România
Don't have an account?
Register
Advertisement
Register
România
România
1.863
pages
in: Liste de victime

Listă de victime ale comunismului din Basarabia

Modificare

Listă de victime ale comunismului din Basarabia

  • Nicolae Brumă trimis în gulag pentru că a trecut Nistrul în România, în 1932.[1]
  • Gheorghe Căldăraru, fierar şi vânzător ambulant, a fost condamnat la gulag pentru „trădare de patrie“, deşi singura sa „vină“ era că a trecut Prutul, în septembrie 1944, pentru a se căsători cu femeia iubită.[2]
  • Grigore Celac, dascăl rus, a fost trimis în gulag pentru activitatea sa profesională şi apartenenţa la partidele româneşti.[3]
  • Nicolai Costenco, scriitorul care s-a opus rusificării limbii române. Gazetarul de la „Viaţa Basarabiei“ a fost reţinut de NKVD-işti în toiul războiului, fiind acuzat de propagandă şi agitaţie antisovietică. Pentru că şi-a recunoscut „vina“ a primit o pedeapsă mai blândă - 7 ani de lagăr.[4]
  • Nicolae Coval, protejat de nomenclatura locală, predecesorul lui Brejnev la şefia Partidului Comuniştilor din RSSM, şi-a pierdut în 1950 funcţia, dar a scăpat de închisoare.[5]
  • Mihail Curicheru, scriitor mort în gulag [6]
  • Pavel Doronin, pensionar din Chişinău a difuzat timp de cinci ani cărţi poştale şi foi volante cu mesaje incifrate împotriva Partidului Comunist şi puterii sovietice. În 1972, a fost condamnat la un an şi jumătate de închisoare.[7]
  • Ion Furculiţă a fost trimis de NKVD într-un lagăr din Siberia doar pentru faptul că a ocupat o funcţie birocratică în cadrul unei instanţe româneşti şi a fost membru din oficiu al Frontului Renaşterii Naţionale.[8]
  • Mihail Nicolae Gorduza, deportat pentru că a fost membru al Frontului Renaşterii Naţionale în anii 1939-1940, partid numit „burghez" şi „antisovietic".[9]
  • Maxim Nicolae Ivanenco, condamnat la moarte în 1939 la Tiraspol, fiind acuzat că ar fi spionat pentru România.[10]
  • Constantin Leancă şi-a pierdut viaţa într-un lagăr de muncă forţată al sovieticilor pentru că a îndrăznit, în 1918, să ceară unirea Basarabiei cu România. Ales de şapte ori deputat în Parlamentul României, eroul a murit întemniţat după o judecată şi o condamnare ilegale.[11]
  • Alexei Marco este unul dintre miile de copii moldoveni care, la 6 iulie 1949, au fost deportaţi în Siberia împreună cu familiile lor. Avea doar 14 ani ani pe atunci. Trecut prin experienţa amară a surghiunului, reuşeşte totuşi să devină un nume de referinţă în arta confecţionării bijuteriilor.[12]
  • Arsenie Platon, pentru versurile sale, calificate de KGB drept „naţionaliste", a fost condamnat în 1961 la doi ani şi jumătate de lagăr de corecţie prin muncă.[13]
  • Nicolae Rogojin a fost condamnat la 25 de ani de gulag pentru că, în anii 1951-1952, a trimis scrisori la posturile de radio Europa Liberă, BBC, Vocea Americii.[14]
  • Alexei Sevastianov, un muncitor din Chişinău, a fost „tratat" mai bine de un an la psihiatrie, în anii 1960, pentru că a distrus portretul liderului sovietic.[15]
  • Alexandru Smochină, fiul lui Nichita Smochină, membru de onoare al Academiei Române (1942), trimis în gulag.[16]
  • Ion Ştefaniuc, trimiş la închisoare sau în gulag pentru că au glumit pe seama conducătorilor comunişti.[17]
  • Fiodor Tanasov, ţăran gospodar de etnie bulgară, a fost condamnat la 15 ani de GULAG, ca „duşman de clasă", pentru că ar fi îndemnat oamenii din sat să nu livreze la stat norma de pâine.[18]
  • Alexandru Tâmbur, scriitor trimis din România în gulag pentru scrieri antisovietice.[19]
  • Pavel Trofim a ales o metodă neobişnuită de protest anticomunist- a găurit câteva portrete ale dictatorului sovietic, fapt pentru care a fost trimis în Siberia.[20]
  • Petru Ţetva se numără printre primele victime ale regimului bolşevic instalat în stânga Nistrului după 1918. Încercând să-şi salveze nişte rude, a fost acuzat că e „spion român“, „fost albgardist“ şi dvorean (nobil) şi a fost condamnat la moarte prin împuşcare.[21]
  • Marta Vasiliu a fost condamnată la 10 ani de muncă silnică în Siberia pentru o fotografie.[22]
  • Doi foşti poliţişti din Basarabia ţaristă au fost condamnaţi de sovietici la pedeapsa capitală după 25 de ani de la prinderea infractorului, declarat de bolşevici „erou legendar al războiului civil". Piotr Ciamanski s-a născut în anul 1879, în localitatea Dubăsari, regiunea Podolie, iar Simion Nikitin - în anul 1877, în localitatea Manguş, judeţul Mariupol, regiunea Ecaterinoslav. Ambii au fost, din 1905, poliţişti în ohranca ţaristă (poliţia secretă).[23]

