FANDOM


Relațiile româno-germane se referă la relațiile dintre România și Germania.

Politică Edit

La 21 aprilie 1992 a fost semnat tratatul dintre România şi Republica Federală Germania privind cooperarea prietenească şi parteneriatul în Europa», pe scurt: aşa-numitul «Tratat de prietenie».[1]

2003, iunie - Apatrizii de origine romana de pe teritoriul Germaniei reclama de ani intregi incalcarea flagranta a Constitutiei, a legislatiei romane si a acordurilor bilaterale romano-germane de catre Ministerul roman de Interne. Ei acuza statul ca a acceptat deportarea lor fortata in Romania, desi acest lucru nu este permis de "bibliile" apatrizilor, respectiv cele doua acorduri de readmisie incheiate intre Romania si Germania in 1992 si 1998.[2] 2003, septembrie - Apatrizii din zona de tranzit a Aeroportului Otopeni - aflati acolo de mai bine de 500 de zile - i-au adresat o scrisoare deschisa premierului Adrian Nastase in care-si expun situatia disperata, cerindu-i sa intervina pentru retrimiterea lor in Germania.[3]

2013 - În vizită la Bucureşti, Philipp Missfelder, preşedintele organizaţiei de tineret al CDU din Germania, considerat a fi succesorul lui Angela Merkel, a ţinut să ceară Imperativ României semnarea tratatului de frontieră cu Republica Moldova. A ţinut să sublinieze că Germania are legături puternice comerciale cu Rusia.[4]

La 1 ianuarie 2014, Germania a ridicat restricțiile pe piața muncii pentru români.[5][6]

Vizite la nivel înalt Edit

2005, martie - Presedintele Traian Basescu, în vizita oficiala de doua zile in Germania, la invitatia omologului sau Horst Koehler.[7]

Cultură Edit

Tradiția germană şi austriacă a cercetărilor ling­vistice şi istorice dedicate românilor şi aromânilor din Peninsula Balcanică datează încă din secolul al XIV-lea. Pe la 1350, austriacul Peter Zu­henvirt, vestit poet şi baladist la curtea regelui un­gu­rilor şi al polonezilor, Lajos I, face cele dintâi descrieri în versuri ale vlahilor din Balcani, care erau "frumoşi, vrednici şi viteji”.[8]

Wikipedia:Gustav Weigand, filolog german, a înființat în anul 1893, la Leipzig, „Institutul pentru Studiul Limbii Române”, care a fost, până la izbucnirea Primului Război Mondial, cel mai important centru științific din străinătate pentru studiul limbii române.

2008 - în decembrie a fost inaugurată prima şcoală românească din Germania, la Berlin.[9]

Relații economice Edit

2011 - Radu Golban, lector asociat dr. la Universitatea de Vest din Timişoara, a declarat că Germania datorează României suma de 19 miliarde de euro, în baza unui acord de clearing, un sistem financiar de compensare România l-a semnat cu Germania nazistă în perioada interbelică.[10][11][12][13][14]

2014 - Un român a dat in judecată statul german pentru neplata şomajului. Au dreptul imigranţii în Germania din UE la asigurarea Hartz IV chiar dacă nu au lucrat niciodată acolo? Răspunsul Curţii Europene de Justiţie: NU. Un stat membru UE are tot dreptul să refuze plata asigurărilor către un imigrant care nu a lucrat niciodată pe teritoriul ei şi a emigrat doar cu scopul de a trăi din asigurări.[15]

Companii germane care au investit în România Edit

Spionaj Edit

Traian Perlog, fugit în Germania în 1987, a fost trimis în România, în 1990, pentru a crea o rețea de spionaj. A fost primului român condamnat, în anul 1995, pentru trădarea intereselor naționale.[16][17]

Rasism Edit

2014 - La începutul anului, europarlamentarul german Elmar Brok a propus amprentarea imigranţilor români, precizând că persoanele care vin în Germania pentru a cere ajutoare sociale trebuie trimise înapoi în ţara de origine. Prin amprentare, autorităţile din Germania i-ar fi putut depista pe cei care se întorc în Germania după expulzare.[18][19]

Românii din Germania în mass-media Edit

2011, august - Ziarul Evenimentul zilei a realizat un reportaj în care este prezentată viața muncitorilor români exploatați într-un abator din micul sat bavarez Oberzeitldorn a.b. Kirchroth.[20]

2013, martie - Presa occidentală: cei 200.000 de romi bulgari şi români sufocă sistemul social din Germania.[21][22]

