FANDOM


Meșteri din România

  • Gheorghe Dabu din Bobicești, județul Olt, a realizat replici ale unor opere celebre în propria curte [1]
  • Nicolae Bacea de pe Valea Bărgăului este singurul meşter popular din judeţul Bistrița-Năsăud care confecţionează globuri pentru pomul de Crăciun din piele de viţel şi lână de oaie [2]

Ceramică Edit

Piatră Edit

2005
  • Nicolae Tomus, poreclit Hosmolete, din comuna Albac, Alba, este singurul localnic din zona Apusenilor care mai face lespezi, un fel de tigai din piatra in care se coc placinte cu branza.[3]
2011
2012
  • Ion Bugheanu şi Ionel Moise din Albeștii de Muscel, Argeș, şi-a făcut un mic atelier de piatră în care fac monumente funerare.[6]

Sticlă Edit

2007
  • Ioan Nemțoi s-a nascut in 1964, la Trusesti, judetul Botosani. Detine doua galerii permanente, una in Bucuresti si alta la New York. In anul 2002, lucrarea sa Cina cea de Taina a fost donata de catre statul roman Vaticanului.[7]
2009
  • Gavril Oşan din București - îi învaţă pe studenţii de la Universitatea Naţională de Arte tainele sticlei, iar obiectele confecţionate de el au fost expuse la Muzeul Naţional de Geologie [8]
2010
2011

Sculptură Edit

Lemn Edit

1999
2005
2010
  • Manciulea Tudor din București lucrează în brad, tei, salcie şi orice bucată de lemn uscată poate fi un ceas sau un legănel care va fi podoaba unei case [14]
  • Mark Tudose din Teleorman face linguri din lemn.[15]
2015
  • Dragoş Potecaşu (76 ani) este unul dintre cei mai activi artizani ai Buzăului, cioplitorul de troiţe din lemn fiind prezent la toate expoziţiile de artă populară din judeţ.[16]
  • Teodor-Cosmin Rotaru (18 ani), elev în an terminal la un liceu din Bârlad, îşi petrece timpul liber într-un atelier de tâmplărie improvizat sub geamul apartamentului unde locuieşte şi construieşte războaie de ţesut [17]
2016

Dogari Edit

2007
  • Dumitru Matei, 84 de ani, din comuna Rachitoasa, Bacău, a facut toata viata butoaie fara sa-si foloseasca ochii. Si-a pierdut vederea, in urma cu cinci decenii, din cauza unei arme.[22]
2012
  • Tache Căptar (Nea Tache) din Şiviţa, Galați. Ajuns la 73 de ani, munceşte ca în prima tinereţe.[23]

Cruci Edit

2005
  • Paul Balaci este unul dintre ultimii cruceri din satul Salcia, judetul Dolj, care mai inchipuie astazi cruci, asa cum a apucat de la ai lui. Alege lemnul din padure, inchipuie crucea cu scoaba, apoi o picteaza, ii face conturul, incheie cu bratele si pune aripile.[24][25]

Machete Edit

2017
  • Ionuţ Filimon (38 ani) şi este plutonier major la Brigada Mecanizată 282 Infanterie Mecanizată „Unirea Principatelor“ Focşani și face jucării din lemn.[26]

Împletituri din nuiele Edit

2012
  • Aurel Oniche, din Berevoieşti, a plecat cu Georgiana, soţia lui, să-şi vândă coşurile de nuiele, pe care le-a împletit acasă în iarna trecută.[27]
2014
  • Mihai Tănăsucă sau ”omul cu răchita”, cum este cunoscut la el acasă, în Hilişeu Horia, pare la prima vedere doar un botoşănean bătut de soartă. Casa i-a fost luată de ape la inundaţii, locuieşte într-un fost pichet grăniceresc dărăpănat, cu 400 de lei pe lună. În spatele unei vieţi chinuite, Mihai Tănăsucă ascunde însă un talent unic apreciat mai mult de englezi, francezi sau italieni decât de conaţionalii săi.[28][29]

Rudari Edit

2016

Căldărari Edit

  • Gheorghe Mihai (80 de ani), zis Nicolae, din Schela Cladovei, unul dintre ultimii romi căldărari din Mehedinţi.[31]

Încondeiat ouă Edit

  • Monica Duşan, meşter popular din comuna Ribiţa, are nevoie de minimum o oră ca să încondeieze un ou [32]
  • Kajcsa Anna din Săcele [33]
  • Tudor Diaconeasa din Oboga, Olt [38][39]

Alte lucruri făcute din ouă Edit

2005
2016

Instrumente muzicale Edit

Fluier Edit

2009
2015
  • Petru Mateş (63 ani), din Dumbrava de Sus, Hunedoara, este singura persoană care se mai ocupă cu fabricatul fluierelor din zona Zarandului.[43][44]

Bucium Edit

2013
  • Andrei Tihon din satul Neculăieuca, raionul Orhei, este singurul meşter din Republica Moldova care ştie să facă un instrument muzical care a devenit o adevărată raritate - buciumul.[45]

Tulnic Edit

2005
  • Aurel Mocanu din Pătrăhăițești, Alba, are un atelier in care lucreaza lemnul in fata turistului.[46]

Cimpoi Edit

2010
  • Ion Stanciu din comuna Nistorești, cimpoier, este unul dintre marii artişti populari ai meleagurilor Vrancei [47]
2016

Vioară Edit

2010
  • Dorel Codoban (67 ani), din satul Lazuri, comuna Roșia, Bihor, a construit peste 2500 de viori cu goarna. Viorile lui sunt cerute peste tot, din Germania, Austria si Ungaria, pana in America. Si tot el, acum cinci ani, a inventat, intr-una din iernile ce-i poarta lui noroc, un instrument unic in lume: vioara cu doua goarne.[49][50]

Acordeon Edit

2010

Diverse Edit

2010
2012
  • Vasile Cocoloş din Iași este singurul artizan din Europa de Est care execută instrumentele folosite de muzicanţii ambulanţi [54]

Fier Edit

2004
  • Petre Itu are un atelier de fierarit in satul Salasul de Sus, Hunedoara. Este cel mai cunoscut mester fierar din toata Tara Hategului.[55]
2005
2008
2009
2010
2012
  • Dan Bratu (38 ani), din comuna Sudiţi (Ialomiţa), potcoveşte din scaunul cu rotile.[62]
  • Ion Tecaru, din Băneasa, Galați, care, la bătrâneţe, s-a întors la meseria pe care a învăţat-o de la tatăl său, cea de potcovar.[63]
2015
2016
  • Sculptorul sălăjean Ion Pop şi-a descoperit pasiunea pentru crearea lucrărilor de artă din metal abia la 55 de ani. De atunci, din mâinile sale au ieşit aproape 500 de lucrări. Lucrările arată de parcă ar fi desene făcute din fier forjat.[65]
  • Emanuel Bezeriţă (42 de ani), alias Komakiza, după numele unui soldat dac mercenar în Egipt, şi-a amenajat la Craiva Veche o căsuţă şi un atelier în care lucrează cu aceleaşi unelte care existau pe vremea dacilor şi romanilor.[66]
  • Petre Cazacu are 25 de ani şi este unul dintre ultimii potcovari din judeţul Gorj.[67]
2017
  • Ilie Dibu (70 ani), din Flămânzi, Botoşani, ultimul meşter adevărat de potcoave dintr-o genealogie de ţigani fierari care se pierde în negurile Moldovei voievodale.[68]

