FANDOM


Crimele comunismului în România sunt studiate de două institute: Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului și Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului.

Aceste institute au publicat statistici cu persoanele executate (începând cu liderii guvernării antonesciene: Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Gheorghe Alexianu) și cu persoanele decedate în arestul poliției, în faza de urmărire penală, ca urmare a maltratărilor în anchetă etc. Numărul victimelor regimului comunist, care cuptinde persoanele ucise in regimul penitenciarelor sau in arestul politiei, de pe teritoriul actual al României, fără a include teritorile cedate (Basarabia și Bucovina de Nord), se ridică la câteva mii.

Scurtă prezentare Edit

Prima victimă a regimului comunist, decedată în închisoare, a fost Mihai Cărare, arestat la 26 iunie 1945 și inculpat pentru „crime împotriva umanității”. Al doilea deces de acest fel a fost al lui Ștefan Gavat, arestat la 22 mai 1945 și acuzat de „crima de dezastru al țării” și condamnat la moarte prin sentința nr. 1/22.V.1945 emisă de Tribunalul poporului București. Pedeapsa i-a fost comutată la închisoare pe viață prin decretul nr. 1742/1945. A murit în timpul executării pedepsei.

Primii condamnați la moarte și executați au fost criminalii de război: Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Gheorghe Alexianu și Constantin Z. Vasiliu.

Dintre cei decedați din alte cauze: Traian Brăileanu decedat în 1947 din cauza unui ulcer duodenal perforat, Aurel Vernichescu, decedat în 1949, Constantin Brătianu, Constantin Bușilă, Daniel Ciugureanu, generalul Nicolae Ciupercă, Gheorghe Cuza. Ultimul dintre cei condamnați la moarte și executați, în 1951, a fost magazionerul Ion Stancu. Prima femeie decedată în timpul executării pedepsei, în 1951, a fost Maria Borbély.

Mulți deținuți politici au murit si în coloniile de muncă forțată, între care Periprava, Delta Dunării. Formațiunea 0830 Periprava era așezată pe grindul Letea, la 30 de km de vărsarea brațului Chilia în Marea Neagră. Colonia a fost înființată ca unitate independentă la 1 iulie 1957 prin ordinul MAI nr. 2394. Anterior acestui an, colonia a funcționat ca punct de lucru și secție a penitenciarului Chilia Veche. La Periprava au fost deținuți între 1957-1964 condamnați de drept comun cu pedepse de până la 25 de ani, condamnați politici și unii internați administrativ. În august 1957, Periprava avea 2040 de deținuți, iar în mai 1959 1800. Între 1952-1965, la colonia Periprava au decedat oficial 116 persoane. Deținuții decedați erau îngropați noaptea în gropi comune săpate în partea de sud-est a cimitirului din satul omonim.

Partidul Comunist Român și acoliții acestuia au omorât, prin organele de represiune ale sistemului, potrivit lui Vladimir Tismăneanu, peste 500.000 de oameni nevinovați. [1]

Între 1944 şi 1964, foarte mulţi români, majoritatea ortodocşi, au fost întemniţaţi pentru că au socotit libertatea şi credinţa daruri dumnezeieşti care nu se negociază. Cercetările istoricilor vorbesc de aproape trei milioane de persoane arestate, dintre care circa 300.000 au rămas în gropile comune ale lagărelor şi închisorilor de exterminare, ca mărturie generaţiilor ce vor veni despre ce a însemnat un regim dictatorial.[1]

Personalități cu statut de deținuți politici Edit

Lista este aranjată alfabetic după numele de familie al victimelor.

A Edit

B Edit

  • Mihalache Marian - n. 22 mai 1906 în Hunedoara, fiul lui Valer și Elena, funcționari. Apartenența politică în trecut: Partidul Național Liberal. Avere: nu posedă. Originea socială: mic burghez. În 1958 era funcționar. A fost arestat și condamnat la 20 ani muncă silnică pentru crimă de uneltire contra ordinii sociale (art. 209 C.P.). Deținut în perioada 25 iunie 1958 - 29 iulie 1964 în următoarele penitenciare: Deva, Jilava, Gherla, Salcia, Periprava, Salcia, Gherla, Deva, Jilava, Galați, Ostrov, Galați, Jilava, Botoșani, Văcărești, Botoșani. (Informații din fișa matricolă penală, AANP Jilava) Potrivit lui Cicerone Ionițoiu Valer Bejan era notar.[2]

C Edit

  • Mugur Călinescu (1965–1983), elev la Liceul „A.T. Laurian” din Botoșani, există opinii care susțin că moartea in 1985 s-ar fi datora faptului că a fost otrăvit (sau iradiat) în timpul anchetelor.[4][5]
  • Miron Chiraleu (1933-1962), s-a sinucis prin strangulare la 11 ianuarie 1962, pe când se afla în închisoarea Aiud, nedorind să ducă o existenţă atinsă de compromis şi delaţiune (a fost presat să devină informator).[6]
  • Gavril Constantinescu (1900–1961), învățător în comuna Tătulești (Județul Olt), arestat în 1952. După ani îndelungați de detențiune la Gherla, Aiud și Canalul Dunăre-Marea Neagră, eliberat cu sănătatea slăbită și moare în 1961.
  • Tatăl lui Nicu Covaci (muzician) a fost deținut politic la Canalul Dunăre-Marea Neagră timp de aproximativ 10 ani.

D Edit

E Edit

F Edit

G Edit

  • Onisifor Ghibu, profesor universitar, arestat la 22 martie 1945 și internat în lagărul de la Caracal.

