FANDOM


Munţii Carpaţi reprezintă un lanţ muntos, aparţinând marelui sistem muntos central al Europei. Carpaţii cuprinşi între bazinul Vienei şi defileul Dunării formează un arc cu o lungime de 1500 km în Austria, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina, România şi Serbia

Numele provine de la tribul dacic al Carpilor, care trăia în Moldova, pe pantele Carpaţilor Orientali, nume care, la rândul său, probabil provenea de la un cuvânt indo-european însemnând piatră.

Cel mai înalt vârf al întregului lanţ Carpatic este Vârful Gerlachovský, 2655 m, în Slovacia, iar în România este Vârful Moldoveanu, având 2544 m, situat în Munţii Făgăraş din Carpaţii Meridionali.
Spre deosebire de Alpi, Carpaţii au mari depresiuni intramontane, iar culmile lor se prezintă sub forma unor suprafeţe întinse, acoperite cu pajişti. Carpaţilor le aparţine şi cel mai mare lanţ vulcanic din Europa. Alături de rocile cristaline şi eruptive o mare extensiune o au rocile sedimentare, care dau un relief cu pante domoale.

Clima Carpaţilor este continentală, precipitaţiile cresc în raport cu altitudinea iar vegetaţia este dispusă în etaje (pajişti alpine sus, păduri de conifere şi făget pe pante şi pe înălţimile mai mici). Din munţii Carpaţi izvorăsc: Vistula, Nistrul, Tisa, Prutul, Siretul, Mureşul, Oltul ş.a.

Carpaţii româneşti Edit

Fișier:Romania-relief.png

Carpaţii româneşti fac parte din sectorul estic al sistemului muntos alpin, bine individualizat prin direcţia generală a culmilor principale, prin altitudine, prin masivitate şi structură. Rezistenţa Platformei Ruse le-a impus Carpaţilor la formare o direcţie de la nord-nord-vest spre sud-sud-est, direcţie modificată apoi spre vest de horstul hercinic dobrogean.
Altitudinea medie a Carpaţilor este de circa 1.000 m, înălţimile maxime depăşind rar 2500 m (în Bucegi, Munţii Făgăraşului, Parângului, Retezatului, Rodnei). În Carpaţii Occidentali, înălţimile culmilor coboară frecvent sub 800 m (în Munţii Codru-Moma, Pădurea Craiului, Banatului etc). Lăţimea sistemului muntos carpatin pe teritoriul României variază între 120 km (în Munţii Rodnei) şi 70 km (în Munţii Parângului).

Carpaţii sunt caracterizaţi prin prezenţa unor numeroase depresiuni intramontane şi văi transversale, totale sau parţiale (Dunăre, Jiu, Olt, Bistriţa, Mureş, Crişul Repede etc.)

Potrivit deosebirilor geomorfologice şi geologice, lanţul carpatic românesc se împarte în trei mari unităţi morfotectonice:

Diviziunile munţilor CarpaţiEdit

Acesta sunt subdiviziunile munţilor Carpaţi (în sens orar, de la vest, numerele se referă la hartă):

Carpaţii VesticiEdit

Fișier:Mapcarpat2.png

Carpaţii Sud-EsticiEdit

Delimitări Edit

Graniţa geologică dintre Carpaţii Vestici şi cei Estici se află aproximativ pe linia (sud-nord) dintre oraşele Michalovce - Bardejov - Nowy Sącz - Tarnów. În sistemele vechi delimitarea era mai la este – de-a lungul liniei râurilor San şi Osława (Polonia) – oraşul slovac Snina – râul ucrainean Tur'ia. Biologii definesc graniţa şi mai la est.

Graniţa dintre Carpaţii Estici şi cei Sudici se află pe trecătoarea Predeal şi Valea Prahovei.

Ucrainienii uneori definesc drept "Carpaţii Estici" doar Carpaţii Ucrainieni, adică în mare partea aflată pe teritoriul Ucrainei (la nord de pasul Prislop), iar românii definesc uneori drept "Carpaţii Estici" doar cealaltă parte, aflată pe teritoriul României (de la graniţa cu Ucraina, sau de la pasul Prislop spre sud).

Vezi şi Edit

Commons-logo
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Munţii Carpaţi

Legături externeEdit

Ad blocker interference detected!


Wikia is a free-to-use site that makes money from advertising. We have a modified experience for viewers using ad blockers

Wikia is not accessible if you’ve made further modifications. Remove the custom ad blocker rule(s) and the page will load as expected.

Also on FANDOM

Random Wiki