Tinichigerie Edit

2004
  • Acoperisul noii primarii din Sibiu este reabilitat de catre 40 de tigani tinichigii din localitatea Selimbar. Cladirea va fi "cea mai stralucitoare" din oras din cauza tiglelor de cupru, sub forma de solz de peste, ornamentelor si turnuletelor cu personaje mitice, facute "la mina" de meseriasii gabori. Acestia spun ca acoperisul este realizat in stil gotic, exact asa cum a fost facut acum un secol de catre mesterii austrieci. din localitatea sibiana Selimbar. Gaborii sunt originari din zona Muresului, dar au venit in judet acum 30 de ani.[69]
2007
  • Alexandru Dimitriu, tinichigiu ornamentist, a realizat ornamentele din metal pentru numeroase cladiri publice, religioase si particulare din Bucuresti.[70]

Vestimentație Edit

Cojocari Edit

2011
  • Constantin Cojan din Colibași, Cahul, este unul dintre puţinii meşteşugari care mai coase căciuli de cârlan şi bondiţe [71]
2013
  • Nicolae Bacea din Tureac are 69 de ani şi este unul dintre puţinii cojocari pe care îi mai are Bistriţa-Năsăud. De mai bine de 50 de ani face cojoace şi pieptare, ajungând să facă în jur de 40 de piese pentru câţiva membri ai Ambasadei Statelor Unite de la Bucureşti, care până în 2011 l-au vizitat anual.[72]
  • Constantin Juravle, „Zgripţ“, cum îi spun oamenii din sat. Ultimul cojocar din Straja Bucovinei.[73]
2014
  • Dumitru Sofonea (77 de ani) este emblema satului Drăguş, din Ţara Făgăraşului. Este celebru în toată lumea şi a fost declarat anul acesta Tezaur Uman Viu – o titulatură acordată de UNESCO doar meşterilor care păstrează tradiţiile populare şi le povestesc tuturor [74]
2016
  • Dumitru Liceanu din Vădastra, Olt, cojocar - Tezaur Uman Viu [76]

Îmbrăcăminte Edit

2005
2010
2011
  • Marian Lungu din Comănești, Bacău confecţionează costume populare autentice, iar o parte dintre creaţiile sale sunt purtate de artişti consacraţi [79]
2013
  • Floarea Iliţoi din Cajvana, Suceava a început să coase şi să ţese costume populare de la 10 ani [80]
2014
  • Virginia Linul din Salva, Bistrița, creatoare de costume populare [81][82][83] Are 78 de ani şi de când se ştie face costume populare. În ultimii 7 ani face icoane, pe care le „desenează” cu ajutorul mărgelelor de doar câţiva milimetri.[84]
  • Andrei Vladimir, un elev din Bârlad pasionat de arta populară autentică, realizează ii, ţoale, prosoape şi şosete de lână după modele învăţate de la bunica lui [85]
2015
  • Leon Jora, singurul meşter din Transilvania care mai deţine secretele clopului cu pană de păun specific zonei Năsăudului [86]
2016
  • Gheorghe Ciuncanu din Gornoviţa, Gorj este un artist broder cunoscut pentru costumele populare deosebite pe care le realizează [87]
  • Constantin Niţu din Albeşti, Poboru, judeţul Olt, face costume populare - a fost protagonistul mai multor documentare („Portret în fir de borangic“, „Lada cu zestre“, „Robii frumuseţii“) [88]

Reparații îmbrăcăminte Edit

2013

Papion Edit

2016
  • Gabriel Ştefan Măcelar, un tânăr din Sălaj, a învăţat singur cum să facă papioane şi şi-a transformat pasiunea într-un adevărat business, care acum îi asigură un venit stabil (octombrie 2016).[90]

Pălării Edit

2013
  • Tudoriţa Lungu este una dintre ultimele modiste (face pălării la comandă) din Galaţi. Are 56 de ani şi lucrează la Înfrăţirea Socom din 1970 (cu o întrerupere de nouă ani).[91]
2015
  • Marcel Părău, cunoscut interpret popular din zona Văii Hârtibaciului, Sibiu decorează pălării tradiționale [92]

Șepci Edit

2013
  • Ignat Felea (72 ani) este ultimul ceaprazar (face șepci la comandă) din Galați.[93]

Curele Edit

2008
  • Ştefan Solcan din din Vatra Moldoviţei, Suceava, este unul dintre cei mai pricepuţi curelari din Bucovina, face hamuri.[94]
2010
2015
  • Sipos Gaudi Istvan din Săcele face paftale - este singurul meşter popular care reînvie arta vechilor aurari medievali [96][97]

Încălțăminte Edit

2008
2009
2010
2012
  • Costel Cortez (58 ani), cizmar. Numărul cizmarilor din Galaţi era, până la Revoluţie, de 700. Dintre ei, mai sunt astăzi câteva zeci. Produsele chinezeşti i-au distrus pe toţi micii meseriaşi.[101]
2014
2015

Peruci Edit

2013

Nasturi Edit

2017

Țesături Edit

2005
2009
  • Cristian Nicora (31 ani) face ţesături tradiţionale din zona Ardealului (feţe de masă, traiste din lână, plase, prosoape de cânepă, feţe de pernă, şeveţele). Toate la războiul de ţesut.[111]
  • Felicia Olaru (45 ani) din Runcu, Dâmboviţa.[112]
  • Adela Petre din Buzău, crează piese de port popular, feţe de masă sau carpete din păr de capră [113]
  • Ramona Stanca Vîrtosu are 34 de ani, este scenograf şi stilist, dar de 7-8 ani face costume. A terminat Facultatea de Arte Plastice şi a colaborat ca scenograf pentru mai multe filme (inclusiv la un film despre istoria animaţiei – „Scurtă poveste”, în care povestitorul era Horaţiu Mălăele) sau ca stilist pentru vedete.[114]
2012
  • Maria Zapca din Săpânța este nelipsită de la târgurile meşterilor populari din Bucureşti şi din alte oraşe, ba încă de câteva ori a reprezentat arta populară românească şi peste hotare. Şi ca CV-ul ei să fie complet, trebuie să amintim faptul că lucrările ei au fost folosite de designerul francez Philippe Guilet în colecţia de haute couture inspirată din arta populară românească, „100% ro”.[115]
  • Soţii Niculescu din Stoeneşti – Vâlcea, ţesători de renume, au vrut cu orice preţ să readucă, în târgurile de profil din ţară şi de peste hotare, ţesătura de borangic dispărută de mai bine de 20 de ani din România.[116][117]
2014
2015
  • Aproximativ 100 de copii din localităţile sibiene Avrig şi Scoreiu învaţă să ţeasă, să împletească sau să brodeze sub îndrumarea Rodicăi Ispas, profesoara care le predă micuţilor arta ţesutului de aproape 30 de ani.[119]
  • Ana Banu (51 ani), învățătoare din satul ialomiţean Luciu, a reuşit să facă atractiv ţesutul, cu ajutorul celor 20 de eleve pe care le învaţă tainele acestei îndeletniciri.[120]
2016
  • Roxana Boitaş (15 ani), din satul Luciu, judeţul Ialomiţa, a reuşit să reînvie tradiţia ţesutului şi să o ridice la rangul de artă.[121]
  • Olivia Tima are aproape 80 de ani, a fost învăţătoare în Sălciua şi toată viaţa ei a ţesut, tors şi cusut. În 2012 a primit titlul de „tezaur al umanităţii UNESCO”. Femeia din Apuseni foloseşte şi acum un război vechi de peste 120 de ani şi o furcă de tors care are aproape 70 de ani.[122]
2017
  • Elisabeta Crai (71 ani), din satul Vălişoara, judeţul Alba, croşetează de la vârsta de 12 ani şi a făcut toată viaţa articole de îmbrăcăminte pentru membrii familiei sale.[123]
  • Elena Vlioncu, unul dintre cei mai iscusiţi meşteri populari din Buzău, Chiar dacă s-a născut cu o infirmitate, artista în vârstă de 77 de ani a învăţăt să se adapteze reuşind chiar să se remarce cu pasiunea sa pentru cusut.[124]