Politicieni[]

  • Ştefan Draganov, fost primar găgăuz în Basarabia interbelică, a făcut opt ani de lagăr în Rusia, fiind trimis acolo printr-o decizie ilegală a NKVD-ului sovietic.[24]
  • Nichita Eftimie Niculcea, fost primar în perioada interbelică, Niculcea este „arestat" și „judecat" în iulie 1941, în toiul retragerii sovieticilor din sudul Basarabiei. NKVD i-a incriminat nesupunere ordinului autorităţilor.[25]

Clerici[]

  • Axentie Munteanu, ieromonahul de la Mănăstirea Noul Neamţ din Chiţcani a fost trimis în gulag pentru că a donat Armatei Române 150 de mii de lei, a evacuat peste Prut 30 de călugări, 100 de piese de cult şi rezervele de cereale ale mănăstirii.[26]
  • Sergiu Roșca, preot și publicist basarabean, a îndurat închisoarea comunistă pentru că a susținut că Basarabia este pământ românesc.[27]
  • Nicolae Şalaru, preot, a fost condamnat de poliţia politică sovietică la ani grei de GULAG pentru „activitate contrarevoluţionară" şi „propagandă antisovietică".[28]
  • Un grup de iehovişti din satul Feteşti, raionul Edineţ. Era vorba în total de opt persoane: Vasile Tudor Scutaru, născut în 1933; Tudor Gheorghe Istrati, născut în 1919; Vladimir Ion Radu, născut în 1918; Nicolae Efim Cojocaru, născut în 1920; Simion Vasile Cristea, născut în 1931; Timofei Gheorghe Scutaru, născut în 1906; Gheorghe Minu Ciobanu, născut în 1931, şi Grigore Ion Ursu, născut în 1922.[29]

Evrei[]

  • Saul Goldstein, revenit în 1940 în Basarabia din România, este arestat în 1945 de KGB pentru agitaţie antisovietică şi trimis în gulag.[30]

Disidenți[]

  • Nicolae Dragoş - Profesor de matematică în Sudul Basarabiei, Nicolae Dragoş a vrut să fondeze în anii '60 un partid de alternativă celui comunist - Uniunea Democratică a Socialiştilor.[31]

Autori de cărți[]

  • Margareta Cemârtan-Spânu (70 de ani) este unul dintre supravieţuitorii calvarului deportărilor, fiind printre basarabenii ridicaţi pe 6 iulie 1949. Frica, frigul şi foamea i-au rămas întipărite în suflet şi în cărţi: „Lupii“ și „Siberia de acasă“.[32][33]

Personaje de film documentar[]

  • Vasile Kovaliov, ultimul supravieţuitor cu origini basarabene al lagărelor cu regim sever din Kolyma, întors acasă, pe pământul natal (Materik), după 64 de ani de închisoare şi exil în Orientul Îndepărtat Sovietic. Este personajul principal din documentarul Materik. Poziţia incomodă din care ne rugăm, realizat de Manuela Morar.[34]

Monumente[]

  • O troiţă din piatră albă din faţa sediului Uniunii Scriitorilor din Moldova, îi comemorează pe literaţii care au avut de suferit din cauza regimului comunist.[35]
  • „Clopotul durerii“ - în localitatea Visoca, Soroca, oamenii au pus mână de la mână şi au ridicat o troiţă unde să-i pomenească pe consătenii duşi în „Siberii de gheaţă“.[36]

