FANDOM


Aceasta este o listă a piețelor din România.

Piețe de retail Edit

  • Afacerile principalelor companii de retail de bunuri de larg consum din România au însumat în anul 2006 circa 4,28 miliarde euro, față de 3,1 miliarde euro în anul 2005[1]. În anul 2007, piața de retail din România a ajuns la valoarea de 31,3 de miliarde euro (creștere 17,8%)[2]. Pentru anul 2008, vânzările de retail pot ajunge la 38 miliarde euro, mai mult de jumătate din sumă fiind generată de produsele alimentare. Pentru anul 2010, se preconizează ajungerea la valoarea de 53,7 miliarde euro[3].
  • Investițiile directe ale marilor rețele comerciale din România depășesc 1,1 miliarde euro în anul 2008[4].
  • Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR) este o asociație patronală din care fac parte cei mai mari jucători care operează pe piața de retail din România. Aceasta a fost constituită în anul 2003 și are în acest moment următorii ca membri: Cora, Carrefour, Auchan, Kaufland, Real, Selgros, Metro Cash & Carry, Billa, La Fourmi, Mega Image, Artima, Profi, Penny Market, Praktiker, Bricostore, Baumax, Dedeman, Altex, Domo, Flanco, Mobexpert și Diverta[4].
  • În marile centre comerciale lucrează peste 50.000 de persoane[4].
  • Suprafața de retail la mia de locuitori pe țară se ridică la 75 metri pătrați (aprilie 2009), în creștere de la nivelul de 43 mp/mia de locuitori cat era in 2007[5].
  • Clujul a ramas și în 2008 în top, având cea mai mare suprafața de retail alocată la mia de locuitori, respectiv 340 metri pătrați, urmat de Timișoara (cu 210 mp) și Iași (cu 180 mp), Bucureștiul situându-se doar pe locul patru, cu 150 mp la mia de locuitori[5].
  • Lanțul de centre comerciale Iulius Mall, controlat de omul de afaceri ieșean Iulian Dascălu, râmâne în continuare cel mai mare, având o suprafață totală de circa 340.000 mp distribuiți în mall-urile din Timișoara, Cluj-Napoca, Iași și Suceava. Pe locul doi in topul proprietarilor se situează turcii de la Anchor Group, care dețin 172.000 mp de spațiu comercial în Plaza România și București Mall[5].
  • Compania de consultanță Deloitte România estima ca piața locală de retail va atinge în 2010 valoarea de 100 mldiarde euro[5].
  • Valoarea totală a pieței românești de FMCG a fost în 2007 de 41 miliarde euro și se estima că va atinge în 2008 nivelul de 43 miliarde euro, iar pentru 2009 an se prognozase suma de 48 miliarde euro[5].
  • Piața de retail din România este a doua ca mărime din Europa Centrală și de Est, cu o valoare de 40 de miliarde euro în anul 2007[6].
  • Pe segmentul de discount există peste 220 de magazine deschise în prezent (noiembrie 2008)[6]. Principalii jucători sunt Plus Discount, miniMax Discount, Kaufland, Profi și Penny Market[6].

Piețe de IT, electrice și electronice Edit

În anul 2006, divizia de IT a adus 8 miliarde de dolari la bugetul statului[7]. Contribuția la PIB a industriei IT&C este de circa 4,2%, inferioară mediei UE-25 de 5,3%[7].

În anul 2010, în industria IT&C lucrau circa 90.000 de angajați, dintre care 16.000 erau programatori care nu plăteau impozit pe venit[8]. În 2010, salariul mediu lunar net a fost de 1.406 lei față de 1.381 de lei în 2009[8].

Piața de retail de IT&C, electronice și electrocasnice Edit

  • Piața locală de IT&C, electronice și electrocasnice a atins valoarea de 850 milioane euro în anul 2006[9].
  • În ianuarie 2009, piața era estimată la un miliard de euro[10].
  • În anul 2010, vânzările de produse electronice și IT au fost de circa 1,23 miliarde de euro, la jumătate față de maximumul atins în 2008 și cu un miliard de euro mai puțin (44,4%) față de 2007[11].
  • În anul 2006, piața românească de electronice și electrocasnice a depășit valoarea de 900 de milioane de euro[12].
  • Pe piața mărcilor de electrocasnice, Arctic este liderul pieței de profil, urmat de Indesit, Whirlpool, Gorenje, Bosch și Siemens[13].

Piața de electrocasnice mari Edit

  • Piața românească de electrocasnice mari (frigidere, aragazuri, mașini de spălat) a înregistrat în 2007 un volum de 1,3 milioane unități și o valoare totală de peste 350 milioane euro[14].
  • Liderul pieței de profil este Arctic, cu o cotă de piață generală de circa 31,5%, urmat de Indesit cu 19%, Whirlpool cu 15%, Gorenje cu 6%, urmați de Electrolux, Zanussi, Siemens, Bosch, LG și alții[15].

Piața de IT este estimată la 884 milioane Euro în anul 2007.[16]

Exporturile de produse și servicii IT au crescut, în anul 2006, cu 46% față de 2005 și au atins 500 de milioane de dolari[17]. Exporturile de soft și servicii IT au fost de 68 milioane euro în 2000, 640 milioane euro în 2008, 650 milioane euro in 2009 și 730 milioane euro în 2010[18].

Exporturile de hardware au fost de 582 milioane euro în 2000, 1.578 milioane euro în 2008, de 2.030 milioane euro in 2009 și de 2.990 milioane euro în 2010[18].

Piața de IT&C Edit

  • Piața de IT&C este estimată de IDC la 1,37 miliarde de euro pentru anul 2008. Prin comparație, cea din Bulgaria este estimată la 626,6 milioane euro[19]. O altă evaluare, situează piața de IT din România la valoarea de 2,3 miliarde euro în 2008, din care 230 milioane euro au provenit din investitiile in IT din sectorul public, conform datelor MCSI[20]. Dintre acestea, 40 mil. euro au reprezentat proiecte pe segmentele software si servicii IT[20].

Valoarea pieței IT&C din România a evoluat astfel (in milioane euro):[21]

  • 2002: 2,6 miliarde euro
  • 2003: 3 miliarde euro
  • 2004: 3,6 miliarde euro
  • 2005: 4,1 miliarde euro
  • 2006: 4,6 miliarde euro

Piața de distribuție de IT este evaluată la 700 milioane Euro în anul 2008[22].

Piața de soft și servicii de IT este evaluată la 800 milioane Euro în anul 2008 și 650 milioane euro în 2007[22]. Piata de software si servicii IT din Romania s-a diminuat în anul 2010 cu 25%, la 800 milioane euro, dupa o scadere de 20% in 2009[23].

Piața de jocuri video Edit

Piața de jocuri video pentru PC-uri și console a fost de 9 milioane euro în 2007 și între 5-6 milioane euro în 2006[24]. Piața totală de jocuri video a fost de 18 milioane de euro în 2010, din care compania Best Distribution deținea o cotă de 65%.[25]

În anul 2011, piața a scăzut la 14,4 milioane euro.[26]

Piața de servicii de IT Edit

  • Piața de servicii de IT a fost de 167,8 milioane de dolari în 2004 (creștere 28,3%)[27]
  • Piața de servicii de IT este evaluată la 247,1 milioane Euro în anul 2008 și 206 milioane euro în 2007[28].
  • Această piață va avea, în perioada 2007–2011, o creștere de 21,4%, dublu față de Cehia și de Polonia și mai mult decât dublu față de Ungaria, care înregistrează o evoluție de 8-9% de la an la an[29].
  • Pentru 2011, se estimează că serviciile IT vor forma o piață de 741 milioane de euro în România, în timp ce în Ungaria, aceasta va atinge valoarea de 952 milioane de euro, iar în Cehia va fi de 1,4 miliarde euro[29].