H Edit

I și Î Edit

  • Dumitru Iacob - n. 25 martie 1926, în Laz, Hunedoaraa, fiul lui Ghiorghe și Maria. Ocupația părinților: agricultori. Domiciliat în Hunedoara, str.O.M..Bloc nr. 22 ap.15. Studii: Facultatea de Tehnologie, în 1958 era angajat ca inginer. Nici în trecut nici la data arestării nu a avut avere. Starea civilă: căsătorit, are o fată. În trecut nu a fost încadrat politic, la data arestării era membru al Partidului Muncitoresc Român. A fost arestat în 26 octombrie 1958 și condamnat la 5 ani închisoare corecțională pentru uneltire contra ordinii sociale (art. 209 C.P.) A fost grațiat în 14 ianuarie 1963 în baza Decretului 5/1963. A fost deținut în penitenciarele: Deva (26.10.1958 - 07.07.1959), Jilava (07.07.1959 - 17.09.1959), Galați (17.09.1959 - 29.09.1959), Salcia (29.09.1959 - 10.01.1960), Aiud (10.01.1960 - 14.01.1963). (Informații din fișa matricolă penală, AANP Jilava).
  • Ioan Isac - n. 2 februarie 1897 în comuna Zlaști, raion Hunedoara, fiul lui Iovică și Sânziana. Studii: 6 clase primare. Originea socială: chiabur. Nu a fost încadrat politic. În trecut a avut 13 ha, 1 casă, 1 moară, la data arestării (26.10.1958) avea 13 ha, 1 casă, 2 cai. În 1958 era agricultor și domicilia în com. Zlaști, nr 110, raion Hunedoara. A fost arestat și condamnat la temniță grea pe viață pentru crimă de uneltire contra ordinii sociale (art. 209 C.P.). A murit în 27 martie 1960 în închisoarea Gherla. A fost deținut în penitenciarele: Deva (26.10.1958 - 14.07.1959), Jilava (14.07.1959 - 16.07.1959), Gherla (16.07.1959 - 27.03.1960). (Informații din fișa matricolă penală, A.D.G.P. Jilava)
  • Victor Isac - n. 29 decembrie 1917 în comuna Zlaști, Hunedoara, fiul lui Simion și Galenia, agricultori. Studii: licențiat în filozofie, membru al Partidului Național Țărănesc. În 1958 era controlor ethnic, domicilia în Hunedoara, str. Nicolae Bălcescu, nr. 38, avea 0.54 ha pământ, era căsătorit și avea 2 băieți. Antecedente penale: a mai fost condamnat 5 ani pentru uneltire în 1945. A fost arestat 10 aprilie 1958 și condamnat la muncă silnică pe viață pentru uneltire contra ordinii sociale (art. 209 C.P.). Prin Decretul Lege 5/1963 i s-a redus pedeapsa la 25 ani. A fost eliberat în 31 iulie 1964. A fost deținut în următoarele penitenciare: Deva (10.04.1958 – 14.07.1959), Jilava (14.07.1959 - 17.09.1959), Galați (17.09.1959 - 2.11.1960), Botoșani (2.11.1960 - 11.03.1964), Aiud (11.03/1964 - 31.07.1964). (Informații din fișa matricolă penală, A.D.G.P. Jilava)

J Edit

  • Ion Jovin, medic, profesor la facultatea de medicină din București, arestat în 1948 pentru motivul de a fi fost medicul lui Iuliu Maniu.

L Edit

M Edit

N Edit

  • Remus Nicolescu, deținut pentru mulți ani în închisoarea de la Gherla.

O Edit

P Edit

  • Șerban Papacostea, deținut în închisoarea din Sighet.
  • Vasile Paraschiv (1928-2011), muncitor român, care s-a remarcat ca luptător împotriva regimului comunist din România. A fost arestat și torturat de mai multe ori, iar autoritățile au încercat să-i însceneze o boală psihică.

R Edit

  • Elisabeta Rizea, eroină a luptei anticomuniste din România, nepoată[1] a liderului țărănist Gheorghe Șuța, ucis de comuniști în 1948
  • Victor Roșca (n. 1926), inginer; a fost deținut politic între 1948-1951 și între 1959-1963.

S Edit

T și Ț Edit

U Edit

  • Dumitru Uță (n. 11 decembrie 1915, Caracal), medic, în 1960 a refuzat să fie eliberat, ca să poată să trateze deținuții bolnavi de la Aiud.[14][15]

