Evoluţia populaţiei României între 1961 şi 2003
Indicatori demografici[]
- Densitatea populaţiei: 93,78 loc/km².
... % din teritoriu prezintă o densitate a populaţiei de... loc/km², dar în arealele urbanizate densitatea depăşeşte ... loc/km², iar în zonele ... este de: ... loc/km².
- Rata migraţiei nete: -0,6 emigranţi ‰ locuitori (anul 2000)
- Rata de creştere a populaţiei: ...% (anul...)
- Rata natalităţii: 10,76 născuţi ‰ locuitori (anul 2000)
- Rata mortalităţii: 12,29 decese ‰ locuitori (anul 2000)
- Rata mortalităţii infantile: 12,29 decese ‰ născuţi vii (anul 2000)
- Speranţa de viaţă la naştere: 69,93 de ani
- aproximativ 66,1 de ani pentru bărbaţi (anul 2000)
- aproximativ 73,99 ani pentru femei (anul 2000)
- Rata totală a fertilităţii: 1,35 copii născuţi/femeie (anul 2000)
Evoluţia natalităţii în România[]
Potrivit datelor prezente pe site-ul Fondului ONU pentru Populaţie în lume şi în Cartea Verde publicată de această organizaţie, evoluţia natalităţii în România este:
- Rata brută a natalităţii până în 1966: 14,3‰
- După 1967 cănd au fost interzise avorturile, natalitatea a crescut până la 27,4‰
- În perioada 1986-1989 natalitatea avea valori de aproximativ 16‰
- După 1989 natalitatea a scăzut la 10,4‰ în 2000 şi chiar sub 10‰ în 2002, după care s-a redresat uşor.
- În timp ce în 1989 s-au născut 369.000 de copii, în 1990 numărul de nou-născuţi a fost de 314.000, în 1991 de 275.000, iar în 1992, 260.000
- În perioada 1985-1990 se năşteau în medie 360.000 copii pe an, iar în ultima decadă numărul oscilează în jurul a 220.000 pe an, spre exemplu în anul 2004 s-au născut 216.300 copii, cu 3.800 mai mulţi decât în anul precedent.
Împărţirea pe grupe de vârstă[]
- Populaţie totală: 21,6 milioane
- Adulţi: 10,5 milioane
- Copii: 5 milioane
- Tineri cu vârsta cuprinsă între 14 şi 35 de ani: 7 milioane[2]
- Persoane în vârstă: 6 milioane
- Peste 50 de ani tabloul demografic va fi complet diferit: pensionarii vor reprezenta mai mult de jumătate din populaţia ţării[3].
Numărul salariaţilor[]
Numărul de salariaţi din România a scăzut de la 8,1 milioane în 1990, la 4,5 milioane in prezent, din totalul populaţiei active, de 10,5 milioane persoane[3]
Statisticile arata că două milioane de români muncesc in străinatate, însă fenomenul emigraţiei nu este exact cuantificat.
Grupuri etnice[]
Principalul grup etnic în România îl reprezintă românii, vorbitori ai limbii române(limba oficială). Ei reprezintă 89,5% din populaţie. Alte grupuri de minorităţi etnice sunt maghiari, romii, germanii, ucrainienii ş.a.
Religia[]
Majoritatea românilor sunt membri ai Bisericii Ortodoxe Române, una dintre bisericile ortodoxiei răsăritene. Până la unirea din 1918, circa 40% dintre românii din Transilvania făceau parte din Biserica Greco-Catolică. În timpul regimului comunist, Biserica Greco-Catolica a fost interzisă, iar greco-catolicii au fost nevoiţi să aleagă între Ortodoxie şi Romano-catolicism. Cei mai mulţi au ales să devină ortodocşi, iar opţiunea şi-au păstrat-o şi după schimbările de la sfârşitul lui 1989. Catolicismul şi protestantismul sunt prezente mai ales în Transilvania şi Crişana. În Judeţul Bihor, este centrul Cultului baptist din România, catedrala baptistă de aici fiind impresionantă. De asemenea, în România există şi alte culte, ca Ortodocşii pe stil vechi, evrei mozaici, Cultul armean şi altele, care, deşi au un număr mic de credincioşi au o mare vechime şi o prezenţă semnificativă în istoria statului român. În Dobrogea, există o mică populaţie musulmană, rămasă de pe vremea colonizării otomane din trecut.
- Ortodocşi - 86,7%
- Romano-catolici - 4.7%
- Protestanţi - 3,7%
- Penticostali - 1,5%
- Greco-catolici - 0,9%
- Musulmani - 0,3%
- Fără religie - 0,1%
- Alte religii - 2,0%
Emigraţia[]
Canada are o comunitate românească de aproximativ 150 mii persoane (decembrie 2007). România deţine locul cinci în lume în rândul ţărilor sursă de emigranţi pentru Canada.[4]
Aproximativ 45.000 de străini sunt prezenţi pe piaţa locală a forţei de muncă, dintre care circa 30.000 de muncitori.[5]
Evoluţia numerică a populaţiei din judeţele României[]
Alba | Arad | Argeş | Bacău | Bihor | Bistriţa-Năsăud | Botoşani | Braşov | Brăila | Buzău | Caraş-Severin | Călăraşi | Cluj | Constanţa | Covasna | Dâmboviţa | Dolj | Galaţi | Giurgiu | Gorj | Harghita | Hunedoara | Ialomiţa | Iaşi | Ilfov | Maramureş | Mehedinţi | Mureş | Neamţ | Olt | Prahova | Satu Mare | Sălaj | Sibiu | Suceava | Teleorman | Timiş | Tulcea | Vaslui | Vâlcea | Vrancea
Vezi şi[]
- Comunităţi etnice în România
- Demografie
- Densitatea populaţiei
- Istoria României
- Minorităţile din România
- Populaţie
- Recensământul populaţiei din 2002 (România)
- Religia în România
- Românime
Legături externe[]
Bibliografie[]
Note[]
- ↑ a b c Institutul Naţional de Statistică, Populatia la 1 iulie 2007 pe localitati
- ↑ Autoritatea Naţională de Cercetare Ştiinţifică - DESPRE NOI - Prezentare
- ↑ a b Comisia Naţională pentru Populaţie şi Dezvoltare (2006). „Cartea Verde a Populaţiei” (PDF). unfpa.ro. ftp://ftp.unfpa.ro/unfpa/Cartea_Verde_Ro.pdf. Accesat la 2007-11-22.
- ↑ România continua sa fie sursa de emigranti pentru Canada
- ↑ SPECIAL: Criza de personal va aduce sute de mii de muncitori si specialisti straini pe piata locala
|
Această pagină utilizează conţinut de la Wikipedia în limba română. Versiunea originală a sa se află la: Wikipedia: Populaţia României. Lista autorilor poate fi văzută în istoricul paginii. Textul de la Wikipedia este disponibil sub licenţa GNU FDL pentru documentaţie liberă. |