Piața de software Edit

Piata de software, servicii si distributie IT a fost de circa 4 miliarde de euro in 2009, in timp ce sectorul telecomunicatiilor a fost de circa 3,9 miliarde de euro. [2]

Industria de software a avut un an la fel de greu după ce s-a contractat în 2010 cu 25%, până la 800 de milioane de euro, iar în 2009 a suferit o diminuare cu 20 de procente.[30]

Piața de software EAS (aplicații software pentru afaceri) a avut în anul 2007, o valoare de 75 milioane de dolari in 2007 (59 milioane euro)[31]. Cotele de piață au fost: SAP (22,4%), Siveco (21%), Oracle (13,3%) și Totalsoft (13,2%)[31]. În anul 2005, valoarea acestei piețe era de 45 de milioane dolari, iar în 2004 de 35,3 milioane dolari[32].

Piața de soft ERP este evaluată la 138 milioane Euro și este una dintre cele mai slab dezvoltate din regiune[33]. Piața de soft și servicii informatice pentru ERP este estimată pentru anul 2007 la 120 milioane euro, în creștere cu 20% față de 2006[34]. Pe piața românească de soft și servicii informatice ERP principalii jucători sunt Oracle, Siveco, Epicor, SAP, LLP Bucharest, Chara software etc[34].

Piața de soft CRM (managementul relațiilor cu clienții) a fost de 6,6 milioane de euro în anul 2009, la același nivel cu anul 2007[35].

Exportul de software românesc a atins în anul 2008 valoarea de 575 milioane euro, în creștere cu aproximativ 15% comparativ cu 2007, potrivit estimărilor Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS)[36]. Principalele companii care exportă soft erau BitDefender, Siveco și Totalsoft, iar exporturile au constat în servicii–outsourcing (90%) și licențe (10%)[36]. Exporturile de software s-au cifrat la aproximativ 500 de milioane de euro în 2010, cu 10% mai mult față de anul precedent.[30]

Exportul de produse software românești este un domeniu care a crescut în perioada de recesiune, cifra de afaceri totală în domeniul IT&C, în România, majorându-se cu 8% în 2010 și cu 2% în 2011 și revenind astfel la nivelul de 9,4 miliarde de euro înregistrat în 2008.[37]

Piața de securitate IT este estimată la 12,72 milioane dolari (8,43 milioane de euro), în creștere cu aproximativ 13% comparativ cu 2006[38]. Pentru 2008, piața este estimată la 16,5 milioane de dolari (10,83 milioane de euro)[38]. În 2007, piața locală de securitate IT a atins 12,7 milioane dolari[39].

La nivelul anului 2007, piața locală de securitate IT era estimată la valoarea de 12,72 milioane de dolari (8,43 milioane de euro), în creștere cu aproximativ 13%, comparativ cu 2006, potrivit unui studiu al IDC[40]. Principalii jucători în piața românească de securitate IT sunt BitDefender, Symantec și Trend Micro[40]. În 2008, valoarea acestei piețe a fost de 16,5 milioane dolari (12,8 milioane euro)[41].

Piața de document management a crescut considerabil in ultimii ani, de la 3,5 milioane dolari in 2002 la 4,5 milioane in 2003 si respectiv 6,5 milioane dolari in 2004. [3]

Pirateria software:

Potrivit unui studiu anual la nivel global realizat de Business Software Alliance, pierderile din pirateria software din Romania au crescut cu 65%, de la 151 milioane USD in 2007 la 249 milioane dolari în anul 2008[42]. În anul 2006, pierderile au fost de 114 milioane USD[43]. Valoarea comerciala a software-ului nelicentiat instalat pe PC-urile din Romania a crescut de la 183 de milioane de dolari în 2009 la 195 de milioane de dolari la finalul anului 2010. [4][44]

Conform unui raport Symantec, furnizor de soluții de securitate, 5% din totalul site-urilor de tip phishing au fost detectate în România, ceea ce face ca țara noastră să se claseze a treia ăn lume, după China și Statele Unite, și prima în Europa[40].

Piața de calculatoare personale (PC-uri) Edit

  • În decembrie 2008, cei mai mari asamblatori locali de PC-uri erau Flamingo, Altex, Brinel, ComRace, ETA2U, Kinetix, Maguay, Proca și Romsoft. Cele mai mari vânzări de PC-uri marca proprie le aveau Flamingo Computers, K-Tech și Complet Electro Serv, companie din grupul Altex[45].
  • În primul trimestru al anului 2008 vânzările de PC-uri au fost de 42,5% laptop - 55,7% desktop, în număr total de 288.000 de unități[46]. Cotele de piață erau HP - 11,5% din piață, Fujitsu Siemens - cu 9,9% și Acer, cu 9,8% din piață, ca număr de unități.
  • Piața locală de PC-uri a ajuns în anul 2008 la valoarea de 940 milioane de dolari (642,9 milioane de euro), în creștere cu 13% comparativ cu anul 2007[47]. În același timp, volumul vânzărilor de PC-uri a ajuns la 1,08 milioane de unități, în creștere cu aproximativ 15% față de 2007. Procentul de creștere însă înregistrat în 2008 s-a diminuat considerabil, comparativ cu anii anteriori. Astfel, în 2007, piața locală de PC-uri s-a majorat cu 48% față de 2006.
  • În anul 2010 s-au vândut aproximativ 450.000 de laptopuri și 150.000 de desktopuri[48].
  • În perioada 2004-2008, piața de PC-uri a avut o creștere de două cifre pe an[49]
  • În anul 2004 s-au asamblat la nivel local 150.000 de PC-uri[50].
  • În Romania, existau, in total, 400.000 de calculatoare în 1996. La sfirsitul anului 2005 s-a ajuns la un total de 3,5 milioane de calculatoare in toata tara.[51]

Piața de calculatoare, pe ani:

Anul 2011 2010[52] 2009[53] 2008[54] 2007[54] 2006[54] 2005[55] 2004[56] 2003[57] 2000[58]
    PC (=Total) - 600.000 486.000 1.080.000 944.000 643.812 600.000 400.000 283.000 103.236
    Desktop - 172.000 - 572.400 623.040 489.297 - - - -
    Laptop 480.000[59] 434.000 - 486.000 311.520 141.639 92.000[60] 47.500 - -
    Server - - - 21.600 9.440 12.876 - - - -
    Valoare totală (mil. $) - - - 940 826 503 500[61] - - 115

Numarul de PC-uri a crescut de la 700.000 in 2001, la 1.500.000 in 2002, 2.100.000 in 2003, atingand 2.500.000 in 2004.[21]

Piața de noteboook-uri este estimată pentru anul 2008 la circa 300 milioane de euro, având un volum de aproximativ 500.000 de unități[62]. În anul 2006 au fost vândute 140.000 de calculatoare portabile[63], în anul 2008 au fost vândute 480.000 de unități[64], iar în 2009 s-au vândut 290.000 de unități[65]. În primul trimestru din 2003, piața de notebook-uri a fost de 5.000 de unități vândute[66].

Piața de laptopuri de business a ajuns la 300 milioane de RON (74,8 milioane euro) în 2008[67].

Piața procesoarelor grafice a scăzut cu 50% în 2009, la 160.000 unități, față de 350.000 de unități în 2008[68].