V Edit

Persoane din Basarabia Edit

  • Lazăr Lobonț - n. 8 aprilie 1913 în Ghelari raionul Hunedoara, fiul lui Nicolae și Carolina. Ocupația părinților: muncitori (decedați). Studii: 3 clase profesională. Apartenența politică în trecut: Mișcarea Legionară. Avere: 1,25 ari. Originea socială: muncitor. În 1958 lucra ca muncitor turnător și domicilia în Ghelari. Starea civilă: căsătorit, 2 băieți și o fată. A fost arestat în 23 iunie 1958 și condamnat la muncă silnică pe viață pentru insurectie armată. În baza Decretului 5/1963 i se comută pedeapsa la 25 ani. A fost eliberat în 18 aprilie 1964. A fost deținut în următoarele penitenciare: Deva, Gherla (27.03.1959 - 10.09.1959), Aiud (10.09.1959 - 18.04.1964). (Informații din fișa matricolă penală, AANP Jilava)
  • Cornel Lupu - n. 29 august 1925 în Orăștie regiunea Hunedoara, fiul lui Gheorghe și Sofia. Ocupația părinților agricultori (decedați). Studii: 4 clase liceu. Apartenența politică în trecut: neîncadrat politic. Nu avea avere. Originea socială: mic burghez. Starea civilă: căsătorit, un fiu și o fată. În 1958 era angajat ca impiegat și domicilia în Orăștie. A fost arestat la 26 octombrie 1958 și condamnat la muncă silnică pe viață pentru „insurecție armată”. Prin Decretul 5/1963 i s-a redus pedeapsa la 25 ani muncă silnică. A fost eliberat în 24 iunie 1964. A fost deținut în următoarele penitenciare: Deva, Jilava (14.07.1959 - 16.07.1959), Gherla (16.07.1959 - 24.06.1964). (Informații din fișa matricolă penală, AANP Jilava)
  • Petru Lupu - n. 31 ianuarie 1911 în comuna Geoagiu raion Orăștie, regiunea Hunedoara, fiul lui Dimian și Rodica, agricultori. Studii 6 clase primare, 3 de ucenic. Apartenența politică în trecut: Mișcarea Legionară. Avere: 1 casă. Originea socială: țăran mijlocaș. În 1958 era angajat ca instalator și domicilia în Orăștie, str. Victor Babeș. nr. 11. Starea civilă: căsătorit. A fost arestat în 24 iunie 1958 și condamnat la muncă silnică pe viață pentru crimă de insurecție armată. Prin Decretul 5/1963 i se comută pedeapsa la 25 ani. A fost eliberat în 25 iunie 1964. A fost deținut în următoarele penitenciare: Deva (24.06.1958 - 27.03.1959), Gherla (27.03.1959 – 10.09.1959), Aiud (10.09.1959 - 25.06.1964). (Informații din fișa matricolă penală, AANP Jilava)
  • Gheorghe Marina - n. 25 ianuarie 1902 în com. Băița raionul Brad, reg. Hunedoara, fiul lui Gheorghe și Floarea, muncitori. Studii: 5 clase primare. Avere: 2,2 ha. Originea socială: muncitor. În trecut tăbăcar, în 1958 fochist, locuia în Orăștie. A fost arestat în 26 octombrie 1958 și condamnat la muncă silnică pe viață pentru crimă de insurecție armată. Prin Decretul 5/1963 i s-a redus pedeapsa la 25 ani muncă silnică. A fost eliberat în 16 aprilie 1964. A fost deținut în următoarele penitenciare: Deva, Jilava, Gherla, Galați, Botoșani, Gherla. (Informații din fișa matricolă penală, AANP Jilava)
  • Ioan Nistor - n. 20 mai 1910 în comuna Romos raion Orăștie, regiunea Hunedoara, fiul lui Ioan și Elisabeta, agricultori. Studii: Școala de Arte și Meserii. Apartenența politică în trecut: Mișcarea Legionară. Nu a avut avere în trecut. Starea civilă: căsătorit, are un băiat și o fată. În trecut a lucrat ca maistru, în 1958 lucra ca muncitor și domicilia în Hunedoara, str. V. Roaită, nr. 36. A fost arestat în 21 aprilie 1958 și condamnat pentru uneltire contra ordinii sociale, crimă de moarte, insurecție armată. La rubrica „data eliberării” apare data de 16 ianuarie 1959, probabil data la care a fost executat. A fost deținut în penitenciarele Deva (21.04.1958 - 28.11.1958), Gherla (28.11.1958 - 16.01.1959). (Informații din fișa matricolă penală, A.D.G.P. Jilava)
  • Ioachim Păcurar - n. 4 septembrie 1903 în Zlaști raion Hunedoara, fiul lui Nicolae și Ana. Ocupația părinților agricultori. Studii 6 clase primare. Fără apartenență politică. Originea socială: țăran mijlocaș. Ocupația și locul de muncă: în trecut agricultor. Averea în trecut și la data arestării: 5,70 ari. Starea civilă: căsătorit, are o fată. În 1958 lucra ca acar și domicilia în Zlaști, nr. 104. A fost arestat la 26 octombrie 1958 și condamnat la muncă silnică pe viață pentru crimă de insurecție armată (Art. 211, C.P.). Prin Decretul 5/1963 i s-a redus pedeapsa la 25 ani muncă silnică. A fost eliberat în 16 aprilie 1964. A fost deținut în următoarele penitenciare: Deva, Jilava, Gherla. (Informații din fișa matricolă penală, A.D.G.P. Jilava)
  • Ioan Popa - n. 15 noiembrie 1899 în com. Teliuc reg. Hunedoara, fiul lui Ioan și Maria. Ocupația părinților: miner-casnică (decedați). Studii: 6 clase primare. Apartenența politică în trecut: Mișcarea Legionară. Averea în trecut și la data arestării: 79 ari pământ arabil, 1 casă. Starea civilă: căsătorit. În 1958 era pensionar și domicilia în com. Teliuc. A fost arestat la 15 aprilie 1958 și condamnat la muncă silnică pe viață pentru crimă de insurecție armată (Art. 211, C.P.). Prin Decretul 5/1963 al Consiliului de Stat i se comută pedeapsa la 25 ani. A fost eliberat la 23 iunie 1964. A fost deținut în următoarele penitenciare: Deva, Aiud. (Informații din fișa matricolă penală, A.D.G.P. Jilava)
  • Constantin Rugină - n. 17 mai 1925 în com. Gălăutaș raion Toplița, regiunea Autonomă Maghiară, fiul lui Ioan și Elena, agricultori. Studii 7 clase primare, 4 profesionale. Nu a avut apartenență politică. Nu a avut avere. În 1958 era instalator apă și domicilia în Hunedoara. A fost arestat în 26.10.1958 și condamnat la muncă silnică pe viață pentru crimă de uneltire contra ordinii sociale. Prin Decretul 5/1963 al Consiliului de Stat i s-a redus pedeapsa la 25 ani muncă silnică. A fost eliberat în 15 aprilie 1964. A fost deținut în penitenciarele: Deva, Jilava, Gherla. (Informații din fișa matricolă penală, A.D.G.P. Jilava)
  • Iosif Scurtu - n. 25 septembrie 1885 în satul Boj raion Hunedoara, fiul lui Apostol și Maria. Ocupația părinților: fermieri (decedați). Studii 4 clase primare. Nu a fost încadrat politic. Starea civilă: căsătorit, avea două fete. Originea socială: chiabur. Avere: 4 ha pământ. În trecut a fost pădurar, în 1958 era pensionar și domicilia în satul Boj, raion Hunedoara. A fost arestat la 26 octombrie 1958 și condamnat la temniță grea pe viață pentru uneltire. Prin Decretul 5/1963 al Consiliului de Stat i s-a redus pedeapsa la 25 ani muncă silnică. A murit în 15 septembrie 1963 în închisoarea de la Gherla. Decesul a fost înregistrat la Sfatul Popular Gherla cu nr. 91/1963. A fost deținut în următoarele penitenciare: Deva, Jilava, Gherla, Galați, Botoșani, Gherla. (Informații din fișa matricolă penală, A.D.G.P. Jilava)
  • Dumitru Stana - n. 9 noiembrie 1902 în Albeni, raion Glod, regiunea Craiova, fiul lui Nistor și Salomia, agricultori. Studii: școala normală. În trecut fusese membru al Partidului Național Țărănesc. Avere la data arestării 2,98 ha. Fost învățător, în 1958 locuia în Hunedoara și era angajat ca miner. A fost arestat și condamnat la muncă silnică pe viață pentru crimă de insurecție armată (art. 211). A fost deținut în perioada 26 octombrie 1958 – 29 iulie 1964. A trecut prin penitenciarele: Deva, Jilava, Galați, Botoșani, Aiud. (Informații din fișa matricolă penală, A.D.G.P. Jilava).