Chestiunea romilor Edit

2012, aprilie - publicaţia Der Spiegel relata că jumătate din locuitorii rromi ai satului Fântânele s-au mutat în cartierul berlinez Neukölln.[23]

2012, mai - În multe privinţe, autorităţile sunt la fel de copleşite de imigranţii săraci pe cât sunt şi aceşti cetăţeni UE copleşiţi de realităţile vieţii din Germania, scrie „Der Spiegel”, într-un amplu reportaj.[23]

2013, mai - Un economist german denunţă "turismul pentru beneficii sociale" al romilor - Imigraţia romilor în Germania a determinat un economist german să ceară UE să îşi modifice directiva privind libertatea de mişcare înainte de termenul limită pentru ridicarea restricţiilor de muncă pentru români şi bulgari, din ianuarie 2014.[24]

Furturi de la investitori germani Edit

În data de 12 august, producătorul german de cablaje auto Wikipedia:Leoni a fost fraudat cu 40 de milioane de euro. Se pare că fraudarea s-a produs cu ajutorul unui angajat al Leoni Wiring Systems Bistriţa, care a căzut în plasa hackerilor.[25]

Note Edit

  1. FOTO Ambasadorul Germaniei, la Oradea: "Nepoţii celor care au părăsit România doresc să revină în ţară", 22 aprilie 2017, Claudia Popa, Adevărul, accesat la 22 aprilie 2017
  2. 500 de zile in tara nimanui, 9 iunie 2003, Evenimentul zilei
  3. Captivi pe Otopeni de 500 de zile, 5 septembrie 2003, Evenimentul zilei
  4. Ruşine: Germania şi Rusia somează România să recunoască Pactul Ribbentrop-Molotov, 8 octombrie 2013, Lulea Marius Dorin, Adevărul, accesat la 20 ianuarie 2017
  5. Nouă ţări UE ridică RESTRICŢIILE pentru muncitorii români, de la 1 ianuarie 2014, 31 decembrie 2013, Catalina Mihai, Mediafax, accesat la 21 ianuarie 2017
  6. Sute de mii de români şi bulgari, după revelion, în Germania?, 27 decembrie 2013, Deutsche Welle, Adevărul, accesat la 21 ianuarie 2017
  7. După Londra, Moscova şi Washington, Traian Băsescu la Berlin, 20 martie 2005, Andrei Dinu, Amos News, accesat la 28 ianuarie 2017
  8. ANDRÉ HEIN - "Românii trăiesc pe un teritoriu enorm, mult mai mare decât cel stabilit de graniţe” - Spectator, Ion Longin Popescu, Formula AS - anul 2012, numărul 1024, accesat la 20 ianuarie 2017
  9. Prima şcoală românească din Germania, 17 decembrie 2008, Evenimentul zilei, accesat la 6 ianuarie 2017
  10. România are de recuperat 23 de miliarde de euro, 5 mai 2011, Jurnalul Național, accesat la 20 ianuarie 2017
  11. Economistul care a demonstrat că nemții au o datorie la noi: Germania are bani să ne plătească datoria, 31 octombrie 2011, Valentin Vioreanu, Capital, accesat la 22 ianuarie 2017
  12. Germania datorează României 19 miliarde de euro, 21 august 2010, Adevărul, accesat la 22 ianuarie 2017
  13. Germania datoreaza BNR peste 18 miliarde de euro. Banii reprezinta datorii neachitate dintr-un contract semnat in 1939 - Finante & Banci, 20 august 2010, Dan Popa, HotNews.ro, accesat la 22 ianuarie 2017
  14. Germania datorează României 18 miliarde de euro, 20 august 2010, Antena 3, accesat la 22 ianuarie 2017
  15. Un român a dat in judecată statul german pentru neplata şomajului. Ce a decis Curtea Europeană de Justiţie din Luxemburg, 12 noiembrie 2014, Istvan Deak, Jurnalul Național, accesat la 20 ianuarie 2017
  16. EXCLUSIV EVZ. Povestea lui Traian Perlog, primul român condamnat pentru trădarea intereselor naționale, 6 noiembrie 2014, Petrisor Cana, Evenimentul zilei, accesat la 20 ianuarie 2017
  17. EXCLUSIV PRINT. Pe urmele primului SPION ARESTAT în România, după 1989. Agentul „Bran” A MURIT ÎN CÂRCIUMĂ, așteptând banii de la statul german, 6 noiembrie 2014, Petrisor Cana, Evenimentul zilei, accesat la 20 ianuarie 2017
  18. Iohannis s-a întâlnit cu Elmar Brok, europarlamentarul care a propus amprentarea imigranţilor români, 19 octombrie 2014, Ioana Tomescu, Evenimentul zilei, accesat la 6 ianuarie 2017
  19. Ponta și-a cerut scuze lui Schulz: „Reacţia mea este nefericită”, 14 ianuarie 2014, Mircea Marian, Evenimentul zilei, accesat la 6 ianuarie 2017
  20. Cum omoară românii găina germană în Bavaria pentru 300 de euro, 4 august 2011, Traian George Horia, Evenimentul zilei, accesat la 10 ianuarie 2017
  21. Presa occidentală: cei 200.000 de romi bulgari şi români sufocă sistemul social din Germania, 4 martie 2013, Paul Ciocoiu, Evenimentul zilei, accesat la 20 ianuarie 2017
  22. Radu Stroe: ,,Ministrul de Interne german a vorbit despre românii care muncesc la negru, nu despre MCV şi corupţie“, 11 martie 2013, Iulia Marin, Adevărul, accesat la 20 ianuarie 2017
  23. a b „Der Spiegel“: Românii şi bulgarii suprasolicită sistemul german, 9 mai 2012, Adevărul, accesat la 21 ianuarie 2017
  24. Un economist german denunţă "turismul pentru beneficii sociale" al romilor, 6 mai 2013, Mediafax, Adevărul, accesat la 1 ianuarie 2017
  25. Nemţii de la Leoni au venit la Bistriţa, după ce compania a fost fraudată de hackeri cu 40 de milioane de euro, 1 septembrie 2016, Bianca Sara, Adevărul, accesat la 20 ianuarie 2017