Piața de monitoare destinate calculatoarelor personale a atins, în anul 2004, 79,46 milioane de dolari, și un număr de 511.834 de unități[69]. Din acestea, 86,6% au fost monitoare CRT[70]. Cele mai vândute mărci au fost Samsung cu 52.000 de unități (10,2%) și Philips cu 51.400 de unități (10%)[70].

Piața de rețelistică era estimată la 150 de milioane de euro în anul 2009[71].

Piața aparatelor foto digitale Edit

  • În anul 2010, piața de aparate foto digitale s-a ridicat la peste 200.000 unități (compacte plus DSLR)[72].
  • În anul 2008, piața de camere foto digitale a fost de 370.000 de unități, din care 360.000 au fost camere compacte, restul fiind reprezentat de segmentul DSLR[73]. Valoarea totală a pieței a fost de 47,5 milioane euro, în creștere cu 25% față de anul 2007[73].
  • Piața aparatelor foto digitale a atins o valoare de aproximativ 40 milioane de euro în anul 2007 și un volum de circa 250.000 de unități vândute[74].
  • În anul 2006, piața de aparate foto digitale s-a ridicat la 200.000 unități[75]
  • În anul 2005, piața de aparate foto digitale s-a ridicat la 110.000 unități, cu o valoare între 17 și 19 milioane de euro[76].
  • În 2004, piata aparatelor foto digitale a fost estimata de analisti la 4-4,5 milioane de euro. [5]

Piața de securitate IT Edit

Românii au cheltuit 56,6 milioane de dolari pentru securitatea IT, în anul 2003[77].

Piața de televizoare Edit

În total, în anul 2009 în România s-au vândut televizoare de 212 milioane euro, din care 32,6 milioane euro au fost plătiți pe televizoare cu tub catodic, de generație veche, iar 179,8 milioane euro pe televizoare de ultimă generație[78].

La nivelul întregului an 2009 românii au cumpărat o jumătate de milion de televizoare LCD[78].

În primele zece luni din 2009 românii au cheltuit 120 milioane euro pe 313.000 de LCD-uri, cu 36% mai puțin decât în 2008, când se vânduseră 366.000 de unități în valoare de 188 milioane euro[79]. În aceeași perioadă românii au cumpărat însă și 283.000 de televizoare de generație veche, cu tub catodic (CRT)[79].

În anul 2010, vânzările de televizoare cu ecran plat (LCD, plasme și modele cu LED) au fost de aproximativ 500.000 de exemplare[80].

În anul 2010, piața de televizoare 3D a fost de 1.400 de unități, din care 200 au fost plasme, restul fiind LCD[81].

În anul 2011 pe piata locala s-au comercializat circa 0,5 milioane televizoare.[82]

Piața de proiectoare Edit

Piața de proiectoare a fost de 8.000 de unități în 2009 și 12.000 de unități în 2010[83].

Piața de telefoane mobile Edit

În anul 2007 au fost vândute 5 milioane de mobile[84]. În anul 2008 piața totală a telefoanelor mobile a înregistrat un volum de 4,6 - 5 milioane de unități[85]. În anul 2009, vânzările de telefoane mobile au fost estimate la 5 - 5,5 milioane de unități[86]. Piața totală de telefoane a fost estimată la 253 de milioane de euro în 2009, din care 55 de milioane de euro (21,4%) au reprezentat vânzările de telefoane smart[87]. În anul 2008, piața de telefoane mobile era estimată la 400 milioane de euro, iar piața de smartphone-uri la 25 milioane de euro[88]. În 2010, pe piața locală s-au vândut circa 3,5 milioane de telefoane, cele smartphone reprezentând aproximativ 10% dintre acestea[89].

În 2003 s-au vândut pe piața locală aproximativ două milioane de celulare (legal), încasările cifrându-se la 172 milioane de euro[90].

Piața de dispozitive GPS Edit

Piața de dispozitive GPS a fost estimată la 100.000 de unități în anul 2008[91]. Piața de sisteme GPS din România a explodat după ce prețurile au scăzut puternic[92]. În decembrie 2005 un PDA cu harta României costa 2.400 de lei, iar în octombrie 2009 prețurile au ajuns la mai puțin de 500 de lei pentru un sistem GPS cu harta României[92].

Piața de motoutilaje Edit

Consumul de motounelte, cum ar fi motoferăstraiele și uneltele de grădinărit, a înregistrat în anul 2008 o creștere de circa 15-20%, până la circa 140-150 de milioane de euro[93].

În anul 1998 România a importat peste 112 mii mașini de găurit[94].

Zootehnie Edit

  • În anul 2007, producția de lână a înregistrat o creștere cu 8,5% față de 2006, fiind colectate 21.025 de tone[95].
  • În anul 2007, producția totală de ouă a scăzut cu 12,2%, la 6,52 miliarde bucăți[95].
  • În 2007, animalele sacrificate au cântărit în total 1,5 milioane de tone, din care porcinele au reprezentat 642.000 de tone[95].

Agricultură Edit

  • Cele mai mari afaceri pe piața comerțului cu cereale aparțin unor firme străine, care dețin o rețea importantă de silozuri. În general, sunt companii specializate în comerțul cu cereale, gen Cargill, Toepfer International sau Gleconcore, dar sunt și producători importanți de ulei, exemplele fiind grupul american Bunge, dar și companiile românești Argus Constanța sau Ulerom Vaslui, parte a grupului de firme Racova[96]. Competiția între jucătorii străini și cei locali este destul de puternică, dar multinaționalele nu au monopol pe piață așa cum se întamplă pe alte segmente[96].
  • Principalii producători agricoli sunt Racova Com Agro Pan Vaslui, deținută de fostul arbitru internațional Adrian Porumboiu, TCE 3 Brazi, condusă de Culiță Tărâță, Agro Chirnogi, controlată de Jihad El Khali, Comcereal Dolj, deținută de Mihai Anghel, și Interagro, condusă de Ioan Niculae.
  • România are nevoie anual pentru industria de morărit de două milioane de tone de grâu (consumat în sistem comercial), pentru însămânțat, aproximativ 500.000 de tone, în gospodăriile țărănești se consumă 700.000 de tone și pentru furaje, 600.000 de tone de grâu[96]. În total, 3,8 milioane tone[96]. Restul de grâu intră în rezerva națională sau merge la export[96].
  • Piața totală a grâului se ridică la aproximativ cinci milioane de tone, având o valoare de aproximativ 600 milioane de euro[97]

Subvenții Edit

  • În anul 2009, poducătorii agricoli din sectorul vegetal vor beneficia de subvenții de 109 euro la hectar (49 de euro la hectar din fonduri europene și 60 de euro de la bugetul ministerului agriculturii). În anul 2008, subvenția a fost de 97 euro[98].
  • În anul 2009, crescătorii primesc o subvenție de 350 RON pe cap de bovină, și 25 RON pe cap de ovină[98].
  • Ministrul Agriculturii a alocat pentru 2009 o sumă totală de 16,3 miliarde de lei, din care peste opt miliarde sunt platiti din bugetul național, restul sumei fiind reprezentată de fondurile externe nerambursabile, credite externe și venituri proprii[98].
  • Programul Fermierul a fost lansat în 2006, când a intrat în vigoare ordinul emis de MAPDR privind stimularea investițiilor în agricultură. Actul normativ prevedea alocarea a 700 milioane de lei, fie pentru ajutorul fermierilor care nu dispuneau de fonduri suficiente pentru derularea unui proiect SAPARD, fie pentru cei care doreau sa realizeze investiții în agricultură. Patru bănci au fost alese, în urma licitațiilor, să administreze acești bani, respectiv BCR, BRD, CEC și Banca Comercială Carpatica. De asemenea, suma de 50 milioane de lei a fost alocată Fondului de Garantare a Creditului Rural (FGCR)[99].