Textile Edit

2013
  • Aurelian Isac şi Camelia Isac, care au moştenit meseria de la tatăl lui Aurelian, Iancu Isac, cel care s-a ocupat ani buni cu procesarea lânii (dărăcitul) la Galaţi.[125]

Măști Edit

2011
2016
  • Paul Buţa, un meşter popular din Galaţi, impresionează străini de pe mai toate continentele cu cele 1.500 de măşti tradiţionale româneşti pe care le-a creat în ultimii 20 de ani [131]

Bijuterii Edit

2004
2010
  • Andreea Bololoi, din Iași, creează coliere, brăţări, inele, cercei, pandative, broşe, mărţişoare.[134]
2011
2012
2015
  • Carmen Orăşanu din Cluj transformă ziarele, pliantele şi afişele în podoabe şi le vinde, alături de lucrările altor 50 de artizani din tara într-un loc numit Oranjerie [138]

Mărțișoare Edit

2009
  • Pentru familia Mihalcea din Bucureşti, iarna nu înseamnă repaus sau relaxare, ci cea mai aglomerată perioadă din an. Afacerea de suflet a lor, începută în anii 1990, cere multă migală, atenţie şi, pentru a răpune concurenţa chinezească, multă imaginaţie. Mărţişoarele, produse manual de toţi membrii familiei, îşi găsesc în casa lor atelierul general de fabricaţie (2009).[139]
2012

Icoane Edit

2008
2010

Înrămare Edit

2012
  • Adelina Colocioiu are 33 de ani şi, în urmă nouă ani, a înfiinţat o galerie de înrămări profesionale - „34 Art Shop” („Trei pentru artă”, un joc de cuvinte în engleză), împreună cu surorile ei, Andreea şi Ana Maria.[150]

Păpuși Edit

2010
2011
  • Ioan Ştefan din Deva îşi ocupă mai tot timpul cu redescoperirea jucăriilor tradiţionale din lemn. Le confecţionează singur, mai mult de plăcere. Merge cu ele la târguri, din când în când, dar nu câştigă decât atât cât să-şi scoată cheltuiala.[152]
2016

Jucării Edit

2016

Construcții Edit

2008
  • Petre Ciornei construieşte biserici de la 28 de ani. Nu a făcut o şcoală de specialitate şi nici n-a urmat cursuri de perfecţionare. A învăţat meşteşugul mai mult de unul singur şi s-a perfecţionat în timp, astfel încât astăzi este ctitorul a 82 de biserici, răspândite în toată ţara.[155]
2012
  • Marin Marin a muncit toată viaţa în zidărie. Acum, la 80 de ani, nu mai poate lucra, dar îi este dor de mistria lui.[156]
2016
  • Petrică Ungureanu din Ibăneşti este ultimul meşter care confecţionează acoperişuri şi adăposturi din stuf din toată Moldova.[157][158]

Reparații Edit

2005
  • Eduard Teodorescu din Ploiești are 43 de ani si a devenit acordor de piane acum mai bine de zece ani. Pasiunea pentru acest instrument i-a fost insuflata de parintii sai, profesori de muzica.[159]
2009
2010
  • Yani Doskochil, singurul meseriaş din Bacău care poate descifra tainele aparatelor de fotografiat vechi [161]
2011
2012
  • Constantin Dumitru are 88 de ani şi, de 72, este legător de cărţi în București. I-a avut drept clienți pe Liviu Rebreanu, George Topîrceanu, Nicolae Ceaușescu, Regele Mihai.[137][163]
  • Ion Turdeanu (75 de ani) este mecanic specialist în maşini de cusut în București.[137]
  • Gabriel Şuşală deține „Blănăria Gabi” în București.[137]
  • Mircea Popa (58 ani) repară încălţăminte, lipeşte, vopseşte, schimbă flecurile domnişoarelor şi meştereşte curelele bărbaţilor. De profesie este cizmar. Atelierul său, care nu se întinde pe mai mult de patru metri pătraţi, este la parterul unui bloc din cartierul bucureştean Berceni.[137]
  • Nelu Benescu are 59 de ani, locuieşte în Timişoara şi este strungar. A practicat această meserie timp de 20 de ani, la fabrica de autoturisme din oraş. După Revoluţie, a vrut să se facă patron şi a deschis un mic atelier de confecţionat chei şi iale, în Piaţa Unirii.[137]
  • Marian Tiron, unul dintre ultimii tocilari din Galaţi - repară și ascute de la cuţite la lanţuri de drujbă.[164]
2016
  • Petru Mazilu, acordor de piane, a rămas cam singurul specialist din Galaţi care le oferă muzicienilor din toate colţurile României sunetul perfect.[165][166]

Restaurări Edit

2005
2011
  • Viorel Lascu din Oradea recondiţionează locuinţele vechi din comuna bihoreană Roşia şi le pune la dispoziţia celor care îşi doresc un concediu diferit de ceea ce se practică în România.[170]

Ceasornicari Edit

2007
2009
2010
  • Nicolae Dajicu (85 ani) trăieşte în localitatea cărăşeană Glimboca și repară ceasuri de la 10 ani.[177]
  • Nicu Ispas din Buzău a ieşit de trei ani la pensie dar dragostea pentru orologiile şi ceasurile de tot felul tot nu-i dă pace la nici aproape 90 de ani.[178]
2011
2013
  • Ion Paţulea este cel mai renumit ceasornicar dinFocşani. Spune că a învăţat meserie de la cel mai renumit ceasornicar al vremurilor sale, Bella Szabo.[180]
  • Mugurel Filimon (54 ani) practică meseria de ceasornicar de la 20 de ani, fiind ultimul ceasornicar din Vaslui.[181]
  • Doru Delicoti din Galați [182]
2014
  • Ion Cristea este trecut de 50 de ani are grijă de aproape 30 de ani de ceasul din podul Palatului Culturii din Iaşi, pe care ar fi vrut să-l transforme în muzeu. El spune că are o pasiune pentru a repara ceasuri şi regretă că nu poate transmite meseria mai departe, acum tinerii având "alte priorităţi".[183]

Miniaturiști Edit

2007
  • Costel Barabaşa, sculptor în lemn de plop din oraşul Moineşti, judeţul Bacău, fost mecanic fochist şi fotograf profesionist, a reuşit să le îmbine pe toate, exersându-şi zi de zi, câte zece ore, talentul de a realiza obiecte în miniatură. Corăbii, vase ruseşti sau egiptene, care amintesc de lumi antice, demult apuse, case vânătoreşti şi chiar biserici şi mănăstiri româneşti.[184]
2016
  • Simion Cojocaru, meşter miniaturist din localitatea Ocna Sibiului. Creațiile sale au ajuns în toată Europa, dar şi în Statele Unite ale Americii.[185]

