FANDOM


Leu românesc
Fișier:RON 1 2005 obverse.jpg
Bancnota de un leu românesc (RON)
Cod ISO 4217 RON
Ţări utilizatoare România
Inflaţie 6.57%
Sursă Indicele preţurilor de consum 2007, Institutul Naţional de Statistică, 11 ianuarie 2008
Subunităţi
1/100 bani
Plural lei
Monede 1, 5, 10, 50 bani
Bancnote 1, 5, 10, 50, 100, 200, 500 lei
Bancă centrală Banca Naţională a României
Pagină Internet www.bnr.ro
change change

Leul românesc (plural: lei, codul ISO 4217: RON) este unitatea monetară a României. Un leu este subdivizat în 100 bani (singular: ban).

Pe 1 iulie 2005, Romania a realizat o reformă monetară, schimbând leul anterior (ROL) cu un leu nou (RON). 1 RON este egal cu 10,000 ROL.

România a intrat în Uniunea Europeană pe 1 ianuarie 2007 şi este de aşteptat să treacă la moneda unica europeană, EURO, în 2014.

EtimologieEdit

În secolul XVII, în statele româneşti se foloseau ca monedă taleri olandezi (löwenthaler) care aveau imprimat pe ei un leu.

Chiar şi după ieşirea din uz a talerilor numele de leu a fost păstrat ca termen generic pentru bani. În 1867, leul a devenit unitatea monetară a Principatelor Unite.

IstorieEdit

Acest articol face parte
din seria Însemnele României
Drapelul României
Stema României
Imnul României
Heraldica României
Decoraţiile României
Timbrele României
Leul românesc
Însemnele regalităţii române

Cea mai veche monedă atestată pe teritoriul românesc este drahma de argint în greutate de 8 grame, emisă de pólisul (oraşul) grecesc Histria în anul 480 î. Ch. Ea a fost urmată şi de alte emisiuni de monedă ale polisurilor greceşti din Dobrogea. Geto-dacii foloseau monede macedonene, apoi au inceput sa emită monede proprii din argint, asemănătoare cu ale celţilor, pentru ca apoi să emită celebrii kosoni de aur. De asemenea monedele romane, cum sunt denarii republicani sau imperiali, au pătruns şi ele pe teritoriul Daciei, înainte chiar de ocupaţia romană, dar au continuat să circule şi după retragerea aureliană, fiind apoi înlocuiţi de monede bizantine.

În formaţiunile statale româneşti s-a emis monedă, primul fiind Vladislav I în Ţara Românească, el bătând ducaţi munteni din argint, urmat de Petru Muşat în Moldova, acesta emiţând groşi de argint.. Spre deosebire de Tara Romaneasca şi Moldova, Transilvania a avut emisiuni monetare de tip vest-european: groşi, oboli, dinari, creiţari, guldeni, taleri şi ducaţi, începând cu anul 1538.

Pe teritoriul românesc pătrund foarte multe monede, de-a lungul secolelor circulând: taleri turceşti, galbeni ungureşti şi austrieci, zloţi, carboave ruseşti, zechinii (ţechini) veneţieni, în total peste 100 de monede. O emisie de monedă a costat până şi capul unui domnitor. Este vorba de Constantin Brâncoveanu, cel care a emis o monedă-medalie cu efigia sa pe ea, încălcând astfel religia musulmană şi dând motiv turcilor otomani să îi ceară capul.

Prin Regulamentele Organice adoptate în 1831 în Ţara Românească şi în 1832 în Moldova, se stabilesc monedele care pot fi folosite pe teritoriul românesc: galbenul austriac, sfanţul de argint ("Zwanziger", denumirea pentru moneda de 20 creiţari),

Ca o recunoaştere a Unirii, domnul Alexandru Ioan Cuza propune baterea de monedă, care să se numească român, sau romanat (după Ion Heliade Rădulescu). Însă nu este posibil, fiind condiţionat de cantitatea de metal din vistieria statului dar şi de puterea otomană, care nu accepta emisia de monede proprii a statelor vasale.