Bunuri de larg consum Edit

Piața de țigări Edit

Țigările reprezintă cea mai mare piață de bunuri de larg consum din România, cu o valoare estimată la circa 2,4 miliarde de euro in 2009, și este disputată de trei mari jucatori, British American Tobacco, Philip Morris și Japan International Tobacco[100]. În anul 2008 piața a fost evaluată la 2 miliarde de euro[101].

Comerțul ilicit de țigarete se situează între 16 și 20% din consumul total de țigări din România și produce o pagubă anuală la bugetul de stat de circa 400 milioane euro[102]. La începutul anului 2010, contrabanda cu țigări ajunsese la peste 36% din piață, aceasta datorându-se majorării accizelor la țigări de trei ori în anul 2009[103]. Cele mai multe țigări de contrabandă provin din Ucraina (28%), Republica Moldova (23,7%) și magazinele duty-free (27,9%)[103]. În mai 2011, piața neagră a scăzut la 11,8%[104].

După o estimare din iunie 2010, autoritățile reușesc să confiște doar 2-3% din totalul țigaretelor care se vând ilegal[105].

În anul 2008 în România s-au comercializat 33.000-34.000 de tone de țigarete, iar daca se adaugă vânzările din contrabandă nivelul se ridică la 38.000 de tone[102].

Piețe de construcții și materiale de construcție Edit

  • Sectorul de construcții a reprezentat în ultimii ani motorul economiei românești, înregistrând creșteri anuale de peste 30%[106].
  • Piața construcțiilor din România în anul 2007 s-a ridicat la valoarea de 9,2 miliarde Euro. Prin comparație cu alte țări: Polonia - 35,3 miliarde, Cehia 17,8 miliarde, Ungaria - 7,8 miliarde, Bulgaria - 5,3 miliarde, Slovacia - 4,6 miliarde, Croația - 2,7 miliarde euro[107].
  • România se află într-un deficit de circa 700 de mii de locuințe. Se cer înseosebi spații de 100 de metri pătrați pe familie. La ritmul de construcție de 38 de mii de apartamente pe an, ca acum (decembrie 2007), sau de maximum 50 de mii, ar trebui 20 de ani pentru ca oferta să răspundă cererii, în piața locuințelor.[108] România are un deficit de peste 170.000 de muncitori în construcții (decembrie 2007).[109]
  • Piața construcțiilor noi și a renovărilor de clădiri non-rezidențiale a înregistrat o creștere medie anuală de aproximativ 37%, de la două miliarde euro, în 2003, la 6,9 miliarde euro, în 2007[110] Clădirile industriale și spațiile logistice reprezintă aproximativ 12% din valoarea acestei piețe, fiind unul dintre segmentele cu cea mai mare creștere medie anuală, de peste 40%[110].
  • Piața de materiale de construcție a atins, în anul 2007, valoarea de 3-3,5 miliarde euro, din care produsele distribuite în lanțurile de magazine specializate au avut o pondere de 40-45%[111].

Alte piețe Edit

Piața de televiziune Edit

Piața de papetărie și birotică din România este de aproximativ 250 milioane euro în anul 2008[113].

Piața de birotică din România a fost de 151 milioane USD în 2008[114]. Pe segmentul echipamentelor cu jet de cerneală s-au vândut 336.821 unități[114].

Piața de outsourcing de tip call-center Edit

  • Piața de outsourcing de tip call-center este estimată, în 2008 la peste 100 milioane de euro, cu o creștere anuală de circa 100%. Potrivit estimărilor XL World, piața locală va crește cu 500% în urmatorii cinci ani[115].
  • În România există în acest moment (mai 2008) 250-300 de astfel de centre, care au circa 20.000 de angajați[116].

Piața de ambalaje Edit

Piața ambalajelor atinge aproximativ 50 de milioane euro[117] (anul 2004).

Piața românească de doze de aluminiu pentru bere se ridică la circa 500 de milioane de cutii metalice, din care compania poloneză Can-Pack deține aproape 80%[118].

Piața de confecții și încălțăminte: în anul 2007, valoarea articolelor exportate a fost de 5,5 miliarde Euro, în timp ce valoarea importurilor a fost de 4,7 miliarde Euro[119]

Piața de articole sportive Edit

În anul 2009, piața de articole sportive era estimată la aproximativ 200 milioane euro[120].

În anul 2008, piața de echipamente sportive era estimată la aproximativ 700 de milioane euro[121].

Piața de încălțăminte Edit

Cea mai mare parte a producției românești de încălțăminte se realizează în regim de contracte lohn și se exportă integral în Italia, Spania, Portugalia, Germania, Franța[122]. Din totalul producției autohtone, peste 95% este exportată[122]. În 2005, valoarea exporturilor s-a ridicat la 1,7 miliarde dolari (1,42 miliarde euro)[122]. Principalii producători sun societățile de tradiție din domeniu, precum Banatim, Antilopa, Ardeleana, Pim, Tino, Medimpact[122]. În România au fost produse, în 2005, peste 32 milioane perechi de încălțăminte[122]. În industria de profil activează circa 90.800 salariati[122]. Romanii importă încălțăminte în valoare de peste 1,1 miliarde euro[122].

Piața ciorapilor Edit

Valoarea estimată a pieței locale a ciorapilor este de circa 35 milioane euro, incluzând aici atât ciorapii și șosetele, cât și ciorapii‑pantalon (dresurile) pentru femei[123]. Înainte de 1989, în România erau șapte mari producători: Adesgo București, Mondex Sibiu, ­Ciserom Sebeș, Apollo, Elca Câmpina, CIFA Timișoara și Ciorapi Agnita[123].

Piața auto Edit

În anul 2006, în România au fost vândute 297.162 autovehicule, dintre care: 256.364 autoturisme, 38.285 vehicule comerciale și 2.513 autobuze.

Piața anvelopelor Edit

  • Piața românească de anvelope after sales va crește cu 5-10% pe an până în 2010 de la nivelul de 2,5 milioane de unități consemnat în 2007[124].
  • În anul 2008, piața de anvelope de înlocuire (care nu cuprinde și anvelopele din echiparea originală a mașinilor noi), a crescut în 2008 cu circa 8% față de 2007, la nivelul de circa 2,2 milioane de unități[125].

Piața becurilor Edit

  • În anul 2007, România a fost iluminată de aproape 80 milioane de becuri, din care doar 1,6 milioane ecologice și 78 milioane de becuri clasice.
  • Cea mai mare clădire din România, Palatul Parlamentului, folosește pentru iluminat 200.000 de becuri.
  • La nivel național există doar trei fabrici de becuri, dintre care două la Fieni și una la Târgoviște[126].

Piața de biocombustibili Edit

  • Piața de biocombustibili este de aproximativ 50 milioane de euro în anul 2008.
  • Agricultorii primesc 50 de euro de la Statul Român și 48 de euro de la Uniunea Europeană pentru fiecare hectar cultivat cu rapiță, porumb sau floarea-soarelui, care vor fi folosite în scopul producerii de biocombustibili[127].

Piața sistemului medical Edit

  • Piața sistemului medical din România este evaluată la circa 8,2 miliarde dolari (aproximativ 5,3 miliarde euro)[107]

Piața cărților Edit

  • Piața cărților din România este estimată la 100 milioane dolari pentru anul 2008. Din valoarea totală a pieței de carte, editurile își adjudecă circa 65%, restul revenind librăriilor.
  • Cei mai importanți competitori în acest segment sunt editurile Humanitas, Polirom, Corint, ALL, Nemira, RAO, Paralela 45, Teora, Curtea Veche, Trei și Egmont[128].