Coșari Edit

2009
2012
  • Laurenţiu Pandelescu este un coşar atipic. E unul dintre ultimii rămaşi în branşă, practică o meserie veche de mii de ani, dar o face cu mijloace moderne. Tocmai de aceea spune că meseria asta are viitor.[187]

Altele Edit

2005
  • Atelierul de tapiserie al Teatrului Național București.[188]
2013
  • Gavril Tuns (91 ani) cel mai bătrân morar din Ardeal, trăiește pe frumoasele meleaguri ale Rezervaţiei Peisagistice Tusa-Barcău, din Sălaj. Trăiește în satul Tusa.[189]

Revitalizarea meșteșugurilor Edit

2009 - Asociatia "Nemteanca" a primit de la britanici fonduri de 25.000 lire sterline, bani cu care s-au deschis 30 de magazine in judetele Iasi, Vaslui, Botosani, Neamt, Suceava si Bacau. Cei 35 de mesteri ai asociatiei isi vand astfel produsele – cojoace, broderii, costume populare si masti – in magazinele deschise in incinta pensiunilor si hotelurilor.[190]

Meșteri după regiune Edit

2005
  • In comuna prahoveana Brebu, altadata vestita pentru timplarii ei, au mai ramas doar citiva meseriasi. Cei mai multi au plecat peste hotare, in tari unde munca manuala este platita la adevarata ei valoare. Acum, pe "ulita mestesugarilor" mai sint doar citiva batrini, care se incapatineaza sa duca mai departe o traditie mostenita din tata-n fiu.[191]


Alte ocupații din zone rurale Edit

2005
  • Ion Schioapa a fost padurar. De 22 de ani a iesit la pensie. În tinerete batea cu piciorul muntii Muscelului. In acea vreme se lupta cu ursii, acum se razboieste cu problemele virstei. A facut trei operatii, dar se tine bine la cei 85 de ani ai sai. Ion Schioapa este cel care s-a ocupat, mai mult de un deceniu, de crescatoria de ursi de la Riusor-Berevoiesti.[192]
2014
  • Brudinari - Locuitorii din mai multe sate din Alba care locuiesc pe malul Mureşului folosesc, încă, mijloace foarte vechi pentru a traversa râul. Brudina sau bacul este, în continuare, o parte importantă din viaţa de zi cu zi a acestor oameni. Numai între comunele Vinţu de Jos şi Şibot, cale de circa 17 kilometri, funcţionează trei astfel de sisteme arhaice de traversat apa curgătoare.[193]

Meșteri polivalenți Edit

2011
  • Maria Galan din Galați este cunoscută în toată ţara pentru costumele populare, icoanele pictate şi ouăle încondeiate realizate [194]

Meserii uitate Edit

2013

Filme documentare despre meșteri Edit

  • Fascinația Meșteșugului, realizat de clujeanul Matei Pleşa (2014).[196][197]