Primul leuEdit

Fișier:Bani10-1867.jpg
Fișier:RO20lei1930.jpg
Fișier:Bilet hypotecar de 10 lei.jpg

La 22 aprilie 1867 este stabilită moneda naţională leu, ca o monedă bimetalică cu etalonul la 5 grame de argint sau 0,3226 grame aur şi având 100 de diviziuni, numite bani. Primele monede emise au fost cele divizionare din bronz, de 1 ban, 2 bani, 5 bani şi 10 bani, bătute in Anglia în 1867. În 1868 s-a emis prima monedă românească de aur cu nominalul de 20 lei, într-un tiraj de doar 200 exemplare, aceasta fiind considerata drept probă. Începând cu 1870 s-au emis şi monede de argint cu nominalele de 50 de bani (denumite popular "băncuţe"), 1 leu şi 2 lei.Începand cu 1880 s-au emis şi monede de argint de 5 lei. Monede din aur pentru circulaţie s-au bătut în 1883 şi 1890. La 3 martie 1870 se înfiinţează Monetăria Statului, care poate bate monedă, până în acel an monedele fiind bătute în majoritate în străinătate, mai ales la Birmingham. Datorită lipsei de monedă naţională anterioare momentului 1870, toate taxele şi vama erau plătite direct în aur; aurul străin era frecvent folosit, ca de exemplu moneda de 20 de franci francezi (cu valoarea de 20 lei), lira de aur turcească (22,70), imperialii ruşi vechi (20,60) şi suveranii englezi 25,22). Valuta intră astfel masiv în ţară, mai ales rubla rusească, ceea ce duce la măsuri drastice din partea unor miniştri, cum a fost Dimitrie Ghica, supranumit "Mitiţă roade ruble", care a forţat un anumit curs de schimb şi o anumită circulaţie de monedă.

Primele însemne monetare de hârtie sunt biletele ipotecare, emise conform legii din 12 iunie 1877 , cu valorile nominale de 5 lei, 10 lei, 23 lei, 50 lei, 100 lei şi 500 lei, de către Ministerul de Finanţe, pentru a obţine fondurile necesare susţinerii financiare a Războiului de Independenţă. La 1 aprilie 1880 este înfiinţată Banca Naţională a României, fiind singura abilitată să emită monedă de metal şi hârtie.

Printr-o lege din 1900 s-a autorizat şi emiterea de piese de nichel, cu valoarea nominală de 5, 10 şi 20 bani, bătute la monetăria Bruxelles.

În 1906 s-au bătut o serie de monede de aur, cu valorile nominale de 12,5 lei, 20 lei, 25 lei, 50 lei şi 100 lei, aniversând cei 40 de ani de domnie a regelui Carol I.

Fișier:Bancnote 50 bani, 25 bani, 10 bani, Ferdinand 1917.jpg

Perioada interbelică şi Al Doilea Război Mondial

Dupa primul război mondial, leul romanesc intră pe panta inflaţiei datorită distrugerii economiei româneşti în război şi a preschimbării banilor străini (coroane austro-ungare, ruble ruseşti) din teritoriile nou dobândite precum şi a banilor de ocupaţie emişi de armata germană. Inflaţia continuă într-un ritm moderat în perioada interbelică şi în cea a celui de-al doilea război mondial.

Intrarea Armatei Roşii pe teritoriul ţării, în 1944, aduce cu sine şi impunerea către populaţie a acceptării leului de ocupaţie rusesc. Obligarea Romaniei la plata a uriaşe despăgubiri de război duce inflaţia la rate astronomice în 1946 şi mai ales în 1947. În 1946 este emisă moneda de 100 000 lei iar la 25 iunie 1947 este emisă bancnota de 5 000 000 lei, acestea fiind însemnele monetare cu cel mai mare nominal din istoria Romaniei.

Al doilea leuEdit

Fișier:Bancnota 100 lei decembrie 1947 .jpg

În 1947 se face denominarea, la un raport de 1 leu nou la 20 000 lei vechi. Reevaluarea este realizată de regimul comunist fără vreo avertizare prealabilă şi fără posibilitatea de a schimba mai mult decât o suma fixă din moneda veche. Acest lucru a fost făcut pentru a nu permite persoanelor din clasa mijlocie şi cea de sus să păstreze o mare parte din venituri după naţionalizare pentru a le folosi la rezistenţa împotriva colectivizării şi a instalării definitive a comunismului în România. La vremea introducerii paritatea leu-dolar era de 150 de lei pentru 1 dolar.