Piața de jucării Edit

Piața jucăriilor educaționale a fost estimată la 180 milioane euro în anul 2009[129].

În anul 2005, încasările anuale ale firmelor de pe piața jucăriilor din România se ridicau la aproximativ 60 de milioane de euro[130].

Piațe de lux Edit

Românii au cumparat în anul 2009 aur în valoare de peste 240 milioane euro, în condițiile în care s-au achiziționat peste 15 tone de bijuterii din aur[131].

Partea subterană a tranzacțiilor cu metale prețioase se menține la 80% (iunie 2011)[132]. România este o piață de desfacere importantă, care, numai oficial, se ridică la 230 milioane de euro[132].

Ceasuri şi bijuterii

Cifra de afaceri totală înregistrată în comerţul cu amănuntul de ceasuri şi bijuterii a fost de 680 de milioane de lei (153 de milioane de euro) la finalul anului 2014.[133]

Piața de private equity Edit

  • Valoarea investițiilor private equity în România, în anul 2007, a fost în jurul a 220 milioane euro, de două ori mai mare decât cu un an în urmă, iar nivelul de 100 milioane euro este considerat ca fiind unul maximal[134].
  • Principalii jucătorii activi pe piața românească, în momentul de față, sunt fonduri de talie medie precum Advent, AIG, Enterprise Investors, Oresa sau GED Capital Management[134].

Piața de textile Edit

Vânzările în industria textilă din România sunt estimate la 9,5 miliarde euro anual (estimare din decembrie 2007)[135]

La 31 decembrie 2004, existau in industria textilă 450.000 de angajați, ajungând la finalul anului 2008 la 300.000[136].

Piața locală de textile se află pe un trend descendent din 2005, an ce a marcat declinul industriei de profil, din cauza intrării Chinei în Organizația Mondială a Comerțului (OMC), ceea ce i-a dat acces la piața europeană fără taxe, și întăririi monedei naționale, cu efecte negative asupra exportatorilor de textile[137]. Mișcarea a condus la creșterea volumului de textile asiatice direcționate spre piețele din UE, care reprezentau, într-o proporție de peste 80%, piețele țintite de România pentru export[137]. În 2005, piața locală de textile a fost acoperită, într-o proporție de aproximativ 90%, de importuri din Asia, și in mod particular de proveniență chineză[137].

Piața detergenților Edit

Piața de cosmetice Edit

  • Piața de cosmetice este estimată la 600 milioane euro în anul 2008[139].
  • Piața românească a cosmeticelor s-a cifrat, în 2002, la 180 de milioane de dolari, suma care include și produsele de îngrijire personală[140]
  • Cei mai importanți jucători sunt Oriflame, Avon și Amway[139].
  • În anul 2005, pe piața sampoanelor, mărcile multinaționalelor - Procter & Gamble, Unilever, L'Oreal, Beiersdorf, Avon, Oriflame - dețineau 94,5% din consumul total[141].
  • Producătorii autohtoni de cosmetice și de ingrijire personala sunt Elmiplant Bucuresti, Gerocossen, Lotus și Papillon, Dr. Soleil, Genmar[141].
  • În anul 2009, românii cheltuiau pe cosmetice 17 euro pe an, spre deosebire de slovaci un consum de 94 de euro anual[142].

Piața de vopsele pentru păr Edit

În 2007, categoria produselor de colorare a părului atingea 147,5 milioane de lei (peste 44 de milioane de euro), adică în jur de 6% din valoarea pieței cosmeticelor estimată de la 730 milioane euro[143].

Piața de carte Edit

Piața de carte este evaluată la 80 milioane euro în anul 2009[144]. Principalii concurenți pe această piață sunt editurile Polirom, Corint, All, Humanitas, Rao și Curtea Veche[144].

Piața mobilei Edit

Până în 1989, Romania avea o piață importantă în domeniul mobilei, în special în zona ruseasca[145].

Anual sunt disponibile circa 18 - 20 de milioane de metri cubi de lemn, iar în anul 2005 randamentul de prelucrare a lemnului era puțin peste 50%, din cauză că tehnologia de prelucrare este slaba - prea mult rumeguș rezultă de la prelucrarea lemnului și nici acesta nu este valorificat cum trebuie[145].

Piața de mobilier din România a suferit în anul 2009 o contracție de până la 20%, la 880 milioane de euro[146]. Pentru anul 2010, producătorii prezic, în cel mai optimist scenariu, un nivel similar celui din 2009.[146]

În anul 2009, numărul salariaților din industria de mobilier s-a redus cu aproximativ 16 mii de persoane, de la 70,2 mii de persoane la 54,4 mii de persoane, în condițiile în care salariile din acest domeniul sunt printre cele mai reduse din industrie.[146] În aprilie 2010, în industria mobilei erau angajate 50.600 de persoane, iar câștigul salarial mediu net era de 949 lei în iunie 2010[147].

Exporturile de mobilă au fost de 965 milioane Euro în anul 2006 și au ajuns la 1,1 miliarde de Euro în anii 2007 și 2008, pe piața din Uniunea Europeană distribuindu-se peste 85% din totalul volumului de export[146]. Principalele țări în care se exportă sunt Franța, Germania, Italia și Marea Britanie.[146]

Printre principalii exportatori de mobilă se numără Mobex Târgu Mureș, grupul Simex din Șimleul Silvaniei, Libertatea Cluj, Famos, Silvarom, Cotta Internațional, Lemet.[146]

Piața mobilei din România a scăzut cu 20% în anul 2010, până la valoarea de circa 700 milioane euro, de la 966 milioane euro cât era în anul anterior[148].

În anul 2009, piața mobilei a fost estimată la valoarea de 880 milioane euro[149].

În anul 2008, piața mobilei a fost estimată la valoarea de 1,3 miliarde euro[150]

Exporturile de produse din lemn, hârtie și carton au fost, în 2000, de peste 600 milioane USD, iar cel de mobilă de circa 450 milioane USD[151].

Producția de mobilă Edit

Valoarea totală a producției de mobilă din România a fost de circa 1,785 miliarde euro în anul 2007, în creștere cu 8% față de 2006[152].

Principalii producători de pe piața autohtona de mobilier sunt, pentru segmentul arta-stil, Mobex, Simex și Libertatea S.A, în timp ce pentru segmentul de mobilier din panouri, Mobexpert, Elvila, Lemet și Silvarom[149]. În ceea ce priveste piata de mobilier tapitat, principalele companii sunt Cotta International, Mobila Dalin si Tehnoprod[149].

Interesele producătorilor de mobilă din România sunt reprezentate de Asociația Producătorilor de Mobilă din România (APMR).[146]

Piața de mobilier pentru birou Edit

Piața de mobilier pentru birou a fost estimată la 80 milioane euro în anul 2007 și 100 milioane euro în 2008[153]. Principalii producători români pe piața mobilierului de birou sunt Mobexpert Office, Silvarom, GreenForest, Aici Mobilier, The Prince International, Neoset Prod Com sau Simalexim[153].

Piața de echipamente de irigat Edit

În anul 2002, în România s-au vândut echipamente de irigații de peste 60 milioane de dolari[154].

Piața îmbrăcăminte Edit

În anul 2012, piața locală de îmbrăcăminte este evaluată la 1,9 miliarde de euro și se estimează că va crește până la 2,9 miliarde de euro în 2015 și 4,2 miliarde de euro în 2020.[155]

România ca piață de investiții Edit

În martie 2009, agenția de evaluare financiară Moody's a dat României ratingul de en:Investment grade, cu perspectivă stabilă, argumentandu-și decizia de menținere a calificativului României în categoria "investment grade" prin datoria publică moderată și întărirea instituțiilor după intrarea în UE[156]. Moody's este singura din cele trei mari agenții de rating care mai acorda României rating investițional, după ce S&P și Fitch au coborât, în toamna anului 2008, calificativul țării la nivel speculativ (junk)[156].