Militari Edit

Numai in inchisoarea Aiud au fost decimati 240 de generali ai elitei Armatei Romane, dintre care: g-ralii Aurel Aldea, Ion Arbore, C. Constantin, Constantin Eftimiu, Ion Dumitrache, Nicolae Macici, Iacob Iosif, Modest Iosipescu, Socrate Mardare, Gabriel Negrei, C. Petrovicescu, Nicolae Ghenevan, Ion Sichitiu, Gh. Stavrescu, Ion Topor, Vasile Zorzor si altii.[17]

  • Constantin Pantazi (1888 – 1958), general, fost ministru al Apărării, condamnat la moarte în 1946, i se comută pedeapsa la închisoare pe viață. Mort în închisoare în 1958.
  • Ion Pantazi, ofițer activ, fiul generalului Constantin Pantazi, a fost arestat în 1946, a executat 16 ani de închisoare la Aiud, Gherla etc.
  • Nicolae Păiș, contraamiral, șef de Stat Major la Marină. Mort la Sighet.
  • Wikipedia:Septimiu Pretorian, general de brigadă român care a luptat în Primul Război Mondial și al Doilea Război Mondial
  • Mihail I. Racoviță, general de corp de armată, fost ministru al Apărării Naționale. Mort în închisoarea din Sighet.
  • Ion Rășcanu, general de corp de armată, comandant de brigadă în lupta de la Mărășești, fost primar al orașului București (1942-1944). A murit în închisoarea din Sighet.

Științe sociale Edit

  • Anton Golopenția, sociolog, discipol al profesorului Dimitrie Gusti, arestat în 1950, moare un an și jumătate mai târziu în penitenciarul Văcărești.
  • Nicolae Mărgineanu, profesor de Psihologie la Universitatea din Cluj. A fost condamnat în 1948 - pentru activitatea în Asociația Româno-Americană - la 25 de ani închisoare pentru „crima de înaltă trădare”. A fost eliberat după 16 ani de detenție.

Istorici Edit

  • Gheorghe I. Brătianu (1898–1953), istoric, profesor universitar. Nu a putut suporta torturile suferite, s-a sinucis[23] prin strangulare în închisoarea din Sighet.
  • Radu Ciuceanu, politician și istoric, președintele Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului (INST)
  • Wikipedia:Șerban Papacostea, istoric, membru titular al Academiei Române. A fost arestat de pe stradă, în martie 1950 pentru că frecventa Institutul Francez.[24]
  • Barbu Slătineanu, etnograf; în locuința lui se adunau intelectuali care citeau din publicații interzise. Mort după câteva zile în detenție, fiind grav bolnav de diabet și dependent de injecția zilnică de insulină.[25]

Oameni de știință Edit

  • Gheorghe Manu (1903–1961), fizician, coordonator al mișcării naționale de rezistență (1945-1948), condamnat în „procesul grupului de complotiști, spioni și sabotori” la muncă silnică pe viață, mort în închisoarea de la Aiud.
  • Wikipedia:Ion Plăcințeanu, matematician, profesor universitar la Universitatea din Iași, asasinat în 1960 la penitenciarul Gherla

Profesori Edit

Legionari Edit

  • Marin Naidim (n. 6 martie 1922, Râmniceni, judeţul Râmnicu Sărat), mebmru al Frăţiilor de Cruce din Buzău.[31]
  • Traian Trifan (n. 3 noiembrie 1899, Lancrăm, Alba), fost prefect al județului Brașov.[32]

Partizani Edit

susținători ai partizanilor

Oameni despre care s-au scris cărți Edit

  • Mihai Ursachi - O conștiință literară. Mihai Ursachi în documentele Securității. Documente inedite din Arhiva CNSAS, Ioana Diaconescu, Editura Junimea, Iași, 2016 [38]

Alții Edit

  • Petre Amzu a trăit 1.000 de zile negre şi nopţi albe în lagărul de la Canalul Dunăre-Marea Neagră.[39]
  • Paul Andreescu, liderul Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din Constanţa, a fost aruncat în temniţă la doar 17 ani, pe când era elev la cel mai bun liceu din Constanţa, pentru că vorbise cu alţi colegi despre o formă de protest paşnic la adresa instalării regimului comunist.[40] Este primul deţinut politic din România care a obţinut despăgubiri pe noul Cod Civil, pentru perioada în care a fost supus regimului opresiv al Securităţii.[41]
  • Vasile Bălănescu - la 75 de ani, Vasile Balanescu a gasit o metoda de a-si trai tineretea pierduta prin lagarele comuniste.[42]
  • Octav Bjoza - gestul preşedintelui Klaus Iohannis de a-l decora pe Octav Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, a stârnit nemulţumirea Centrului pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului MCA România.[44][45][46][47][48][49][50][51]
  • Eugen Boldor, un tânăr din Ocna Dej, judeţul Cluj, a ajuns să fie urmărit de Securitate pentru un pistol de jucărie şi pentru că asculta Europa Liberă. A fost internat la secţia de psihiatrie a spitalului din Dej.[52]
  • Ştefan Crăciunescu (n. 6 februarie 1934, Câmpulung) - împreună cu alţi doi colegi, Gavrilă Rus şi Gheorghe Tănase, el a înfiinţat un cenaclu literar în care fiecare îşi prezenta creaţiile şi recita din poeţii clasici români.[58]
  • Valentin Gligor (80 ani) a trecut prin două închisori comuniste, Fortul 13 Jilava şi Gherla, şi prin lagărul de muncă forţată de la Luciu-Giurgeni. Printre toate aceste momente dramatice a existat şi o mare bucurie: la Jilava, a fost coleg de celulă cu Nicolae Steinhardt, de care l-a legat apoi o prietenie de o viaţă.[68]
  • Emanoil Mihăilescu, cel mai tânăr membru al lotului „Rugul Aprins“, a câştigat în instanţă despăgubiri de 600.000 de euro.[71]
  • Lucian Orăşel, profesor, a câştigat la Curtea Supremă 500.000 de euro daune morale pentru cei opt ani de temniţă făcuţi în România comunistă.[76]
  • Augustin Pop din Craiova cere acum statului român 6,5 milioane euro, câte un milion pentru fiecare an petrecut în temniţă.[77]
  • Mirel Stănescu, un deţinut politic din Constanţa, a fost ultimul dintre martorii care au depus mărturie în procesul torţionarului Ion Ficior. Bărbatul a făcut mărturisiri cutremurătoare despre perioada în care a făcut închisoare la Periprava.[90]
  • Raluca Sterian-Nathan, actriță - în urma persecuţiilor Securităţii şi după ce a fost otrăvită de două ori de colegele de scenă, a emigrat în Franţa în anii '60, unde a devenit un personaj-reper al boemei pariziene.[98]

