moldovenii care locuiau de mai mult de un an peste hotare la momentul organizării recenzării.
  2. Subiectele din chestionare ce ţin de naţionalitate şi limbă au fost cele mai delicate, în special înregistrarea răspunsurilor de "moldovean" sau "român" şi de aceea a conclus că o atenţie deosebită va trebui să fie acordată la utilizarea acestor date.

Grupul recomandă cu insistenţă Biroului Naţional de Statistică să desfăşoare un studiu de evaluare a rezultatelor recensământului (în special cele referitoare la grupurile etnice) oferindu-şi asistenţa sa în această măsură şi a indicat că intenţionează să aprofundeze problema el însuşi.

Compoziţie lingvisticăEdit

Potrivit datelor finale ale recensământului din 2004, 558 508 (60%) din cei 3 383 332 de locuitori ai Republicii Moldova (fără regiunea nistreană) au declarat limba moldovenească ca limbă maternă şi că aceasta este limba în care vorbesc de obicei; 16.5% din locuitorii statului au afirmat că au limba română ca limba maternă şi că aceasta este limba în care vorbesc de obicei. Numărul celor care declară că vorbesc limba română este mai mare în mediul urban. Limba moldovenescă şi româna fiind denumirile oficiale politice, respectiv în Republica Moldova şi în România, ale limbii pe care lingviştii de ştiinţă o numesc dacoromână, aceste declaraţii arată că majoritatea cetăţenilor basarabeni băştinaşi se consideră moldoveni, mai ales la ţară, o minoritate considerându-se români, mai ales la oraşe.[23].

Majoritatea ruşilor, ucrainenilor, găgăuzilor şi bulgarilor au indicat ca limbă maternă una singură, respectiv limbile rusă, ucraineană, găgăuză şi bulgară : la dânşii nu există numiri oficiale politice diferite, pentru limbile pe care le vorbesc. Însă limba rusă fiind de facto limba de comunicare interetnică, fiecare al doilea ucrainean, fiecare al treilea bulgar şi fiecare al patrulea găgăuz vorbesc de obicei limba rusă. Moldovenii care vorbesc de obicei limba rusă constituie 5 % din total.

Dacă circa 380.000 de cetăţeni ai Republicii Moldova declară limba rusă ca limbă maternă, peste 500.000 declară rusa ca limba pe care o folosesc de obicei, indiferent că se declară moldoveni, ucrainieni, găgăuzi, români sau bulgari. Este important de reţinut că în comparaţie cu recensământul din 1989, uzul zilnic al limbii ruse a scăzut semnificativ din cauza migraţiei multor rusofoni din republică.

Fișier:Chisinau Center.jpg

ReligiiEdit

După un studiu din 2000 [24]

  • Alte religii 0,5%
  • Fără religie (agnostici şi atei declaraţi) 4,7 %
Eminescu.jpg

Mihai Eminescu, născut la Botoşani, este poet naţional atât al României cât şi al Republicii Moldova

CulturăEdit

TraditiiEdit

Moldova este o tara europeana cu o bogata istorie, o tara populata, preponderent, de moldoveni (romani), cat si de multe minoritati nationale: ucraineni, bulgari, gagauzi, rusi, evrei, nemti, cehi etc. In acelasi timp, aici s-au pastrat multe traditii multiseculare. Neobisnuit poate parea faptul ca mozaicul polietnic al acestui teritoriu nu s-a sters din traditiile populare, ba din contra le-a imbogatit cu noi calitati, dandu-le un nou colorit si formand un original conglomerat de obiceiuri, ritualuri, folclor etc. omniprezente in satele Moldovei.