Note Edit

  1. Afaceri de peste patru mld. € pentru principalii retaileri
  2. Vanzarile din retail vor depasi 53,7 miliarde euro in 2010
  3. Vanzarile din retail vor depasi 53,7 miliarde euro in 2010
  4. a b c Reprezentantii marilor retele comerciale spun ca declaratiile lui Ilie Sarbu nu onoreaza un demnitar, Accesat la 5 aprilie 2009
  5. a b c d e Clujenii au mai mult spatiu pentru shopping decat bucurestenii, Accesat la 23 aprilie 2009
  6. a b c MiniMax Discount ajunge la 20 de magazine in 2008, accesat la 3 mai 2009
  7. a b Economia romaneasca, in fata desantului spaniol, 10 oct 2007, zf.ro, accesat la 20 august 2010
  8. a b Cat au castigat specialistii in IT si telecom in 2010, 7 Februarie 2011, wall-stret.ro, accesat la 10 martie 2011
  9. Retailul IT&C creste cu 10-15% pe an
  10. Domo isi bugeteaza cresteri de 10% in 2009, accesat la 24 martie 2009
  11. Sony Vaio: Piata laptopurilor ar putea creste cu 10-15% anul acesta, Alex Goaga, 9 Iunie 2011, wall-stret.ro, accesat la 11 septembrie 2011
  12. Piata de electronice si electrocasnice s-ar putea dubla in urmatorii cinci ani, 11 apr 2007, zf.ro, accesat la 27 septembrie 2011
  13. Pe plan local, Arctic este liderul pietei de profil, urmat de Indesit, Whirlpool, Gorenje, Bosch si Siemens, accesat la 27 iunie 2008
  14. Indesit scumpeste produsele pentru a se proteja de curs, Accesat la 23 aprilie 2009
  15. Whirlpool: Cresterea preturilor ar fi singura solutie pentru a spera la profit, Accesat la 23 aprilie 2009
  16. IT-ul romanesc isi muta afacerile spre Est, Accesat la 27 martie 2009
  17. Romania va exporta, in 2007, produse si servicii IT de un miliard de dolari, 24 Ianuarie 2007, wall-stret.ro, accesat la 23 iunie 2011
  18. a b Firmele de IT se extind in strainatate. Piata de aici NU le ofera sanse de dezvoltare, Cristina Negraru, 7 Iunie 2011, wall-stret.ro, accesat la 11 septembrie 2011
  19. Piata bulgara de IT&C, 269 mil. $ in T1, Accesat la 26 iunie 2008
  20. a b Pariul FSC in 2009, proiectele din sectorul public, Accesat la 25 martie 2009
  21. a b Adio, izolare!, 6 februarie 2006, Mihai Stirbu, Jurnalul Național, accesat la 26 iunie 2012
  22. a b Schimbari majore pe piata de distributie IT , Accesat la 20 martie 2009
  23. Piata de software si servicii IT a scazut anul trecut cu 25%, 2 Martie 2011, wall-stret.ro, accesat la 7 septembrie 2011
  24. TNT Games: Piata jocurilor video ar putea depasi 13,5 mil. euro in 2008, Ionut Mustata, 19 mar 2008, zf.ro, accesat la 20 septembrie 2011
  25. FRACTURĂ: Vezi ce industrie a tras în jos odată cu ea compania Diverta, 22 februarie 2012, Bogdan Biszok, Capital, accesat la 22 februarie 2011
  26. Jocurile pentru PC, la un pas de game over. Începe era consolelor, 3 martie 2012, Bogdan Biszok, Capital, accesat la 3 martie 2012
  27. Piata IT se va dubla in cinci ani, Florin Cepraga, 25 August 2005, wall-stret.ro, accesat la 21 septembrie 2011
  28. Totalsoft, 150 de noi contracte in sase luni, Accesat la 21 martie 2009
  29. a b Firmele de servicii IT, cresteri peste estimari in 2007, Accesat la 23 martie 2009
  30. a b Producătorii români de soft se uită spre Orientul Mijlociu pentru extindere, 26 mai 2012, Alina Barbu, Ziarul financiar, accesat la 27 mai 2012
  31. a b Siveco mizeaza in 2009 pe piata externa si pe fonduri structurale, Accesat la 27 martie 2009
  32. Piata locala de software a insumat 45.07 mil. dolari, in 2005, 8 August 2006, wall-stret.ro, accesat la 13 ianuarie 2010
  33. PAC: Piata de soft ERP isi revine in 2012, Accesat la 27 martie 2009
  34. a b George Butunoiu revine in industria IT (Update), 18 Martie 2008, wall-stret.ro, accesat la 6 februarie 2010
  35. IQuest: Piata de solutii CRM va fi de aproximativ 10 mil. euro anul acesta, 26 Mai 2010, wall-street.ro, accesat la 31 iulie 2010
  36. a b Exportul de software pierde viteza, Accesat la 27 martie 2009
  37. Unde să lucrezi. Iată domeniul care a crescut și în vreme de recesiune, 2 august 2012, Departamentul Economic, Evenimentul zilei, accesat la 6 august 2012
  38. a b Symantec, vanzari de cinci mil. € pe companii, accesat la 30 martie 2009
  39. Piata locala de securitate IT a atins 12,7 mil. dolari in 2007, 29 Februarie 2008, wall-stret.ro, accesat la 23 iunie 2011
  40. a b c Symantec Romania, vanzari mai mari cu 80% in T1, accesat la 26 iunie 2008
  41. Symantec isi reduce avansul in S2, standard.ro, accesat la 11 mai 2009
  42. Kaspersky Lab tinteste in 2009 aproximativ o treime din piata securitatii IT din Romania, standard.ro, accesat la 31 august 2009
  43. Romania a inregistrat pierderi de 151 milioane dolari din cauza pirateriei software, in 2007
  44. Scade rata pirateriei software, 13 Mai 2011, wall-stret.ro, accesat la 11 septembrie 2011
  45. PC-urile romanesti pierd teren in 2009, standard.ro, accesat la 5 septembrie 2009
  46. Meciul PC-urilor in T1: 42,5% laptop - 55,7% desktop
  47. Cum s-a schimbat strategia jucatorilor pe piata de hardware, accesat la 21 martie 2008
  48. Acer Romania: Piata de laptopuri si desktopuri este usor suprasaturata, Cristina Negraru, 21 Iunie 2011, wall-stret.ro, accesat la 11 septembrie 2011
  49. Cum s-a schimbat strategia jucatorilor pe piata de hardware, accesat la 21 martie 2008
  50. PC-urile romanesti ataca prin preturi, Valentin Baesu, 29 Noiembrie 2005, wall-stret.ro, accesat la 21 septembrie 2011
  51. Gigantul Intel se bate cu un mic-mijlociu romanesc, 10 aprilie 2006, Iulian Enache, wall-street.ro, accesat la 19 aprilie 2014 - [1]
  52. Acer a distribuit în România 102.000 PC-uri portabile, în 2010, 11 Aprilie 2011, curierulnational.ro, accesat la 12 septembrie 2011
  53. Acer a vandut in primul trimestru 27.000 de PC-uri portabile, in crestere cu 150%, 10 mai 2010, zf.ro, accesat la 12 septembrie 2011
  54. a b c Vanzarile de laptopuri au explodat anul trecut, 9 mar 2009, Sabin Popescu, zf.ro, accesat la 12 septembrie 2011
  55. nVidia mizeaza pe vanzari de 11,7 mil. dolari pe piata locala, 18 sep 2006, Bogdan Pencea, zf.ro, accesat la 24 iunie 2011