  • George Valentin Sarry, român de origine greacă, a fost arestat în 1949 şi a supravieţuit închisorilor comuniste, inventând şi "medota Sarry", de îndeplinire artificială a normelor de muncă silnică impuse deţinuţilor. A fost implicat într-una dintre cele mai mari evadări dintr-un închisoare comunistă (evadarea din Cavnic) şi a primit acuzaţii de spionaj şi trădare.[99]

Filme documentare Edit

  • Binecuvântată fii, închisoare (2002)
  • Poarta Albă prezintă viața unor deținuți aflați în lagărele de muncă silnică de la Canalul Dunăre-Marea Neagră.
  • Dumitru Dan Lucinescu - experienţa din închisorile comuniste a fost împărtăşită în documentarul „Lupta si jertfa lui Dan Lucinescu” şi în documentarul „Demascarea”
  • Radu Bercea, pictor din Gura Humorului, despre care s-a realizat un film documentar numit „Radu Bercea, istoria unui destin”.[100][101]
  • Wikipedia:Márton Moyses, poet - în 2002 a apărut un film documentar maghiar-român despre Márton Moyses, regizat de Katyi Antal.

Note Edit

  1. Mărturisitori sub lespezi în temnițele comuniste, 4 octombrie 2015, Augustin Păunoiu, Ziarul Lumina, accesat la 25 aprilie 2017
  2. Cicerone Ionițoiu, Victimele terorii comuniste. Dicționar A-B, București, Mașina de Scris, 2000
  3. Miracolele sunt viata mea, 21 mai 2009, Adrian Bucurescu, România liberă, accesat la 30 iunie 2015
  4. Povestea lui Mugur, elevul torturat de Securitate pentru că a îndrăznit să ceară libertate: „Îl ţineau 3 ore pe zi în faţa unei lămpi, până a făcut leucemie şi a murit“, 7 decembrie 2015, Cosmin Pătraşcu Zamfirache, Adevărul, accesat la 19 mai 2017
  5. Un erou autentic, 17 mai 2017, Radu Preda, Adevărul, accesat la 19 mai 2017
  6. Miron Chiraleu - Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, Memorialsighet.ro, accesat la 27 aprilie 2017
  7. Dumitru Dragomir, fost deţinut politic: „Nu aveai voie nici să te uiţi sus la cer”, 6 martie 2013, Alexandra Georgescu, Adevărul, accesat la 3 mai 2017
  8. Martor la dezastrul provocat de trupele sovietice în România: „S-a anunţat la aparat că au intrat ruşii în ţară şi că fac numai prăpăd pe unde ajung”, 8 mai 2014, Alexandra Georgescu, Adevărul, accesat la 3 mai 2017
  9. Fostul deţinut politic Dumitru Dragomir, victima unui atentat politic în martie 1991, 5 aprilie 2013, Alexandra Georgescu, Adevărul, accesat la 3 mai 2017
  10. Un fost deţinut politic din Mehedinţi: „Îi urez regelui multă sănătate, fericire şi să trăiască peste 100 de ani, să facă ţara aşa cum a fost înainte”, 10 mai 2013, Alexandra Georgescu, Adevărul, accesat la 3 mai 2017
  11. 12 colaboratori ai Securității, descoperiți de un bărbat din Liteni care a emigrat în Canada, Obiectivdesuceava.ro, accesat la 27 iulie 2016
  12. Despre prețul libertății în plin regim comunist într-un dialog cu Mihai Stăuceanu din Canada, 26 iulie 2016, Mihaela Toader, Adevărul, accesat la 27 iulie 2016
  13. Preotul Ioan Vrăjitoru din Liteni, turnător la Securitate, Obiectivdesuceava.ro, accesat la 27 iulie 2016
  14. Dumitru Uță, doctorul cel minunat, 30 decembrie 2016, Alexandru Ilie, Ziarul Lumina, accesat la 23 aprilie 2017
  15. Dumitru Uta, 24 ianuarie 2013, Teodor Dănălache, CrestinOrtodox.ro
  16. Guru Bivolaru a învăţat yoga de la un fost legionar, 4 februarie 2014, Spynews.ro, accesat la 27 aprilie 2017
  17. Generalul Ioan Arbore - Cu capul despicat in patru, cu creierii pe un colt de masa, asa s-a stins descendentul hatmanului Arbore - Cultura, 13 martie 2008, Ionut Baias, Cezarina Barzoi, HotNews.ro, accesat la 27 aprilie 2017
  18. Un general de legendă: eroul Victor Goanţă, 19 martie 2014, Marius Nedelcu, Ziarul Lumina, accesat la 25 aprilie 2017
  19. De la Securitate la SRI, via Penitenciarul Aiud, 21 aprilie 2009, Toma Roman Jr, Jurnalul Național
  20. Cum a devenit bravul general român Mociulschi duşman al poporului, închis de comunişti în lagăre. Cenuşa sa a fost împrăştiată pe crestele Carpaţilor, 12 martie 2017, Mariana Iancu, Adevărul, accesat la 12 martie 2017
  21. Generalul care a contribuit decisiv la modernizarea Armatei Române şi a murit într-o închisoare comunistă. Povestea strălucitorului Ioan Sichitiu, 16 ianuarie 2017, Alin Ion, Adevărul, accesat la 17 ianuarie 2017
  22. Guvernați și guvernanți: scrisori către putere: 1945‐1965, Mioara Anton, Editura Polirom, 2016
  23. După alte surse, se presupune că Gh. Brătianu a fost omorât în bătaie de un gardian. V. articolul consacrat: Gheorghe I. Brătianu.
  24. Șerban Papacostea, fost deținut politic: Un maior de la București m-a întrebat cum a fost. I-am arătat mâinile. Nu erau bășici, nu mai aveam piele, 15 februarie 2014, Digi24.ro, accesat la 3 mai 2017
  25. Moartea domnului Slatineanu, 23 martie 2007, Marius Oprea, Ziarul de Duminică, accesat la 27 aprilie 2017
  26. Teologul Ioan Gh. Savin, „apologeticul nostru“, 6 martie 2010, George Enache, Ziarul Lumina, accesat la 25 aprilie 2017
  27. VIDEO Mişcarea “Frăţia de Cruce 46” Vaslui. Povestea legionarului Iulian Constantin, condamnat la detenţie apoi laureat RSR pentru invenţii şi proiectare, 3 februarie 2015, Sabina Ghiorghe, Adevărul, accesat la 3 mai 2017
  28. Serial - Sfintii inchisorilor Gheorghe Jimboiu-Un inger in trup, 21 septembrie 2007, Cezarina Barzoi, Ionut Baias, HotNews.ro, accesat la 13 aprilie 2017
  29. Mărturisitorul Gheorghe Jimboiu în temniţa comunistă, 28 noiembrie 2013, Adrian Nicolae Petcu, Ziarul Lumina, accesat la 25 aprilie 2017
  30. Victor Medrea, Miscarea-Legionara.net, accesat la 28 aprilie 2017
  31. Suferinţele mărturisitorului Marin Naidim, 5 septembrie 2013, Adrian Nicolae Petcu, Ziarul Lumina, accesat la 25 aprilie 2017