Oricit insa de pestrita nu ar fi populatia de aici, cea mai importanta calitate a ei este ospitalitatea. In Moldova fiecare oaspete este primit cu o deosebita caldura. Gospodarul casei intotdeauna va gasi pentru el un pahar de vin bun moldovenesc, iar gospodina – cele mai alese bucate. Oaspetii sunt, de obicei, invitati in „Casa Mare”, o odaie traditionala in fiecare casa de la noi, unde se petrec toate sarbatorile. Sarbatori in Moldova sunt multe si variate. La ele poate participa oricine. Sarbatorile de iarna, de exemplu, sunt insotite de colinzi, haituri, scenete teatralizate ale copiilor si maturilor de la casa la casa, vestind cu bucurie sosirea unui An Nou. Toti asteapta cu nerabdare venirea lui Mos Craciun cu sania sa plina de daruri. De obicei, copiii se pregatesc minutios pentru aceasta intilnire: isi pregatesc diferite costume, masti, monteaza scenete teatralizate ... De fapt, in aceasta perioada sarbatorile calendarului agricol traditional se suprapun cu cele crestine, legate de Nasterea lui Hristos – Craciunul.

O sarbatoare traditionala moldoveneasca este "Martisorul" – simbolul primaverii. In luna martie toata lumea de la noi isi pune la piept doua fire impletite – rosii si albe, care semnifica renasterea naturii. La fel, primavara este serbat Pastele – o sarbatoare religioasa populara in Moldova. Oamenii se pregatesc din timp pentru a impodobi masa cu cele mai bogate bucate si vinuri, oua incondeiate traditionale si cozonaci. In timp ouale de Pasti incondeiate au devenit drept opere artizanale departe peste hotarele Moldovei.

Multe evenimente traditionale, la noi, reprezinta un amalgam de elemente caracteristice calendarului agricol, pastoresc, religios si civil, amestec, care in Moldova s-a transformat intr-un permanent izvor de bunavointa, caldura si ospitalitate.

Oaspetii Moldovei in timpul sarbatorilor pot participa la un sir de evenimente culturale: concerte („Martisor”, „Ciresar”, „Va invita Maria Biesu” etc.), teatre („Bitei” etc.), parade si manifestari de masa de Ziua Independentei, „Limba Noastra”, hramurile oraselor si satelor etc. Zilele roadei sunt marcate in orasele si satele noastre prin iarmaroace traditionale. In timpul acestor evenimente turistii straini pot cunoaste indeaproape folclorul , costumele traditionale, piesele de artizanat, etc.

Vom aminti de traditiile cu caracter familiar: cumatriile, nuntile, petrecerile etc., care in satele noastre s-au transformat in adevarate spectacole cu multi oaspeti si multe daruri. Traditionale in Moldova sunt sezatorile in zilele de iarna cu cintece de lautari si dansuri.

Pe buna dreptate se zice ca orice oaspete in Moldova este si prieten.

Bucatarie si BauturiEdit

Moldova este o tara imbelsugata cu sol fertil si insorita, cu oameni harnici si grijulii. Natura Moldovei este foarte darnica in struguri, fructe, legume, produse din carne si lapte, cereale, care si-au gasit loc in bucataria nationala. Solurile bogate in cernoziom, dar si tehnologiile agricole traditionale, favorizeaza cultivarea unei mari diversitati de produse primare pure.

Bucataria moldoveneasca a influentat mult bucatariile traditionale ale altor popoare de pe teritoriul ei, si in acelasi timp s-a completat cu elemente din cea ucraineana, bulgara, gagauza, rusa, iar in secolele trecute din bucatariile greceasca si turceasca.

Traditionale pentru bucataria autohtona sunt bucatele pregatite din cele mai variate legume: rosii, ardei, vinete, varza alba, fasole, ceapa, usturoi, praz etc. Legumele sunt folosite la pregatirea salatelor si sosurilor, ele sunt coapte, inabusite, murate, sarate sau marinate, obtinindu-se astfel adevarate opere de arta culinara. Un colorit specific reda bucatariei traditionale o diversitate mare de bucate din porumb si faina de porumb: crupe, copturi, supe, fulgi, bauturi nealcoolice, etc. Mai cunoscuta este mamaliga – un terci din faina de porumb cu gust fin si delicios. Mamaliga este servita cu jumari, fripturi, brinza, smintina etc.