  56. 2005 - vinzari record la laptopuri, 21 Februarie 2005, wall-stret.ro, accesat la 24 iunie 2011
  57. Magazine arhipline, 6 februarie 2006, CATALIN BUDESCU, jurnalul.ro, accesat la 12 septembrie 2011
  58. Piata romaneasca a PC-urilor creste incet dar sigur, 4 mai 2001, Iuliana Butuc Cerchez, zf.ro, accesat la 12 septembrie 2011
  59. Seful Acer: Oamenii nu stiu sa vanda, este o criza majora de marketing in IT, 15 mai 2012, Cristina Negraru, wall-street.ro, accesat la 17 mai 2012
  60. IDC: Anul trecut s-au vandut 92.000 de laptop-uri, dublu fata de 2004, 15 mai 2006, zf.ro, accesat la 12 septembrie 2011
  61. IDC: Anul trecut, piata PC-urilor din Romania a crescut cu 39%, 13 apr 2006, zf.ro, accesat la 13 septembrie 2011
  62. Toshiba isi dubleaza vanzarile cu o strategie agresiva de preturi
  63. Acer Romania a vandut 14.200 laptopuri in S1, 19 sep 2007, wall-stret.ro, accesat la 12 septembrie 2011
  64. 2010, anul recuperării modeste pentru IT&C, 27 dec 2009, adevarul.ro, accesat la 31 decembrie 2009
  65. Vânzările de netbook-uri redimensionează piața laptopurilor de business, Gabriel Preda, 26 Martie 2010, sfin.ro, accesat la 11 septembrie 2011
  66. Acer si-a propus sa domine piata de calculatoare portabile din Romania, 11 Octombrie 2006, wall-stret.ro, accesat la 12 septembrie 2011
  67. Laptopuri de business, 300 mil. lei in 2008, accesat la 20 martie 2009
  68. NVIDIA deschide noi orizonturi pentru jocurile pe PC, 15 Aprilie 2010, capital.ro, accesat la 16 aprilie 2010
  69. Romanii au cumparat peste 500.000 de monitoare in 2004, 24 Februarie 2005, wall-stret.ro, accesat la 24 iunie 2011
  70. a b Romanii nu dau inca tubul catodic pe cristalele lichide, Mihai Nicut, 21 Februarie 2005, wall-stret.ro, accesat la 14 septembrie 2011
  71. D-Link: Criza ne-a marit rata de crestere pentru echipamentele de retea, 11 mai 2009, Adrian Seceleanu, zf.ro, accesat la 12 septembrie 2011
  72. Canon are 30% din piata locala de aparate foto DSLR, 8 Februarie 2011, wall-stret.ro, accesat la 9 martie 2011
  73. a b Camerele foto ieftine, 70% din vanzarile pe T1, standard.ro, accesat la 5 mai 2009
  74. Canon Romania creste pe foto-video
  75. Cresc vanzarile de camere foto digitale, 6 August 2007, Alina Munteanu, wall-stret.ro, accesat la 24 iunie 2011
  76. Piata camerelor foto digitale va depasi 20 de milioane de euro, 18 iul 2006, Radu Tataru-Marinescu, zf.ro, accesat la 12 septembrie 2011
  77. Romanii au cheltuit 56,6 milioane de dolari pe securitatea IT in 2003, 18 Februarie 2005, wall-stret.ro, accesat la 24 iunie 2011
  78. a b Romanii au platit 212 mil. euro pe televizoare anul trecut, 17.02.2010, zf.ro, accesat la 13 martie 2010
  79. a b Sony: UPC si Romtelecom imping piata de televizoare HD cu 10%, 3 feb 2010, zf.ro, accesat la 18 august 2010
  80. Panasonic Romania vrea 7% din vanzarile de televizoare din acest an, Cristina Negraru, 18 Aprilie 2011, wall-stret.ro, accesat la 10 septembrie 2011
  81. Piata televizoarelor 3D - Cate unitati cumpara romanii, Alex Goaga, 21 Aprilie 2011, wall-stret.ro, accesat la 11 septembrie 2011
  82. Cate smartphone-uri se vand in Romania, 29 februarie 2012, Alex Goaga, wall-street.ro, accesat la 26 februarie 2013
  83. BenQ: Romanii consuma extremele – ori cauta cele mai ieftine produse, ori le vor pe cele mai performante, Alex Goaga, 13 Aprilie 2011, wall-stret.ro, accesat la 11 septembrie 2011
  84. Mobilmania face ravagii în România, 6 Iulie 2008, Andreea Țuligă, evz.ro, accesat la 28 decembrie 2011
  85. Germanos: Piata de telefoane mobile este de 5 milioane de unitati, mai mare decat in studiul GfK, 22 feb 2009, zf.ro, accesat la 23 iunie 2011
  86. Vanzarile de telefoane mobile: 5 - 5,5 mil. unitati in 2009, 11 Septembrie 2009, financiarul.com, accesat la 23 iunie 2011
  87. Vanzarile de telefoane smart au fost de aproape 55 de milioane de euro in 2009, 18 Februarie 2010, wall-stret.ro, accesat la 23 iunie 2011
  88. Piata de telefoane inteligente: 25 mil. de euro, 8 Aprilie 2008, wall-street.ro, accesat la 24 iunie 2011
  89. Romanii vor cumpara 5,5 mil. smartphoneuri pana in 2015, Cristina Negraru, 17 Martie 2011, wall-stret.ro, accesat la 7 septembrie 2011
  90. Romanii cumpara telefoane multimedia, insa cele mai ieftine modele, 11 aug 2004, Dan Dragomir, zf.ro, accesat la 25 iunie 2011
  91. Mio Technology: piata de sisteme GPS scade cu 20%, 14.05.2009, zf.ro, accesat la 14 martie 2010
  92. a b Cel mai mare vanzator de GPS-uri: piata din Romania scade cu 40% in 2009, 29.10.2009, zf.ro, accesat la 14 martie 2010
  93. Motoutilaje: Gradinaritul impulsioneaza piata de motoutilaje, 30.04.2009, zf.ro, accesat la 1 aprilie 2010
  94. Nemtii fac legea pe piata masinilor de gaurit, 27 Mai 1999, capital.ro, accesat la 29 iunie 2010
  95. Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru ref-urile numite stlt2009-04-14
  96. a b c d e Comcereal Constanta, credite de 10 mil. euro, accesat la 29 aprilie 2009
  97. Ultex Tandarei incepe sa vanda din active, Accesat la 4 mai 2009
  98. a b c Sprijinul acordat producatorilor agricoli va creste cu 12 euro pe hectar din 2009, Accesat la 14 aprilie 2009
  99. CEC Bank acorda credite prin Programul Fermierul, Accesat la 14 aprilie 2009
  100. Somajul tehnic loveste piata tigaretelor, unde lucreaza 2.500 de oameni. De vina e contrabanda?, 28.01.2010, zf.ro, accesat la 13 martie 2010
  101. JTI investeste 30 mil. euro in productia de tigari, 08.06.2009, zf.ro, accesat la 16 martie 2010
  102. a b Philip Morris: Contrabanda pagubeste statul cu 400 mil. euro, 25.03.2009, zf.ro, accesat la 13 martie 2010
  103. a b Statul a salvat 165 mil. € de la contrabandiștii de țigări, 16 august 2010, gandul.info, accesat la 16 august 2010
  104. EDITORIALUL EVZ: În sfârșit, statul are un scop: combaterea evaziunii, 13 Iulie 2011, Gabriel Gachi, evz.ro, accesat la 29 decembrie 2011
  105. Fiscul confiscă doar 3% din țigările ilegale, 16 Iunie 2010, evz.ro, accesat la 24 august 2010