Note Edit

  1. Meşter din Bobiceşti, fan Brâncuşi, 6 august 2011, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  2. Bistriţa: Meşterul globurilor din piele albă pentru sărbători, 14 decembrie 2010, Florina Pop, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  3. Hosmolete este "tatal" lespezilor, 8 iulie 2005, Lavinia Dimancea, Jurnalul Național, accesat la 29 ianuarie 2017
  4. Ultimul meşter din ţara lui „Sfarmă Piatră“, 12 octombrie 2011, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  5. «Sunt ultimul cioplitor din România», 27 ianuarie 2009, Libertatea, accesat la 17 iunie 2016
  6. Pietrarii de platină de la Albeştii de Muscel, 8 august 2012, Dumitru Manolache, Ziarul Lumina, accesat la 29 ianuarie 2017
  7. Cum poate fi oprita curgerea luminii, 22 august 2007, Ioan Es. Pop, Descoperă, accesat la 29 ianuarie 2017
  8. Gavril Oşan, meşterul care transformă nisipul în sticlă, 28 decembrie 2009, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  9. Ploieşti: Virginica Şoldănescu transformă sticla în artă, 29 decembrie 2010, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  10. Piteşti: Alexandru Rotaru face minuni din sticlă la flacără, 24 martie 2010, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  11. Meşterul popular care „sculptează“ în sticlă, 28 februarie 2011, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  12. Lumea romaneasca, Formula AS - anul 1999, numărul 378, accesat la 29 ianuarie 2017
  13. Exportatorul de biserici, 6 iulie 2005, Andreea Tudorica, Jurnalul Național, accesat la 29 ianuarie 2017
  14. Manciulea Tudor transformă lemnul în obiecte de artă, 4 august 2010, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  15. Meşterul care pictează poveşti pe linguri, 6 septembrie 2010, Evenimentul zilei, accesat la 29 ianuarie 2017
  16. Povestea transformării unui medic veterinar în sculptor de troiţe. De când ciopleşte cruci, buzoianul Dragoş Potecaşu se simte protejat de Dumnezeu, 7 aprilie 2015, Iulian Bunila, Adevărul, accesat la 3 mai 2017
  17. Pasiunea neobişnuită a unui adolescent: construieşte războaie de ţesut şi machete de case: „Când îmi intră în cap o idee, nu am linişte“, 1 noiembrie 2015, Sabina Ghiorghe, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  18. Meşterul care dă viaţă lemnului şi refuză să abandoneze tradiţia: „Mai bine vinzi un kitsch decât un obiect de valoare, dar nu am avut interesul ăsta“ - „Gheorghe Tănase, meşterul lemnului“, cartea scrisă de Valeru Ciurea, 3 ianuarie 2016, Alina Mitran, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  19. Slatina: Gheorghe Tănase sculptează cruci şi icoane din lemn, 6 aprilie 2010, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  20. Meşterul popular care face icoane în scoarţă de copac: „Fiecare coajă îşi spune povestea ei, îţi permite să faci doar ce vrea ea“, 21 martie 2016, Alexandra Georgescu, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  21. Meşterul toiegelor pentru ciobani. Povestea oierului care cunoaşte unul dintre cele mai vechi meşteşuguri: „Mulţi domni le pun ornament la ei în casă”, 9 ianuarie 2016, Florina Pop, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  22. Nea Matei, dogarul orb care simte lemnul cu degetele, 13 august 2007, Evenimentul zilei, accesat la 29 ianuarie 2017
  23. Campanie VL - Meserii uitate: Nea Tache, singurul dogar cale de 11 sate, 23 noiembrie 2012, Marius Ţuca, Viaţa Liberă Galaţi, accesat la 17 aprilie 2017
  24. Povestea lui Paul Balaci, crucerul din Salcia, 18 martie 2005, Evenimentul zilei
  25. Ultimii cruceri din Salcia, 17 august 2015, Dorina Zdroba, CrestinOrtodox.ro, accesat la 29 ianuarie 2017
  26. Militarul care face jucării din lemn: „Colegii îmi spun Brâncuşi, dar mi se potriveşte mai bine Geppetto“, 28 ianuarie 2017, Borcea Stefan, Adevărul, accesat la 2 februarie 2017
  27. Viaţa sub coviltir, 19 iunie 2012, Dumitru Manolache, Ziarul Lumina, accesat la 29 ianuarie 2017
  28. Botoşăneanul care împleteşte coşuri pentru italieni şi englezi. Trăieşte în ultima casă de pe teritoriul României şi îşi creşte copiii cu doar 400 de lei pe lună, 26 martie 2014, Cosmin Pătraşcu Zamfirache, Adevărul, accesat la 29 ianuarie 2017
  29. FOTO Povestea tânărului care îşi întreţine familia împletind coşuri, 1 noiembrie 2013, Miruna Luca, Adevărul, accesat la 29 ianuarie 2017
  30. Stela Constantin, ultimul meşter al lemnului din zăvoiul Oltului: „O să vină vremea să daţi 100 de lei pe-o lingură şi să n-aveţi de unde-o lua“, 9 martie 2016, Alina Mitran, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  31. O poveste cu ţigani aşa cum rar vedem: ultimii căldărari din şatra lui Nicolae, renumiţi în ţară pentru cazanele de ţuică, 27 august 2016, Alexandra Georgescu, Adevărul, accesat la 27 august 2016
  32. Lecţie de încondeiat ouă: cum să creezi o operă de artă asemeni unui meşter popular, 22 aprilie 2011, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  33. Kajcsa Anna încondeiază ouăle cu motive ceangăieşti, 6 aprilie 2010, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  34. FOTO Meşterul care îi învaţă pe copii arta încondeierii ouălor, 16 aprilie 2014, Sabina Ghiorghe, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  35. FOTO Elevii şi profesorii din Anglia învaţă arta încondeierii ouălor la Bârlad, 9 iulie 2014, Sabina Ghiorghe, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  36. FOTO Expoziţie de icoane şi ouă încondeiate la Cercul Militar Bârlad, 22 aprilie 2014, Sabina Ghiorghe, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  37. „Strâmbă Lemne“ a cioplit o troiţă pentru Agrij, 6 august 2010, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  38. Ultimul meşter oltean al încondeierii ouălor s-a stins din viaţă. Tudor Diaconeasa ne-a părăsit la 86 de ani, 14 mai 2011, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  39. Slatina: Tudor Diaconeasa, încondeietorul de ouă din Oboga, 17 mai 2010, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  40. Un bacauan potcoveste oua, 3 mai 2005, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  41. Icoane din coji de ouă, meşteşugul unic al unui român. Cum şi-a transformat coşul de gunoi în sursă de inspiraţie, 23 aprilie 2016, Florina Pop, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  42. Meşterul-cântăreţ, bucureştean săltăreţ, 26 iunie 2009, Evenimentul zilei, accesat la 29 ianuarie 2017
  43. Povestea ultimului meşter fluierar din Ţara Zarandului, 25 septembrie 2015, Glasul Hunedoarei, accesat la 29 ianuarie 2017
  44. Ultimul fluierar se pregătește de retragere, 18 iulie 2015, Ciprian Iancu, Evenimentul zilei, accesat la 29 ianuarie 2017
  45. El este singurul meşter din Moldova care poate confecţiona buciume, 1 decembrie 2013, Publika.md, accesat la 29 ianuarie 2017
  46. "Fabrica" de tulnice, 8 iulie 2005, Adrian Mihai, Jurnalul Național, accesat la 29 ianuarie 2017
  47. PORTRET: Ion Stanciu este maestrul cimpoaielor tradiţionale, 19 aprilie 2010, Stefan Borcea, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  48. Istoriile ultimilor cimpoieri din România: „Am dansat de mână cu Ceauşescu“. De ce va dispărea cu totul tradiţia transmisă din vremea răzeşilor, 6 februarie 2016, Sabina Ghiorghe, Adevărul, accesat la 16 iunie 2016
  49. Lutierul de la poalele muntelui: DOREL CODOBAN, Valentin Iacob, Formula AS - anul 2010, numărul 949, accesat la 29 ianuarie 2017