Galerie de fotografii cu bancnote care au circulat între 1948-1952:

Format:Coloane

Al treilea leu (ROL)Edit

În 1952 se face reforma monetară, la un raport de 1 leu nou = 20 lei vechi. Spre deosebire de denominarea precedentă, diferite rate de schimb au fost utilizate pentru diferite modalităţi de schimb (bani lichizi, depozite bancare, datorii etc). Aceste parităţi variau între 20 şi 400 de lei vechi pentru 1 leu nou. Nici un avertisment premergător nu a fost dat nici de data aceasta.

Galerie de fotografii cu bancnote din emisiunea 1952: Format:Coloane

În 1966 se emit monede şi bancnote cu noua denumire a statului: Republica Socialistă Romania, acestea rămânând în circulaţie până după Revoluţie.

Galerie de fotografii cu bancnotele din emisiunea 1966: Format:Coloane

În timpul regimului comunist, s-a renunţat la standardul aurului după ce au fost necesare ajustări drastice pentru a preveni inflaţia în urma denominărilor. După această decizie, leul şi-a pierdut paritatea de schimb cu monedele străine şi între 1970 şi 1989, rata de schimb a fost stabilită de conducere prin măsuri legislative. Rata de schimb era utilizată de regim pentru a calcula valoarea comerţului către alte state. În România nu se putea găsi valută şi nici nu putea fi vândută persoanelor private. Posesia sau vânzarea de valută era o faptă penală care putea fi pedepsită cu până la 10 ani de închisoare. Comerţul extern era considerat parte a altui circuit economic decât cel intern şi i se acorda o importanţă sporită.

Prima emisiune monetară post-revoluţionară este cea a monedei de 10 lei 1990.

Galerie de fotografii cu bancnotele din emisiunea 1991-1994:

Bancnotele sunt prezentate în ordinea lansării pe piaţă.
Au apărut, în ordine, bancnotele de 500 lei/1991, 1.000 lei/1991, 200 lei/1992, 500 lei/1992, 1.000 lei/1993, 5.000 lei/1993 şi 10.000 lei/1994.
Bancnota de 500 lei are două variante diferite, prima din 1991 şi a doua din 1992.
Bancnota de 1.000 lei are două variante asemănătoare, prima din 1991 (fără stemă) şi a doua din 1993 (cu stemă).

Format:Coloane

Galerie de fotografii cu bancnotele din emisiunea 1996-1999:

Bancnotele sunt prezentate în ordinea lansării pe piaţă.
Au apărut, în ordine, bancnotele de 50.000 lei/1996, 1.000 lei/1998, 5.000 lei/1998, 100.000 lei/1998, 10.000 lei 1999 şi 50.000 lei/2000
Bancnota de 50.000 lei are două variante asemănătoare, prima din 1996 şi a doua din 2000 (diferă vioara de lângă portretul lui George Enescu, ca element de siguranţă).

Format:Coloane

Următoarea emisiune monetară, din anul 2003, este tratată mai în amănunt la articolul Leu românesc vechi.

Galerie de fotografii cu bancnotele din emisiunea 2003:
Acestea sunt primele bancnote emise pe suport de material plastic, şi nu de hârtie ca precedentele.

Format:Coloane Următoarele monede au fost ultimele înainte de 1 iulie 2005:


Fișier:L500.jpg Fișier:L1000.jpg Fișier:L5000.jpg

Şi alte state folosesc unităţi monetare numite leu:

  • Albania - lek
  • Bulgaria - levă
  • Republica Moldova - leu

ROL este codul ISO 4217 al monedei româneşti (leul) folosită până la 1 iulie 2005.

Situaţia curentă - Al patrulea leu (simbol bancar: RON)Edit

Fișier:1 RON.jpg

La data de 1 iulie 2005, leul românesc a pierdut ultimele 4 zerouri, prin denominare (reevaluare) la rata de 1 leu nou (simbol bancar: RON) pentru 10.000 lei "vechi" (simbol bancar: ROL).