In bucataria moldoveneasca un rol aparte le revine produselor din carne, in special la pregatirea bucatelor calde, dar si aperitivelor. Este populara zama de pui, bors, tocana, friptura si costita din carne de porc, mici din carne de vita, mangea din carne de berbec. Multe bucate din carne si peste sunt preparate la gratar deasupra carbunelui de lemn incins. Produsele astfel pregatite sunt de obicei anterior marinate.

Nici o sarbatoare traditionala nu se petrece fara sarmale, racituri, taitei cu carne de pasare etc. Masa de sarbatoare in Moldova este cu gust impodobita cu bucate delicioase din faina de griu: prajitei, copturi, invartite, placinte, sarailii cu fructe, legume, nuci etc.

In diferite zone ale Moldovei predomina bucataria locala: in zonele de est ucrainenii prefera renumitele borsuri, la sud bulgarii va pot servi cu un sos traditional – mangea din pui, iar gagauzii – cu sorpa, o supa din carne de berbec, pregatita cu multe mirodenii, in comunitatile de rusi sunt populare pelmeni – un soi de coltunasi cu carne, etc.

In bucataria moldoveneasca sunt servite o gama variata de bauturi traditionale: compoturi, sucuri din fructe, dar si bauturi tari: vinuri, divinuri, brendi, tuica, etc.

Viticultura in Moldova are traditii multiseculare. Celebrele vinuri moldovenesti sunt cunoscute si apreciate departe peste hotarele tarii. Ele pot fi seci, pentru desert sau tari, pot avea un buchet variat de arome si nuante cromatice. La pregatirea vinurilor sunt folosite soiuri europene: Sovignon, Cabernet, Muscat etc., dar si cele moldovenesti: Feteasca, Rara neagra, Moldova etc.

Bauturile tari: rachiurile, brendy si divinurile sunt pregatite dupa tehnologiile traditionale.

In vinariile Moldovei pot fi organizate vizite pentru degustarea vinurilor.

Sarbatori oficialeEdit

1 Ianuarie Anul Nou

7 Ianuarie Craciunul

8 Martie Ziua Internationala a Femeii

27 Aprilie Pastele(duminica si luni)

1 Mai Ziua internationala a solidaritatii oamenilor muncii

5 Mai Pastele Blajinilor

9 Mai Ziua Victoriei si a comemorarii eroilor cazuti pentru independenta Patriei

27 August Ziua Independentei

31 August Limba Noastra

.............. ziua Hramului bisericii din localitatea respectiva, declarata in modul stabilit de consiliul local al municipiului, orasului, comunei, satului

Turism Edit

Începând cu anul 1998, numărul străinilor veniţi în Republica Moldova s-a aflat pe o pantă ascendentă, atingând 25 000 în 2004, majoritatea proveniţi din Rusia, Ucraina şi România. Totodată, numărul moldovenilor plecaţi peste hotare în 2004, aproape că s-a dublat faţă de anul 1997, depăşind cifra de 67 000. Dintre aceştia, cei mai mulţi au vizitat Ucraina, Ungaria, Turcia, România sau Bulgaria.[25]

Pe 1 iunie 2006, în cadrul unei conferinţe internaţionale, Organizaţia de Promovare a Exportului din Moldova (OPEM) a anunţat finalizarea proiectului de creare a brandului Republicii Moldova, care va fi prezentat peste hotare cu sloganul „Discover us”. Brandul Republicii Moldova va fi prezentat în şapte state: România, Italia, Germania, Regatul Unit, Elveţia, Franţa şi Polonia.[26]