  32. Serial - Sfintii inchisorilor Traian Trifan- Avva si erou al demnitatii crestine romanesti, 13 septembrie 2007, Cezarina Barzoi, Ionut Baias, HotNews.ro, accesat la 13 aprilie 2017
  33. Satul românesc din ograda lui Neculai Popa, 20 august 2009, Otilia Bălinişteanu, Ziarul Lumina, accesat la 25 aprilie 2017
  34. Atanasie Berzescu în temniţa comunistă, 7 martie 2013, Adrian Nicolae Petcu, Ziarul Lumina, accesat la 25 aprilie 2017
  35. Prezbitera Iustina Constantinescu - luptătoare pentru adevăr și libertate, Fericiticeiprigoniti.net, accesat la 19 aprilie 2017
  36. Preotul Ioan Năftănăilă, sprijin al luptătorilor din munţi, 3 august 2016, Adrian Nicolae Petcu, Ziarul Lumina, accesat la 26 aprilie 2017
  37. Principii de vieţuire creştină în închisoarea comunistă, 5 februarie 2013, Adrian Nicolae Petcu, Ziarul Lumina, accesat la 25 aprilie 2017
  38. O conștiință literară. Mihai Ursachi în documentele Securității. Documente inedite din Arhiva CNSAS – Editura Junimea, Editurajunimea.ro, accesat la 13 aprilie 2017
  39. A trăit 1.000 de zile negre şi nopţi albe în lagărul de la Canalul Dunăre-Marea Neagră, 4 octombrie 2011, Adevărul, accesat la 3 mai 2017
  40. Agonia unui deţinut politic: „Vişinescu şi Ficior sunt doi torţionari băloşi. Criminalii comunişti trebuie condamnaţi de sus în jos, precum naziştii“, 30 martie 2017, Sinziana Ionescu, Adevărul, accesat la 3 mai 2017
  41. Victoria „Calculatorului“. Paul Andreescu este primul deţinut politic din România despăgubit pe noul Cod Civil, 9 octombrie 2013, Sinziana Ionescu, Adevărul, accesat la 3 mai 2017
  42. Tineretea unui pictor batrin, 11 martie 2005, Evenimentul zilei, accesat la 11 septembrie 2013
  43. Blestemul reeducării de la Pitești, 9 ianuarie 2010, Adevărul, accesat la 26 iulie 2013
  44. VIDEO Klaus Iohannis, criticat pentru decorarea lui Octav Bjoza. MCA România: „A semnat un dezamăgitor act de populism“, 26 decembrie 2014, Sinziana Ionescu, Adevărul, accesat la 3 mai 2017
  45. Brașov: Octav Bjoza „predă“ unei întregi țări lecția de demnitate, 27 octombrie 2009, Adevărul, accesat la 26 iulie 2013
  46. "Nu m-a durut mai mult decât faptul că am fost condus de proști", 3 iunie 2011, Ioana Mareș, România liberă - VIDEO, accesat la 26 iulie 2013
  47. "Ofițerii din Securitate, niște idioți care nu erau în stare de nimic", 2 iunie 2011, Ioana Mareș, România liberă, accesat la 26 iulie 2013
  48. "Mii de morți au fost azvârliți mișelește în gropi comune, în pielea goală în miez de noapte", 1 iunie 2011, Ioana Mareș, România liberă, accesat la 26 iulie 2013
  49. FOTO Octav Bjoza a fost medaliat pentru suferințele din temnițele comuniste. A fost deportat de 14 ori și condamnat la 15 ani de muncă silnică, 25 iulie 2013, Simona Suciu, Adevărul, accesat la 26 iulie 2013
  50. Confesiunea „legionarului” Octav Bjoza: „Tânăr fiind, intrând la 19 ani și câteva luni în temniță, eram avid în a lua, de la fiecare, dacă găseam, ce avea el mai bun. Și am luat de la toți...”, 30 decembrie 2014, Marian Sultănoiu, Gândul, accesat la 4 ianuarie 2015
  51. Cine este Octav Bjoza, braşoveanul decorat de preşedintele Klaus Iohannis: a fost deportat de 14 ori şi nu a mai plâns de 50 de ani, 23 decembrie 2014, Simona Suciu, Adevărul, accesat la 3 mai 2017
  52. Instalatorul Boldor, inamicul public nr. 1 al comuniştilor, 8 decembrie 2009, Adevărul, accesat la 3 mai 2017
  53. Amintirile dureroase ale unei foste deportate în Bărăgan."Au băgat groaza în noi. Miliţienii erau înarmaţi, loveau în stânga şi-n dreapta.", 24 iulie 2011, Adevărul, accesat la 3 mai 2017
  54. Deținutul politic care a intrat cu forța în ambasada Statelor Unite de la București își caută dreptatea la CEDO, 1 ianuarie 2015, Virgil Burlă, Evenimentul zilei, accesat la 3 mai 2017
  55. Gestul disperat al deţinutului politic Viorel Chirilă, 2 septembrie 2007, Andrei Badin, Jurnalul Național, accesat la 3 mai 2017
  56. Fostul detinut politic Viorel Chirila pierde procesul intentat statului, 19 martie 2009, Ziare.com, accesat la 3 mai 2017
  57. Fostul detinut politic Viorel Chirila a pierdut procesul intentat statului roman, 3 mai 2017, Z. O., ZIUA, accesat la 3 mai 2017
  58. Mărturisitorul Ştefan Crăciunescu în temniţa comunistă, 25 iulie 2013, Adrian Nicolae Petcu, Ziarul Lumina, accesat la 25 aprilie 2017
  59. Timișoara: Un deținut politic de 87 de ani își ia Mercedes cu banii din despăgubirile pentru tortură, 11 noiembrie 2009, Adevărul, accesat la 11 septembrie 2013
  60. Timișoara: Viața deținutului politic torturat de comuniști, care a primit despăgubiri record, 13 noiembrie 2009, Adevărul, accesat la 11 septembrie 2013
  61. Timișoara: EXCLUSIV Despăgubirile pentru un deținut politic au fost majorate de Înalta Curte de Casație și Justiție, 10 noiembrie 2009, Adevărul, accesat la 11 septembrie 2013
  62. EPISOD INEDIT al ”Memorialului Durerii”. Drama lui Ion ”Nelu” Cristodulo, ARHITECTUL care a RESTAURAT, cu ARMA ÎN COASTE, CAZINOUL din CONSTANȚA, 4 noiembrie 2016, Razvan Gheorghe, Evenimentul zilei, accesat la 6 noiembrie 2016
  63. Viaţa cutremurătoare a unui combatant anticomunist. Şapte ani aruncat în temniţă pe nedrept: „O să dau foc la casele celor care ne-au luat pământul!”, 11 martie 2015, Bogdan Iancu, Adevărul, accesat la 3 mai 2017
  64. Mărturii din temnițele iadului: "M-au pus în fața plutonului de execuție pentru că nu am vrut să devin colaborator al Securității", 14 decembrie 2010, Adevărul, accesat la 26 iulie 2013
  65. Mihai Dionisie - zece ani de temniță comunistă: "Să nu ne răzbunați, dar să nu ne uitați!”, 16 august 2013, Laura Negoiță, Evenimentul zilei, accesat la 16 august 2013