  50. A murit Dorel Codoban, meşterul viorilor cu goarnă din Bihor, 8 februarie 2012, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  51. Anton Hubert a reparat mii de acordeoane în 50 de ani de muncă, 20 aprilie 2010, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  52. Portret: Ion Arsene a creat zeci de mii de instrumente muzicale, 3 septembrie 2010, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  53. „Doctorii“ de instrumente, 21 aprilie 2010, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  54. Cocoloş, singurul meşter flaşnetar din Europa de Est:„Instrumentul ăsta opreşte timpul în loc“ FOTO, 10 septembrie 2012, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  55. Mesterul faurar din covacie, 16 octombrie 2004, Evenimentul zilei
  56. Un inginer metalurgist si-a construit in curte o turnatorie de clopote bisericesti, 4 iunie 2005, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  57. De 53 de ani în covălie, 2 februarie 2008, Otilia Bălinişteanu, Ziarul Lumina, accesat la 29 ianuarie 2017
  58. Constanţa: Gheorghe Ghiţă, veteranul de război care meştereşte în atelierul de fierărie, 15 decembrie 2009, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  59. (PORTRET) Gheorghe Ţimiraş, meşterul în arta prelucrării fierului, 11 noiembrie 2010, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  60. PORTRET: Gheorghe Ţimiraş modelează fierul şi filosofează despre suflet, 27 august 2011, Stefan Borcea, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  61. Meşterul popular Gheorghe Ţimiraş şi-a vernisat astăzi lucrările în cadrul expoziţiei „Arta Metalului”, 9 august 2011, Stefan Borcea, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  62. FOTOGALERIE Oameni fără frontiere: Povestea emoţionantă a fierarului care potcoveşte din scaunul cu rotile, 4 noiembrie 2012, Ana-Maria Onisei, Adevărul, accesat la 29 ianuarie 2017
  63. Campanie VL - Meserii uitate: Poliţist reprofilat la bătrâneţe în potcovar, 21 decembrie 2012, Marius Ţuca, Viaţa Liberă Galaţi, accesat la 17 aprilie 2017
  64. Ultimul armurier din Moldova, fantasticul fierar care ştie toate secretele armelor. „Uliul“ i-a făcut şi lui Ceauşescu un set de cuţite, 4 aprilie 2015, Cosmin Zamfirache, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  65. Povestea artistului plastic care dă viaţă fierului cu ciocanul şi forja, 6 iunie 2016, Andreea Vilcovschi, Adevărul, accesat la 20 noiembrie 2016
  66. Românul care trăieşte în munţi şi fabrică arme ca pe vremea dacilor. S-a retras şi lucrează în ultimul refugiu al lui Decebal, 5 noiembrie 2016, Dorin Timonea, Adevărul, accesat la 6 noiembrie 2016
  67. Potcovarului din Polovragi care duce mai departe un meşteşug pe cale de dispariţie: „Ştiu sunetul nicovalei de când eram copil“, 24 mai 2016, Alin Ion, Adevărul, accesat la 25 mai 2016
  68. Povestea ţiganului care face potcoave după metode de ev mediu. Lucrează în atelierele strămoşilor săi de 55 de ani, 10 iunie 2017, Cosmin Pătraşcu Zamfirache, Adevărul, accesat la 24 iunie 2017
  69. Meseriasi in stil gotic, 15 iulie 2004, Evenimentul zilei
  70. Mesterii de altadata, 1 martie 2007, Simina Stan, Jurnalul Național, accesat la 29 ianuarie 2017
  71. Vezi cine este cojocarul care face minuni pufoase din lâna oilor, 29 decembrie 2011, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  72. FOTO Cum a impresionat Ambasada SUA unul dintre puţinii cojocari pe care îi mai are Bistriţa-Năsăud, 5 septembrie 2013, Bianca Sara, Adevărul, accesat la 29 ianuarie 2017
  73. Ultimul cojocar de la Straja, 10 februarie 2013, Otilia Bălinişteanu, Ziarul Lumina, accesat la 29 ianuarie 2017
  74. FOTO Drăguş, Satul Zmeilor de la poalele Făgăraşului, 5 septembrie 2014, Simona Suciu, Adevărul, accesat la 16 iunie 2016
  75. FOTO VIDEO Cojocăritul, o meserie pe cale de dispariţie în Apuseni. Traian Ursaleş, ultimul meşter care-i îmbracă pe ciobani, 18 noiembrie 2014, Dorin Timonea, Adevărul, accesat la 17 mai 2016
  76. Ultimul cojocar din Olt, tezaur uman viu, mâhnit că încă n-are cui lăsa meşteşugul: „N-o să mai venim de unde-am plecat“, 18 ianuarie 2016, Alina Mitran, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  77. Croitorul preotilor, 12 septembrie 2005, Adevărul, accesat la 29 ianuarie 2017
  78. Râmnicu Vâlcea: Magdalena Dudău, inginerul miner care îşi pune sufletul în vârful acului, 31 decembrie 2010, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  79. Marian Lungu, tânărul care duce costumul popular peste graniţele ţării, 24 iulie 2011, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  80. FOTO VIDEO Comoara din Cajvana. O femeie a strâns un tezaur mai bogat şi mai valoros decât al unui muzeu etnografic, 23 decembrie 2013, Dinu Zară, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  81. Costumele populare, veşminte alese pentru vedete. Cine este creatoarea de artă populară ce îmbracă vedetele, 12 februarie 2014, Bianca Sara, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  82. Cum s-au întors hainele contemporane cu câteva secole în urmă cu ajutorul motivelor tradiţionale de pe Valea Someşului, 13 decembrie 2014, Bianca Sara, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  83. Un meşter popular din Bistriţa-Năsăud confecţionează straie preoţeşti speciale, cu motive tradiţionale, 7 mai 2015, Bianca Sara, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  84. Meşterul popular care s-a apropiat de Dumnezeu cu... mărgele. Cum iau naştere icoanele cu mărgele, unice în ţară, 22 octombrie 2015, Bianca Sara, Adevărul, accesat la 2 februarie 2017
  85. Tânărul care se ţine de împletit şosete şi de ţesut ştergare: un licean a transformat arta populară într-o afacere modernă, 4 octombrie 2014, Sabina Ghiorghe, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  86. Meşterul care deţine secretele clopului cu pană de păun: „Nu vine nimeni să înveţe să aşeze penele pe clop. Io îi îmbiu pe tineri, da` n-am cu cine!“, 21 februarie 2015, Bianca Sara, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  87. Minunile vestimentare care ies din mâinile unui meşter popular din Tismana. Artistul foloseşte o maşină de brodat din 1876, 14 mai 2016, Alin Ion, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  88. Meşter specialist în costume populare: „Eu o să mor cu foarte multe secrete, ce-am lăsat e prea puţin“, 3 aprilie 2016, Alina Mitran, Adevărul, accesat la 16 iunie 2016
  89. Campanie VL "Meserii uitate": Doamna Virginica, stopeza care salvează haine, 1 februarie 2013, Marius Ţuca, Viaţa Liberă Galaţi, accesat la 17 aprilie 2017
  90. Românul care confecţionează şi vinde papioane de lemn: „Un astfel de accesoriu este, practic, o piesă de artă“, 22 octombrie 2016, Andreea Vilcovschi, Adevărul, accesat la 23 octombrie 2016
  91. Campanie VL "Meserii uitate": Modista care nu poartă pălărie, 6 martie 2013, Angela Ribinciuc, Viaţa Liberă Galaţi, accesat la 16 aprilie 2017
  92. Un meşter din Sibiu duce pălăriile tradiţionale româneşti în America şi în Australia: „Munca asta, deşi este titanică, nu este plătită la adevărata ei valoare“, 30 mai 2015, Ramona Găină, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  93. "Meserii uitate": Ultimul ceaprazar din Galaţi, 18 ianuarie 2013, Marius Ţuca, Viaţa Liberă Galaţi, accesat la 17 aprilie 2017
  94. a b Ultimii meşteşugari ai Bucovinei, Ziarul Lumina, accesat la 29 ianuarie 2017
  95. Bistriţa: Gavril Pop Buia este meşterul curelar din Cuibul Visurilor, 23 iunie 2010, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  96. Povestea singurului meşter care mai face paftale: „În România am trecut de faza în care toată lumea fugea de sat şi de ce e popular“, 3 noiembrie 2015, Sebastian Dan, Adevărul, accesat la 16 iunie 2016