Bibliografie Edit

  • Vasile Docea, Relații româno-germane timpurii. Încercări și eșecuri în prima jumătate a secolului XIX, cu o prefață de Al. Zub, Cluj-Napoca, Editura Presa Universitară Clujeană, 2000
  • Vasile Docea, Relații româno-germane. Studii istorice / Deutsch-rumänische Beziehungen. Historische Studien, Cluj-Napoca, Editura Accent, 2003
  • Vlad Hogea, Relațiile româno-germane (1940-1944), lucrare de doctorat
  • Vasile Docea, Din mers despre revoluție. Tentative germane de analiză a evoluțiilor din România postcomunistă, în „Xenopoliana“, Buletinul Fundației Academice „A. D. Xenopol“, Iași, an. 2, 1994, Nr. 1–4, p. 153–159
  • Vasile Docea, Profesori germani în Iașii primei jumătăți a secolului XIX, în „Anuarul Institutului de istorie A. D. Xenopol“, Iași, XXXIV, 1997, p. 159–184
  • Vasile Docea, Relațiile economice româno-germane în prima jumătate a secolului XIX. Rute comerciale, proiecte, eșecuri, în „Anuarul Institutului de istorie A.D.Xenopol“, Iași, XXXV, 1998, p. 61–81
  • Vasile Docea, Die „fremde” Dynastie als Vermittler deutsch-rumänisches Kulturaustausches, în Vasile Docea (coord.), Relații româno-germane. Studii istorice / Deutsch-rumänische Beziehungen. Historische Studien, Cluj-Napoca, Editura Accent, 2003, p. 51-66
  • Vasile Docea, Monografia ca exercițiu de memorie colectivă. Cazul istoriilor germane ale Banatului, în Smaranda Vultur (coord.), Banatul din memorie. Studii de caz, Timișoara, Editura Marineasa, 2008, p. 318-333
  • Vasile Docea, Biserica lui Ioan Salvici: un episod din istoria relațiilo româno-germane, în „Analele Banatului”, Serie nouă, Arheologie-Istorie, vol. XXI, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2013, p. 455-463
  • Gheorghe I. Florescu, Relațiile româno-germane în prima jumătate a secolului XIX, „Convorbiri literare“, nr. 8 (56), august 2000, p. 34
  • Alexandru Zub, Romanogermanica: o nouă perspectivă, în idem, Romanogermanica. Secvențe istoriografice, Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2006, p. 207-211

Legături externe Edit

Vezi și Edit

Ad blocker interference detected!


Wikia is a free-to-use site that makes money from advertising. We have a modified experience for viewers using ad blockers

Wikia is not accessible if you’ve made further modifications. Remove the custom ad blocker rule(s) and the page will load as expected.

Also on FANDOM

Random Wiki