De pe 1 iulie 2005 sunt în circulaţie următoarele bancnote şi monede:

  • monede: 1 ban, 5 bani, 10 bani, 50 bani
  • bancnote: 1 leu, 5 lei, 10 lei, 50 lei, 100 lei, 200 lei, 500 lei

În plus, până la 31 decembrie 2006 au circulat în paralel şi vechile însemne monetare:

  • monede: 500 lei (5 bani); 1000 lei (10 bani); 5.000 lei (50 bani)
  • bancnote: 10.000 lei (1 leu); 50.000 lei (5 lei); 100.000 lei (10 lei); 500.000 lei (50 lei); 1.000.000 lei (100 lei)

Rata de schimb (din iunie 2008): 1 = 3,6732 lei; 1 US$ = 2,3723 lei

BancnoteEdit

Elementele de siguranţă ale bancnotelor sunt: banda iridiscentă, firul de siguranţă, filigranul, fereastra transparentă, imprimarea în relief, microperforaţiile (de la 50 de lei în sus)

Desenele de pe bancnotele leului nou (neproporţional)
Faţă (recto) Valoare Spate (verso) Descriere
Fișier:1leuf.jpg
1 leu
Fișier:1leuv.jpg Dimensiune: 120 × 62 mm, identică cu cea a bancnotei de 5€. Culoare predominantă: verde.
Pe faţă se află portretul istoricului Nicolae Iorga, iar pe verso Mănăstirea Curtea de Argeş precum şi stema Ţării Româneşti.

Fișier:5leif.jpg
5 lei
Fișier:5leiv.jpg Dimensiune: 127 × 67 mm, identică cu cea a bancnotei de 10€. Culoare predominantă: violet.
Pe faţă se află portretul compozitorului George Enescu, iar pe verso Ateneul Român precum şi un pian şi un fragment de partitură muzicală.

Fișier:10leif.jpg
10 lei
Fișier:10leiv.jpg Dimensiune: 133 × 72 mm, identică cu cea a bancnotei de 20€. Culoare predominantă: roşu.
Pe faţă se află portretul pictorului Nicolae Grigorescu, iar pe verso o culă oltenească şi un fragment dintr-o pictură de-a sa.

Fișier:50leif.jpg
50 lei
Fișier:50leiv.jpg Dimensiune: 140 × 77 mm, identică cu cea a bancnotei de 50€. Culoare predominantă: galben.
Pe faţă se află portretul aviatorului şi inventatorului Aurel Vlaicu, iar pe verso unul din prototipurile sale de avion şi un cap de vultur.

Fișier:100leif.jpg
100 lei
Fișier:100leiv.jpg Dimensiune: 147 × 82 mm, identică cu cea a bancnotei de 100€. Culoare predominantă: albastru.
Pe faţă se află portretul scriitorului Ion Luca Caragiale, iar pe verso o statuie a sa şi clădirea vechiului Teatru Naţional din Bucureşti.

Fișier:200leif.jpg
200 lei
Fișier:200leiv.jpg Dimensiune: 150 × 82 mm. Culoare predominantă: portocaliu.
Pe faţă se află portretul scriitorului şi filosofului Lucian Blaga, iar pe verso Gânditorul de la Hamangia şi o veche moară de apă.

Fișier:500leif.jpg
500 lei
Fișier:500leiv.jpg Dimensiune: 153 × 82 mm, identică cu cea a bancnotei de 200€. Culoare predominantă: gri.
Pe faţă se află portretul poetului Mihai Eminescu, iar pe verso o pagină din ziarul „Timpul” un tei, şi clădirea Bibliotecii din Iaşi

MonedeEdit

Elemente de siguraţă: cantul monedei şi modul de realizare al acesteia

Un leu este divizat în 100 bani şi există patru denominaţii diferite:

Descrierea banilor
Denominaţie Diametru Grosime Masă Compoziţie Margine
1 ban | 0,01 lei
16,75 mm
? mm
? g
Aliaj de cupru (aur nordic)? Zimţată
5 bani | 0,05 lei
18,25 mm
? mm
? g
Oţel cu un înveliş de cupru Zimţată
10 bani | 0,10 lei
20,5 mm
? mm
? g
Aliaj de cupru-nichel Zimţată
50 bani | 0,50 lei
23,75 mm
? mm
? g
Nichel-bronz? Netedă
Avers
0,01 0,05 0,10 0,50
Fișier:1banf.jpg
Fișier:5banif.jpg
Fișier:10banif.jpg
Fișier:50banif.jpg
Revers
0,01 0,05 0,10 0,50
Fișier:1banv.jpg
Fișier:5baniv.jpg
Fișier:10baniv.jpg
Fișier:50baniv.jpg

Ad blocker interference detected!


Wikia is a free-to-use site that makes money from advertising. We have a modified experience for viewers using ad blockers

Wikia is not accessible if you’ve made further modifications. Remove the custom ad blocker rule(s) and the page will load as expected.

Also on FANDOM

Random Wiki