Note[]

  1. ↑ ARHIVELE COMUNISMULUI A fost trimis în gulag pentru că a trecut Nistrul în România, în 1932, 13 iunie 2013, Igor Casu, Adevărul, accesat la 2 februarie 2017
  2. ↑ ARHIVELE COMUNISMULUI Vânat de sovietici pentru că a trecut Prutul la mireasă, 31 octombrie 2013, Igor Casu, Adevărul, accesat la 12 martie 2017
  3. ↑ ARHIVELE COMUNISMULUI Condamnat că a „românizat“ basarabenii, 6 octombrie 2011, Igor Casu, Adevărul, accesat la 2 februarie 2017
  4. ↑ FOTO ARHIVELE COMUNISMULUI Nicolai Costenco, scriitorul care s-a opus rusificării limbii române, 26 septembrie 2013, Mihai Tasca, Adevărul, accesat la 2 februarie 2017
  5. ↑ Arhivele comunismului. A fost demis pentru că tolera „duşmanii poporului“, 31 martie 2011, Igor Casu, Adevărul, accesat la 2 februarie 2017
  6. ↑ Arhivele comunismului: Destinul tragic al scriitorului basarabean Mihail Curicheru, mort în gulag, 29 noiembrie 2013, Igor Casu, Adevărul, accesat la 2 februarie 2017
  7. ↑ FOTO Arhivele comunismului: povestea pensionarului trimis în gulag pentru un joc de cuvinte cu mesaj anticomunist, 10 octombrie 2013, Mihai Tasca, Adevărul, accesat la 2 februarie 2017
  8. ↑ Arhivele comunismului: opt ani de gulag pentru „vina“ de a avea o profesie „duşmănoasă“, 24 ianuarie 2013, Igor Casu, Adevărul, accesat la 2 februarie 2017
  9. ↑ Exilat că cerea să se vorbească în română, 17 noiembrie 2011, Igor Casu, Adevărul, accesat la 2 februarie 2017
  10. ↑ ARHIVELE COMUNISMULUI „Spionul român“, victimă a Marii Terori din RASSM, 6 septembrie 2013, Igor Casu, Adevărul, accesat la 12 martie 2017
  11. ↑ Arhivele comunismului. Condamnat la moarte pentru că a cerut Unirea, 5 ianuarie 2011, Igor Casu, Adevărul, accesat la 2 februarie 2017
  12. ↑ ARHIVELE COMUNISMULUI A fost deportat în Siberia de la 14 ani, dar a devenit un bijutier renumit GALERIE FOTO, 4 iulie 2013, Mihai Tasca, Adevărul, accesat la 2 februarie 2017
  13. ↑ Arhivele comunismului. Basarabean trimis în lagăr de ruşi pentru versuri pro-româneşti: „Cu fraţii mei români la luptă să pornesc!“, 22 martie 2011, Igor Casu, Adevărul, accesat la 2 februarie 2017
  14. ↑ ARHIVELE COMUNISMULUI Scrisori antisovietice la posturile de radio „vrăjmaşe“, 2 august 2012, Mihai Tasca, Adevărul, accesat la 2 februarie 2017
  15. ↑ Arhivele comunismului. Internat la psihiatrie pentru că „l-a ars“ pe Hruşciov, 10 martie 2011, Igor Casu, Adevărul, accesat la 12 martie 2017
  16. ↑ ARHIVELE COMUNISMULUI Vezi cine a fost transnistreanul care „a românizat moldovenii“, 22 decembrie 2011, Mihai Tasca, Adevărul, accesat la 2 februarie 2017
  17. ↑ ARHIVELE COMUNISMULUI Zece ani de gulag pentru un banc despre Stalin GALERIE FOTO, 13 octombrie 2011, Mihai Tasca, Adevărul, accesat la 2 februarie 2017
  18. ↑ Arhivele comunismului. Trimis în Siberia pentru agitaţie antisovietică, 17 februarie 2011, Igor Casu, Adevărul, accesat la 12 martie 2017
  19. ↑ Arhivele comunismului: scriitorul Alexandru Tâmbur, trimis din România în gulag pentru scrieri antisovietice, 9 aprilie 2014, Mihai Tasca, Adevărul, accesat la 2 februarie 2017
  20. ↑ ARHIVELE COMUNISMULUI Zece ani în gulag pentru ochii lui Stalin, 27 octombrie 2011, Mihai Tasca, Adevărul, accesat la 2 februarie 2017