  97. http://siposgaudistvan.blogspot.ro/
  98. Bistriţa: Francisc Struţa, vechi meşter pantofar (PORTRET), 18 octombrie 2009, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  99. Botoşani: Încalţă moldovenii cu opinci din piele, 10 august 2010, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  100. Povestea ultimului opincar care păstrează tradiţia, 31 ianuarie 2010, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  101. Campanie VL: Meserii uitate - Trenurile cu pantofi ale lui Costel Cortez, 11 octombrie 2012, Angela Ribinciuc, Viaţa Liberă Galaţi, accesat la 16 aprilie 2017
  102. FOTO Opincar din tată-n fiu. Povestea lui Alexandru Ilinca, meşterul care creează opinci la oraş, 25 martie 2014, Irina Rîpan, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  103. O poveste cum nu mai găseşti în România. Moş Alexandru, opincarul din Ţara Făgăraşului: „La doctori se moşteneşte meseria, la opincari - nu!”, 25 mai 2015, Sebastian Dan, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  104. Record: un meşter popular din Râmnicu Vâlcea a făcut o opincă uriaşă, care poate fi folosită drept sac de dormit FOTO, 2 februarie 2015, Irina Rîpan, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  105. Meşterul care îi calcă pe urme lui Badea Cârţan: a ajuns în Italia în opinci. „Meseria se fură, nu se învaţă. Tiparul meu e mâna“, 31 octombrie 2015, Angela Sabau, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  106. Campanie VL - Meserii uitate: Stăpâna buclelor de la Teatrul Muzical din Galaţi, 9 februarie 2013, Angela Ribinciuc, Viaţa Liberă Galaţi, accesat la 17 aprilie 2017
  107. Secretele unei meserii pe cale de dispariţie: ultimii meşteşugari care produc nasturi îmbrăcaţi, 16 aprilie 2017, Traian Deleanu, Adevărul, accesat la 16 aprilie 2017
  108. Pastratoarea de comori, 22 aprilie 2005, Loreta Popa, Jurnalul Național, accesat la 17 iunie 2016
  109. http://iuliagoran.weebly.com
  110. Meşterul popular Iulia Goran promovează, de trei decenii, celebra broderie de Breaza, 25 aprilie 2009, Telegraf de Constanţa, accesat la 17 iunie 2016
  111. Doctorandul care ţese la război, 16 martie 2009, Evenimentul zilei, accesat la 29 ianuarie 2017
  112. "O vedeam pe mămica şi îmi plăcea să intru cu ea în război", 18 octombrie 2009, Evenimentul zilei, accesat la 29 ianuarie 2017
  113. Buzău: Adela Petre păstrează arta şi meşteşugul popular, 1 noiembrie 2009, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  114. Mâinile care produc unicate pe bandă rulantă, 14 martie 2009, Evenimentul zilei, accesat la 29 ianuarie 2017
  115. Maria Zapca, „vedeta” din Săpânţa, şi arta ei 100% românească, 23 august 2012, Rostirea.ro - CasaMea - Ziare.com, accesat la 29 ianuarie 2017
  116. COLORĂM ROMÂNIA. Stoenești (Vâlcea), ultima redută a borangicului, 20 martie 2012, Nicoleta Ene, Evenimentul zilei, accesat la 31 ianuarie 2017
  117. Operațiunea Salvați borangicul românesc!, 8 iulie 2014, Georgeta Petrovici, Evenimentul zilei, accesat la 31 ianuarie 2017
  118. Un meşter popular din Apuseni dă lecţii de cusut şi ţesut tradiţional la Şcoala de Arte din Cluj, 18 martie 2014, Florina Pop, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  119. Cum a devenit „cool“ un meşteşug pe cale de dispariţie. Şcoala de ţesut unde se predă ştafeta tradiţiei, 28 martie 2015, Ramona Găină, Adevărul, accesat la 1 februarie 2017
  120. Profesoara care face „cool“ meşteşugul ţesutului. 20 de „urmaşe“ câştigă premii pe bandă rulantă la concursurile din ţară, 12 septembrie 2015, Mădălin Sofronie, Adevărul, accesat la 6 martie 2017
  121. Cum să fii „cool“ promovând folclorul românesc. Strategia ţesătoarei iscusite care lucrează în inima Bărăganului, 3 septembrie 2016, Mădălin Sofronie, Adevărul, accesat la 5 martie 2017
  122. Un altfel de război la Sălciua. Superba poveste a bătrânei din Apuseni care toarce şi ţese de peste 60 de ani, fiind numită „tezaur al umanităţii UNESCO”, 24 martie 2016, Dorin Timonea, Adevărul, accesat la 5 martie 2017
  123. O bunicuţă expertă în croşetat îşi trimite produsele peste graniţă. Botoşeii din lână au ajuns la Bruxelles şi sunt aşteptaţi în Finlanda, 19 februarie 2017, Dorin Timonea, Adevărul, accesat la 23 februarie 2017
  124. Elena Vlioncu, artista care coase artizanat cu o singură mână, pentru că s-a născut cu o infirmitate, 16 aprilie 2017, Iulian Bunila, Adevărul, accesat la 17 aprilie 2017
  125. Campanie VL "Meserii uitate": Dărăcitul lânii, o afacere care a murit, 20 februarie 2013, Marius Ţuca, Viaţa Liberă Galaţi, accesat la 16 aprilie 2017
  126. Râmnicu Vâlcea: FOTO. Măştile din Maramureş „scot dracii” din olteni şi însoară flăcăii tomnatici, 29 aprilie 2011, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  127. http://adypetrisor.blogspot.com.es/2010/10/vasile-susca-mester-pupular-maramures.html
  128. STUDIU DE CAZ ARTĂ POPULARĂ VASILE ȘUȘCA ȘI MĂȘTILE SALE, Academia.edu, accesat la 17 iunie 2016
  129. http://www.ymcamaramures.ro/engleza/VasileSUSCAenglish.html
  130. Ultimul artizan de măşti tradiţionale de An Nou românesc, 3 ianuarie 2015, Lacrima Andreica, Adevărul, accesat la 30 iunie 2016
  131. Omul cu 1.500 de feţe. Meşterul Paul Buţa face înconjurul lumii şi-i uimeşte pe străini cu tradiţiile româneşti, 16 ianuarie 2016, Oana Cernat, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  132. Aurarii sfintilor, 5 decembrie 2004, Evenimentul zilei
  133. Jean Paler si Pantelimon Matei, faurarii "Epocii de Aur", 9 mai 2004, Evenimentul zilei
  134. PORTRET: Andreea Bololoi face din metal opere de artă, 3 martie 2010, Adevărul, accesat la 15 decembrie 2016
  135. Bistriţa: Meşter bijutier de jumătate de secol, 21 ianuarie 2011, Florina Pop, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  136. Un meşter popular deschide la Oradea o şcoală meşteşugărească inedită, de mărgelit, 7 aprilie 2011, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  137. a b c d e f Meserii greu de ucis, 9 martie 2012, Laurenţiu Ungureanu, Adevărul, accesat la 29 ianuarie 2017
  138. La ce mai sunt bune ziarele. Un artizan transformă literele în podoabe, 23 decembrie 2015, Florina Pop, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  139. Joburi de stat în casă: mărţişoarele, 18 ianuarie 2009, Evenimentul zilei, accesat la 9 noiembrie 2016
  140. Mărţişoare din ban găurit, după un model vechi de 180 de ani, confecţionate manual la Iaşi FOTOGALERIE, 27 februarie 2012, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  141. Mărţişoare de pe vremea dacilor, confecţionate manual la Vaslui FOTO, 27 februarie 2012, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  142. Mărţişoare de pe vremea dacilor, confecţionate manual la Vaslui FOTO, 27 februarie 2012, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  143. Marţişoare lucrate manual, din lemn, flori şi scoici FOTOGALERIE, 27 februarie 2012, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  144. FOTO Poveşti cu mărţişoare vechi și noi. Vezi aici semnificaţia mărţişorului în Bucovina, 27 februarie 2012, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  145. GALERIE FOTO Liliana Oprea, artizanul care face mărțişoare şi decoraţiuni 3D, 27 februarie 2012, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  146. O ingineră din Botoşani impresionează prin măiestria cu care creează mărţişoare tradiţionale, 27 februarie 2012, Liliana Anutei, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  147. Mărţişoare unicat, din cereale, lucrate manual FOTO, 27 februarie 2012, Stefan Borcea, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  148. „Într-o poză văd persoana, nu hârtia fotografică“, 28 ianuarie 2008, Bogdan Dărădan, Ziarul Lumina, accesat la 29 ianuarie 2017