  106. Piata de tamplarie termoizolanta va inregistra in prima parte a anului o scadere de pana la 40%, Accesat la 23 aprilie 2009
  107. a b Fondurile de investitii, cu ochii pe sanatate si FMCG, Accesat la 25 iunie 2008
  108. INS: S-au construit mai multe locuințe în 2007 decât în 2006
  109. România are un deficit de peste 170.000 de muncitori în construcții
  110. a b Halele industriale urca businessul Ruukki in 2010, Accesat la 24 aprilie 2009
  111. Investitiile vor creste afacerile Bricostore in 2008, Accesat la 2 aprilie 2009
  112. Intact negociaza achizitia unui post de muzica, Accesat la 23 martie 2009
  113. Piata de papetarie si birotica din Romania valoreaza aproximativ 250 milioane euro
  114. a b Piata de birotica din Romania a scazut in 2008 pentru prima data in ultimii opt ani, Accesat la 2 mai 2009
  115. Clientii straini au adus doua mil. euro call-centerelor XL World in T1
  116. Peste 20.000 de români lucrează în call-center-e
  117. Anual, valoarea producției mondiale de ambalaje depășește 400 miliarde de euro
  118. Seful producatorului de ambalaje Can-Pack: Concurentul nostru este PET-ul!, 13.10.2009, zf.ro, accesat la 13 martie 2010
  119. Industria confectiilor ramane fara angajati
  120. Importatorul Lotto si-a revizuit planul de extindere, 10.06.2009, zf.ro, accesat la 30 martie 2010
  121. Ca să ții pasul cu economia, trebuie să te îmbraci cât mai sportiv, 15 Octombrie 2008, capital.ro, accesat la 14 iulie 2010
  122. a b c d e f g 1,5 miliarde euro - productia de incaltaminte autohtona, 4 Iulie 2006, wall-street.ro, accesat la 15 martie 2010
  123. a b Adesgo își mută atenția spre piața locală, 2010-02-16, moneyexpress.money.ro, accesat la 18 martie 2010
  124. Malerba: Piata romaneasca de anvelope after sales va creste cu 5-10% pe an pana in 2010
  125. Michelin: piata de anvelope va scadea cu 10% in acest an in Romania, Accesat la 27 martie 2009
  126. Statul aprinde afacerile cu becuri ecologice
  127. Combustibili “verzi” pe bani europeni, Accesat la 25 iunie 2008
  128. Editurile din Romania se lupta pentru o piata de 100 milioane de euro, Accesat la 26 iunie 2008
  129. Trei romani au devenit milionari in euro dintr-o afacere cu jucarii, 23.03.2010, zf.ro, accesat la 24 martie 2010
  130. Pe piata jucariilor de 60 de milioane de euro sunt inca la putere produse de tip "Bonibon", 15 dec 2005, zf.ro, accesat la 18 august 2010
  131. Romanii au cumparat peste 15 tone de bijuterii din aur, 01.04.2008, zf.ro, accesat la 11 martie 2010
  132. a b Criză sau boom, piața aurului tot neagră rămâne, 18 Iunie 2011, Cosmina Croitoru, capital.ro, accesat la 19 iunie 2011
  133. Businessul cu ceasuri IWC, Rolex sau Hublot şi bijuteriile cu diamante configurează o piaţă de aproape 700 mil. lei, 28 octombrie 2015, Roxana Petrescu, Ziarul financiar, accesat la 30 decembrie 2016
  134. a b Romania intra in era marilor fonduri straine, Accesat la 26 iunie 2008
  135. O firma a regelui confectiilor, absorbita de Catex Calarasi, Accesat la 14 aprilie 2009
  136. Bilant: 80% din productia textila a mers la export in 2008, 11 Martie 2009, wall-street.ro, accesat la 1 martie 2010
  137. a b c Rifil Savinesti: Stagnarea, tinta optimista pentru 2009, 31 martie 2009, standard.money.ro, accesat la 3 martie 2010
  138. a b Brokerul Zilei Henkel estimeaza o majorare cu peste 15% a pietei de detergenti, accesat la 25 aprilie 2009
  139. a b Monica Tatoiu: Criza, o oportunitate pentru vanzarile directe, standard.ro, accesat la 6 mai 2009
  140. Cosmetice Avon de 50 mil. dolari, 30.06.2003, zf.ro, accesat la 26 martie 2010
  141. a b Firmele locale de cosmetice dau inapoi in fata concurentei multinationalelor, 06.01.2005, zf.ro, accesat la 31 martie 2010
  142. Romanii – nespalatii Europei de Sud-Est, 05.06.2009, zf.ro, accesat la 26 martie 2010
  143. Expansiunea saloanelor de infrumusetare si retailul urca vanzarile de vopsele de par la aproape 50 de milioane de euro, 13.10.2008, zf.ro, accesat la 18 martie 2010
  144. a b Vanzari in scadere cu 19% pentru Editura Polirom, 15.01.2010, zf.ro, accesat la 4 martie 2010
  145. a b Egger investeste 500 milioane de dolari in mobila, 22 Decembrie 2005, wall-street.ro, accesat la 23 februarie 2010
  146. a b c d e f g Exporturile de mobilă se întorc la nivelul din 2006, standard.ro, accesat la 17 decembrie 2009
  147. România exportă mai multă mobilă, 29 August 2010, evz.ro, accesat la 3 septembrie 2010
  148. Piața mobilei rămâne constantă în 2011, 30 Iunie 2011, Dinu Boboc, evz.ro, accesat la 1 iulie 2011
  149. a b c Seful Mobexpert pregateste concedierile de primavara: Pana la 300 de angajati vor fi dati afara, 17 Noiembrie 2009, wall-street.ro, accesat la 24 februarie 2010
  150. Lemet: Toți facem promoții, cu gândul la prețurile din 2008, 14 Iul 2009, money.ro, accesat la 24 februarie 2010
  151. Un miliard de dolari pentru lemnul romanesc, 31 Mai 2001, capital.ro, accesat la 29 iunie 2010
  152. Afacerile Staer ajung la 40 mil. euro anul acesta, 8 Iulie 2008, wall-street.ro, accesat la 24 februarie 2010
  153. a b Piata de mobilier de birou se indreapta spre 100 de milioane de euro la orizontul anului 2011, 25.04.2008, zf.ro, accesat la 18 martie 2010
  154. Pe arsita asta e destul de greu sa faci profit, 23 iul 2003, zf.ro, accesat la 25 august 2010
  155. Aproape 2 mld. euro se cheltuiesc pe haine în România, în fiecare an, o piață mai valoroasă decât Liga Campionilor. Care sunt marile branduri care se bat pentru banii românilor, 9 noiembrie 2011, Cristina Roșca, Ziarul financiar, accesat la 21 iulie 2012
  156. a b Romania poate pierde ratingul de investment grade, daca UE isi reduce sprijinul (Video), accesat la 21 martie 2008

Vezi și Edit

Legături externe Edit

Ad blocker interference detected!


Wikia is a free-to-use site that makes money from advertising. We have a modified experience for viewers using ad blockers

Wikia is not accessible if you’ve made further modifications. Remove the custom ad blocker rule(s) and the page will load as expected.

Also on FANDOM

Random Wiki