NoteEdit

  1. Turism.md - Despre Moldova
  2. Flux, 23 mai 2008 Mihai Adauge: - Actul din 1812 a fost începutul unui calvar cu consecinţe grave resimţite peste câteva sute de ani. Moldova până atunci avea statut de suzeranitate în raport cu Imperiul Otoman. Aceasta însemna că Moldova nu fusese cucerită de către Poarta Otomană şi turcii au fost nevoiţi să încheie anumite tratate cu această formaţiune statală medievală. Aceste tratate prevedeau mai multe clauze, dar începând cu secolul XVI şi până în 1812, în aceste acte era menţionat faptul că Ţara Moldovei este un stat liber. Cu alte cuvinte, Poarta Otomană nu avea dreptul să anexeze sau să ocupe acest stat. Astfel, nici Imperiul Rus nu avea acest drept. De asemenea, Imperiul Rus nu avea dreptul să negocieze o clauză de anexare cu Imperiul Otoman. A fost un act criminal, o fraudă care vine în contradicţie cu practica internaţională, cu toate normele de drept existente la moment. Atunci toate normele de drept erau constituite din prevederile tratatelor bilaterale.
  3. Orange Moldova
  4. Moldcell
  5. Mobias Banca (Groupe Société Générale)
  6. Banca Comercială Română
  7. РУССКОЯЗЫЧНАЯ ПРЕССА МОЛДОВЫ
  8. Проблемы ТВ Молдовы
  9. О темпах роста экономики РМ и проблемах роста
  10. О темпах роста экономики РМ и проблемах роста
  11. Situatia macroeconomică în Moldova în anul 2002
  12. Principalii indicatori social-economici în anul 2003
  13. Principalii indicatori social-economici în ianuarie-martie 2005
  14. PIB-ul creşte, însă cetăţeanul nu-l prea simte!!!???
  15. Buletin Statistic, ianuarie - martie 2008
  16. Buletin Statistic, ianuarie - martie 2008
  17. Средняя зарплата в Молдове в январе-июне 2008 года составила $250
  18. Salariul mediu pe economie a crescut, în luna iunie, cu opt la sută
  19. Catre luna martie 2009 salariului mediu lunar in sectorul bugetar va fi majorat de trei ori
  20. За год зарплата среднестатистического приднестровца почти не изменилась
  21. rezultatele oficiale ale recensămîntului din Republica Moldova
  22. Grupul de experţi din cadrul misiunii internaţionale de observare a recensământului în Republica Moldova şi-a exprimat disponibilitatea de a consulta Biroul Naţional de Statistică în procesul de evaluare a datelor recensământului, publicat în Moldova Azi, ediţia din 18 mai 2005, atribuit grupului de presă Flux.
  23. vezi Controversa identitară în Republica Moldova
  24. Potrivit unui sondaj INFOTAG efectuat pe un eşantion reprezentativ cu 1 469 de subiecţi din 33 de localităţi (cu excepţia Transnistriei) la începutul anului 2000. 92 la sută dintre cei chestionaţi au menţionat că sunt creştini. 60 la sută din respondenţi au declarat că ţin de Mitropolia Moldovei, 23 la sută de Mitropolia Basarabiei, 6,6 la sută de Biserica Ortodoxă Rusă, 2 la sută de Biserica Ortodoxă Ucraineană. 6,7 la sută din respondenţi se consideră creştini, dar nu fac nici o legatură între confesiunea lor şi vreo biserica oarecare.
  25. Activitate turistică în Republica Moldova 1997-2004, publicat de Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova la 16 februarie 2006
  26. Oamenii de afaceri critică noul brand al Republicii Moldova publicat de Reporter.md la 3 iunie 2006

Legături externeEdit

Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Republica Moldova

Vezi şiEdit

Wikipedia-logo.png Această pagină utilizează conţinut de la Wikipedia în limba română. Versiunea originală a sa se află la: Wikipedia: Republica Moldova. Lista autorilor poate fi văzută în istoricul paginii. Textul de la Wikipedia este disponibil sub licenţa GNU FDL pentru documentaţie liberă.

Ad blocker interference detected!


Wikia is a free-to-use site that makes money from advertising. We have a modified experience for viewers using ad blockers

Wikia is not accessible if you’ve made further modifications. Remove the custom ad blocker rule(s) and the page will load as expected.

Also on FANDOM

Random Wiki