  149. PORTRET/Elena Mateescu a renunţat la informatică pentru pictura pe sticlă, 27 decembrie 2010, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  150. Campanie VL – Meserii uitate: Ramele cu suflet ale surorilor Colocioiu, 2 noiembrie 2012, Angela Ribinciuc, Viaţa Liberă Galaţi, accesat la 16 aprilie 2017
  151. Portret/ Ana Grunzu face păpuşi ecologice de-o şchioapă, 20 mai 2010, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  152. De două decenii, un "Geppetto de Ardeal" devine ajutor de Moş Crăciun, 26 decembrie 2011, Ciprian Iancu, Evenimentul zilei, accesat la 9 noiembrie 2016
  153. “Mama păpuşilor” din Bixad, care l-a îmbrăcat pe Obama în costum popular oşenesc, 23 iulie 2016, Teodora Cimpoi, Evenimentul zilei, accesat la 23 iulie 2016
  154. Croşetează personaje din desene animate. Cele mai căutate jucării sunt dragonii, minionii şi „păsările nervoase“, 5 martie 2016, Florina Pop, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  155. 82 de ani, 82 de biserici, 22 august 2008, Raluca Brodner, Ziarul Lumina, accesat la 29 ianuarie 2017
  156. De la 14 ani cu mistria în mână, 7 octombrie 2012, Diac. George Aniculoaie, Ziarul Lumina, accesat la 29 ianuarie 2017
  157. Ultimul meşter român care ştie secretul acoperişurilor din stuf produce şi pentru străini: „Pus greşit, stuful poate fi o pacoste. Pus bine, e o binecuvântare“, 4 ianuarie 2016, Cosmin Zamfirache, Adevărul, accesat la 16 iunie 2016
  158. El 'coase' acoperisuri din stuf, 10 iunie 2008, Libertatea, accesat la 17 iunie 2016
  159. Acordorul de piane, un meserias pe cale de disparitie, 27 ianuarie 2005, Evenimentul zilei
  160. Ploieşti: Ion Ionescu e meşter, de-o viaţă, în repararea brichetelor, 26 noiembrie 2009, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  161. Portret / Yani Doskochil, ultimul meşter de aparate de fotografiat vechi, 22 martie 2010, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  162. Cât te costă să-ţi repari electronicele, 28 martie 2011, Ionuţ Fantaziu, Evenimentul zilei, accesat la 1 februarie 2017
  163. Omul care a adus cartea în Epoca de Aur, 12 aprilie 2008, Evenimentul zilei, accesat la 1 februarie 2017
  164. Campanie VL - Meserii uitate: "Fac tocilărie în amintirea tatălui meu", 15 noiembrie 2012, Angela Ribinciuc, Viaţa Liberă Galaţi, accesat la 16 aprilie 2017
  165. Povestea tristă a acordorului de piane, maestrul fără urmaşi: „Un instrument neacordat poate nenoroci un artist“, 22 aprilie 2016, Oana Cernat, Adevărul, accesat la 16 aprilie 2017
  166. Campanie VL - Meserii uitate: Petru Mazilu, omul care se hrăneşte cu sunete, 8 noiembrie 2012, Marius Ţuca, Viaţa Liberă Galaţi - [1], accesat la 16 aprilie 2017
  167. Ultimul restaurator de mobila veche din Bucuresti, 30 mai 2005, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  168. „E o meserie nobilă, îți deschide ușile palatelor, ale marilor case“, 27 ianuarie 2010, Raluca Brodner, Ziarul Lumina
  169. Bătrânul şi mobila: istoria unui suflet „vechi”, 5 aprilie 2008, Evenimentul zilei, accesat la 1 februarie 2017
  170. FOTOGALERIE Vacanţă de patru stele în căsuţe ţărăneşti, 19 iunie 2011, Adevărul, accesat la 29 ianuarie 2017
  171. A inventat ceasul care merge înapoi, 19 februarie 2007, Adevărul, accesat la 29 ianuarie 2017
  172. Ploieşti: Valentin Ardelean, cel mai tânăr ceasornicar din oraş, 14 iunie 2009, Adevărul, accesat la 29 ianuarie 2017
  173. Braşov: Viorica Ardeleanu repară ceasuri de 33 de ani, 23 septembrie 2009, Adevărul, accesat la 29 ianuarie 2017
  174. Piteşti: Eugeniu Ciobotea, cel mai priceput ceasornicar din Piteşti, 21 august 2009, Adevărul, accesat la 29 ianuarie 2017
  175. PORTRET: Gheorghe Iancu, omul care repară timpul, 31 decembrie 2009, Adevărul, accesat la 29 ianuarie 2017
  176. Sibiu: Paraschiva Vulcu a reparat peste 1 milion de ceasuri, 9 iulie 2009, Adevărul, accesat la 29 ianuarie 2017
  177. Bătrânul care a reparat ceasul de pe Catedrală, 5 ianuarie 2010, Adevărul, accesat la 29 ianuarie 2017
  178. Nicu Ispas: Un ceasornicar care a învins timpul, 25 iunie 2010, Adevărul, accesat la 29 ianuarie 2017
  179. Ceasul cu cuc - o treabă nemţească în care s-au vârât şi românii, 11 octombrie 2011, Dan Arsenie, Evenimentul zilei, accesat la 29 ianuarie 2017
  180. FOTO Arta reparării ceasurilor a rămas fără ucenici la Focşani, 7 mai 2013, Borcea Stefan, Adevărul, accesat la 29 ianuarie 2017
  181. FOTO Pasiune pentru meserie. Mugurel Filimon, ultimul ceasornicar din Vaslui, 19 aprilie 2013, Ionuţ Balaban, Adevărul, accesat la 29 ianuarie 2017
  182. Campanie VL - Meserii uitate: Ceasornicarul care nu poartă ceas, 25 ianuarie 2013, Angela Ribinciuc, Viaţa Liberă Galaţi, accesat la 16 aprilie 2017
  183. Povestea inedită a celui ce îngrijeşte de 30 de ani ceasul din Palatul Culturii din Iaşi. Iată de ce nu poate deveni muzeu!, 22 iunie 2014, Cătălin Hopulele, Descoperă, accesat la 29 ianuarie 2017
  184. O lume întreagă adusă în sufragerie - Biserici, mănăstiri, corăbii şi cabane migălite în lemn de plop, 2 septembrie 2007, Adriana Mutu, Ziarul Lumina, accesat la 29 ianuarie 2017
  185. Un meşter sibian construieşte un univers în miniatură. Creaţiile lui au ajuns din Europa până în America, 21 mai 2016, Ramona Găină, Adevărul, accesat la 21 mai 2016
  186. Profesorul de coşari şi-a deschis şcoală de profil, 15 martie 2009, Evenimentul zilei, accesat la 29 ianuarie 2017
  187. Campanie VL - Meserii uitate: Coşarul de astăzi lucrează cu laptop şi cameră, 19 octombrie 2012, Marius Ţuca, Viaţa Liberă Galaţi, accesat la 17 aprilie 2017
  188. TNB - Subpamantul tacerii, 31 martie 2005, Mihaela Suciu, Jurnalul Național, accesat la 29 ianuarie 2017
  189. Lumea celui mai bătrân morar din Transilvania, 30 august 2013, Olimpia Man, Corespondenţi „Adevărul”, Adevărul, accesat la 29 ianuarie 2017
  190. Arta populara cu bani de la englezi, 9 ianuarie 2009, Dan Gheorghe, România liberă, accesat la 29 ianuarie 2017
  191. Meseriasii din Brebu au plecat "afara", 19 aprilie 2005, Evenimentul zilei
  192. Ion Schioapa si cresa ursuletilor de la Riusor, 4 aprilie 2005, Evenimentul zilei
  193. FOTO VIDEO Brudinarii de pe Mureş practică o meserie veche de sute de ani, 18 martie 2014, Dorin Timonea, Adevărul, accesat la 29 ianuarie 2017
  194. PORTRET/Maria Galan a renunţat la catedră pentru meşteşugul popular, 13 ianuarie 2011, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  195. Campanie VL "Meserii uitate": Ultimii anticari din Galaţi, 10 ianuarie 2013, Angela Ribinciuc, Viaţa Liberă Galaţi, accesat la 16 aprilie 2017
  196. Cum a ajuns producătorul de videoclipuri Matei Pleşa de la hip hop la un documentar care preamăreşte meşteşugul, 21 iulie 2014, Bianca Sara, Adevărul, accesat la 19 decembrie 2016
  197. Fascinatia Mestesugului - documentare, YouTube, accesat la 19 decembrie 2016

Legături externe Edit

Ad blocker interference detected!


Wikia is a free-to-use site that makes money from advertising. We have a modified experience for viewers using ad blockers

Wikia is not accessible if you’ve made further modifications. Remove the custom ad blocker rule(s) and the page will load as expected.

Also on FANDOM

Random Wiki