  21. ↑ ARHIVELE COMUNISMULUI Strivit de tăvălugul roşu la Tiraspol, 25 iulie 2013, Igor Casu, Adevărul, accesat la 12 martie 2017
  22. ↑ Amintiri din lagărele siberiene. Marta Vasiliu a fost condamnată la 10 ani de muncă silnică în Siberia pentru o fotografie, 10 mai 2014, Mariana Iancu, Adevărul, accesat la 2 februarie 2017
  23. ↑ Arhivele comunismului: Împuşcaţi pentru că l-au prins pe tâlharul Cotovschi, 11 octombrie 2012, Mihai Tasca, Adevărul, accesat la 2 februarie 2017
  24. ↑ Arhivele comunismului. Condamnat pentru că „respecta legile României”, 12 ianuarie 2011, Igor Casu, Adevărul, accesat la 2 februarie 2017
  25. ↑ ARHIVELE COMUNISMULUI Fost primar, condamnat din motive politice, 18 mai 2012, Igor Casu, Adevărul, accesat la 2 februarie 2017
  26. ↑ ARHIVELE COMUNISMULUI Stareţul de la Noul Neamţ a fost trimis în gulag pentru că a ajutat Armata Română, 15 martie 2012, Mihai Tasca, Adevărul, accesat la 2 februarie 2017
  27. ↑ Basarabia, iubirea mea, 7 noiembrie 2005, Daniela Cârlea Șontică, Jurnalul Național
  28. ↑ Arhivele comunismului. Preot trimis în lagăr pentru că i-a apărat pe ţărani, 3 februarie 2011, Igor Casu, Adevărul, accesat la 12 martie 2017
  29. ↑ ARHIVELE COMUNISMULUI „Puterea sovietică, puterea Satanei“, 3 noiembrie 2011, Igor Casu, Adevărul, accesat la 2 februarie 2017
  30. ↑ Un evreu român a fost învinuit de trădarea URSS, 20 octombrie 2011, Igor Casu, Adevărul, accesat la 2 februarie 2017
  31. ↑ Nicolae Dragoş, disident: „Comunismul înseamnă dictatură sângeroasă“, 23 octombrie 2012, Eugenia Pogor, Adevărul, accesat la 2 februarie 2017
  32. ↑ Calvarul deportărilor din 5-6 iulie 1949: „Lupii roşii mi-au mâncat viaţa“, 5 iulie 2013, Victoria Dodon, Adevărul, accesat la 12 martie 2017
  33. ↑ Iernile cumplite din Siberia. Amintirile unei femei deportate în nordul extrem: „Realitatea era îngrozitor de inumană“, 10 ianuarie 2017, Sinziana Ionescu, Adevărul, accesat la 25 martie 2017
  34. ↑ Ultimul supravieţuitor basarabean al Gulagului, într-un documentar dureros, 25 ianuarie 2017, Descoperă, accesat la 1 aprilie 2017
  35. ↑ Răstignire în memoria scriitorilor martiri din Basarabia, 24 aprilie 2014, Eugenia Pogor, Adevărul, accesat la 2 februarie 2017
  36. ↑ Pentru cine bate clopotul durerii la Soroca, 12 iunie 2014, Anastasia Nani, Adevărul, accesat la 12 martie 2017

Lectură suplimentară[]

Vezi și: http://www.bcucluj.ro/re/BistRO1999-2004/CUPRINS/BVIIII01.HTM

  • Mentalitatea detinutilor din penitenciarele basarabene (1812 - 1918), Natalia Stadnic, Editura Reclama, 2006
  • Dușmanul de clasă — Represiuni politice, violenţă şi rezistenţă în R(A)SS Moldovenească, 1924-1956, Igor Cașu, Editura Cartier, Chişinău, 2014 - recenzie
  • Exterminarea basarabenilor sub regimul ocupației sovietice 1944-1945 (L'extermination des bessarabiens sous le regime de l'occupation sovietique), Anatol Petrencu, 1998

Legături externe[]

Deportările

Militari

Politicieni

Categorii sociale

Comemorări

Deznaționalizare

Comunism vs. religie

Vezi și[]

Community content is available under CC-BY-SA unless otherwise noted.
Advertisement

Fan Feed

More România