  66. VIDEO Viaţa de coşmar a fostului deţinut politic care a donat 21.000 de euro: „Un om s-a prăbuşit şi a murit lângă mine. M-am aşezat pe el“, 6 septembrie 2016, Alina Mitran, Adevărul, accesat la 3 mai 2017
  67. Jandarmeriţa pasionată de alergare se alătură cauzei profesorului Mihail Giuran, de donare de incubatoare pentru prematuri: „Putem să renunţăm la o pizza? Putem!“, 8 septembrie 2016, Alina Mitran, Adevărul, accesat la 3 mai 2017
  68. Spovedania cu ochii în lacrimi a lui Valentin Gligor, colegul de celulă al lui Nicolae Steinhardt: „Nu mi-am putut imagina că Iliescu o să ajungă la putere“, 24 septembrie 2016, Ramona Găină, Adevărul, accesat la 3 mai 2017
  69. Galați: 600.000 de euro pentru o copilărie distrusă, 30 decembrie 2009, Adevărul, accesat la 26 iulie 2013
  70. De la Securitate la SRI, via Penitenciarul Aiud, 21 aprilie 2009, Toma Roman Jr, Jurnalul Național, accesat la 11 septembrie 2013
  71. Emanoil Mihăiescu a primit despăgubiri de 600.000 de euro pentru atrocităţile suferite în puşcăriile comuniste, 29 iunie 2010, Adevărul, accesat la 3 mai 2017
  72. Şerban Mironescu, tânărul creştin sub persecuţia comunistă, 23 iunie 2011, Adrian Nicolae Petcu, Ziarul Lumina, accesat la 26 aprilie 2017
  73. Ororile comunismului: Drama lui Petrea Munteanu, omul care a fost torturat în aceeași celulă cu Radu Gyr și Corneliu Coposu, 28 aprilie 2011, Adevărul, accesat la 4 aprilie 2013
  74. Pitești: Gheorghe Mușat a făcut 12 ani de închisoare în 16 temnițe comuniste, 30 septembrie 2009, Adevărul, accesat la 11 septembrie 2013
  75. Mărturisirile unui fost deținut politic: „Mă băteau cu furtunul de cauciuc până leșinam”, 27 aprilie 2010, Adevărul, accesat la 16 august 2013
  76. Despăgubire de 500.000€ câştigată de un fost deţinut politic, 6 martie 2008, Adevărul, accesat la 3 mai 2017
  77. Craiova: Un fost deţinut politic cere un milion de euro pentru fiecare an petrecut în închisorile comuniste, 2 noiembrie 2009, Adevărul, accesat la 3 mai 2017
  78. Listica Portase: „Comuniștii mi‑au sacrificat tinerețea și sănătatea“, 22 mai 2011, Adevărul, accesat la 4 aprilie 2013
  79. Mărturiile unei femei închise în temnițele iadului la Jilava:„Am fost pedepsită cu izolarea severă la Celula Neagră. Șobolanii mi-au făcut răni pe tot corpul”, 17 mai 2011, Adevărul, accesat la 4 aprilie 2013
  80. Duicu Petru a stat după gratii 15 ani, dar a supravieţuit deşi a vrut să îşi pună capăt zilelor, 13 martie 2012, Adevărul, accesat la 31 ianuarie 2017
  81. O viaţă confiscată de comunişti:„Îi rugam să ne împuşte şi ne râdeau în faţă.Nu aveau nevoie de cadavrele noastre, ci de suferinţa noastră!”, 27 octombrie 2011, Adevărul, accesat la 2 februarie 2017
  82. Brașov: Nicolae Purcărea a petrecut 20 de ani în închisorile comuniste, 27 octombrie 2009, Adevărul, accesat la 4 aprilie 2013
  83. FOTOGALERIE Nicoale Purcărea şi-a pierdut 20 de ani din viaţă în 11 închisori comuniste, 4 august 2011, Adevărul, accesat la 3 mai 2017
  84. Cronica unei sinucideri asistate. Despre reeducarea prin tortură şi „Experimentul Piteşti”, la Adevărul Live, 1 octombrie 2014, Laurenţiu Ungureanu, Anca Vancu, Adevărul, accesat la 3 mai 2017
  85. Nicolae Purcarea, 4 iulie 2012, Teodor Dănălache, CrestinOrtodox.ro, accesat la 11 septembrie 2013
  86. Brașov: Mărturisiri șocante dintr-un cimitir programat, 28 octombrie 2010, Adevărul, accesat la 26 iulie 2013
  87. Slatina: Ilie Roșianu a luptat cu comuniștii pentru Eugen Ionescu, 27 noiembrie 2009, Adevărul, accesat la 26 iulie 2013
  88. A supraviețuit celei mai cumplite școli de tortură a regimului totalitar comunist, 23 aprilie 2010, Stefan Both, Adevărul, accesat la 16 august 2013
  89. Mărturii despre tortura din pușcăriile comuniste, Gerhald Ernst, Historia, accesat la 16 august 2013
  90. Mărturia unui deţinut nenorocit pe viaţă de torţionarul Ion Ficior: „Un făţarnic recompensat de statul român pentru abuzurile făcute“, 30 martie 2016, Sinziana Ionescu, Adevărul, accesat la 3 mai 2017
  91. Întâlnirea de 60 de ani a unor copii născuţi bătrâni. "Într-o noapte am fost urcaţi în vagoane de vite şi trimişi într-o destinaţie necunoscută", 26 noiembrie 2012, Andreea Ofiţeru, Gândul, accesat la 2 decembrie 2016
  92. Un fost deţinut politic vorbeşte despre „Fenomenul Piteşti“, 16 noiembrie 2016, Evenimentul, accesat la 3 mai 2017
  93. Nicolae Tomaziu, ultimul supraviețuitor al lagărului de muncă de la Canalul Morții: are 100 de ani, s-a retras la o mănăstire și își scrie memoriile, 13 august 2016, Simona Suciu, Adevărul, accesat la 13 august 2016
  94. Trei foști deținuți politici, decorați de președinte, 3 august 2016, Q Magazine, accesat la 14 august 2016
  95. 400 de zile în camera morții, 13 aprilie 2011, Cezar Pădurariu, Adevărul, accesat la 11 septembrie 2013
  96. Mărturii din temnițele iadului: "Ne puneau să mâncăm fecale, dormeam pe jos, ne băteau la tălpi până leșinam", 9 ianuarie 2011, Adevărul, accesat la 4 aprilie 2013
  97. Exclusiv/ Drama unui fost deținut politic: "A fost ca la Auschwitz, doar că nu ne-au gazat", 4 mai 2010, Adevărul, accesat la 4 aprilie 2013
  98. Odiseea unei actrițe românce din boema pariziană, 6 iulie 2010, Gabriela Lupu, România liberă - Arhivă BlogSpot
  99. George Sarry, românul acuzat de spionaj şi trădare în timpul comunismului, 31 martie 2008, Evenimentul zilei, accesat la 6 decembrie 2016
  100. Radu Bercea, istoria unui destin, Facebook.com, accesat la 3 mai 2017
  101. Memoria retinei gulagului românesc – Expoziţie de pictură semnată Radu Bercea, 26 iunie 2015, Semnebune.ro, accesat la 3 mai 2017

Lectură suplimentară Edit

Vezi și: Wikipedia:Reeducarea în România Comunistă#Lectură suplimentarăPreoți victime#Lectură suplimentarăWikipedia:Canalul Dunăre-Marea Neagră#Bibliografie suplimentarăExperimentul Pitești#Lectură suplimentară

  • Genocidul comunist în România, Vol. 1, Gheorghe Boldur-Latescu, Editura Albatros, 1992 - recenzie
  • Experiențe carcerale în România comunistă, Cosmin Budeancă (coord.), volumul I, Editura Polirom, Iași, 2007
  • Victimele terorii comuniste. Arestați, torturați, întemnițați, uciși. Dicționar, vol. 1., Cicerone Ionițoiu, Editura Mașina de scris, București, 2000
  • Mărturisiri din mlaștina disperării, Dumitru Gh. Bordeianu, Editura Scara, 2014 - procesulcomunismului.com - prezentare
  • Închisoarea - depozit de „Arme secrete”, Dumitru Perceli, Editura Junimea, 2002
  • Am trecut prin iad, Ion Pantazi
  • Mărturisiri din Întuneric, Gheorghe Bâgu, Editura Tehnică, București, 1993 - Scribd
  • Cartea mărturisitorilor. Pentru o istorie a învrednicirii româneşti, Editura Rost, 2014 - cuprins
  • Spicuiri dintr-o viaţă chinuită. Meditaţii asupra închisorilor comuniste, Bucur Stănescu, Editura Ramida, Bucureşti, 1999 - fragment
  • Aiud însângerat, Grigore Caraza, Gheorghe Calciu, Editura Vremea, București, 2004 - fragmente
  • Destine individuale și colective în comunism, Cosmin Budeancă, Florentin Olteanu, Editura Polirom, 2016
Limba franceză
  • Bénie sois-tu, prison (în limba română: Binecuvântată fii, închisoare), Plon, Paris - Cea mai cunoscută lucrare literară a scriitoarei Nicole Valéry-Grossu a apărut inițial în limba franceză, la editura Plon de la Paris. În traducere românească, cu titlul Binecuvântată fii, închisoare, a apărut la Editura Univers din București, în 1997, iar ediția a doua a fost publicată în anul 2002, la aceeași editură bucureșteană. Cartea a fost ecranizată de Nicolae Mărgineanu, în anul 2002, filmul având titlul Binecuvântată fii, închisoare.

Legături externe Edit

Liste

Vezi și Edit

Ad blocker interference detected!


Wikia is a free-to-use site that makes money from advertising. We have a modified experience for viewers using ad blockers

Wikia is not accessible if you’ve made further modifications. Remove the custom ad blocker rule(s) and the page will load as expected.

Also on FANDOM

Random Wiki