Fandom

România

Județul Vaslui

1.811pages on
this wiki
Add New Page
Talk1 Share
Judeţul Vaslui
Stema judeţului Vaslui Harta României cu Judeţul Vaslui indicat
stemă amplasare
Regiune: Moldova
Reşedinţa: Vaslui
Populaţie:
 •Total 2002:
 •Densitate:
Locul 21
455.049 loc.
86 loc/km²
Suprafaţă:
 •Total:
Locul 27
5.318 km²
Abreviere: VS
Prefix Telefonic: (+40) x35 (1)
Consiliul Judeţean:
 •Preşedinte
 •Adresa web

Vaslile Mihalachi(PSD)
C.J. Vaslui
Prefectura:
 •Prefect
 •Adresa web

Ciprian Iftimoaie
Prefectura Vaslui
(1) Pentru fostul operator naţional x este 2, pentru operatorii alternativi de telefonie fixă x este 3.

Vasluiul este un judeţ în regiunea Moldova din România, situat în partea de est a ţării, întinzându-se pe cursul superior şi mijlociu al râului Bârlad; face parte din regiunea Nord - Est, în care sunt incluse şi judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ şi Suceava.

Stema judeţuluiEdit

Fișier:Vaslui county CoA.png
În ianuarie 2006, în şedinţă de Guvern a fost aprobată stema actuală a judeţului Vaslui. Modelul de stemă a fost conceput în 2004, de către un specialist în heraldică de la Bucureşti, care a ales pentru crearea stemei simbolurile istorice ale fostelor ţinuturi ale judeţului: Vaslui, Tutova şi Fălciu. Stema judeţului se compune dintr-un scut cu trei cartiere, în care sunt înscrise simbolurile istorice ale ţinuturilor, care sunt delimitate de un filet de aur. În primul cartier, în câmp roşu, este plasat un stup din nuiele de argint, încadrat de trei albine de aur, reprezentând vechea stemă heraldizată a Ţinutului Vaslui. În cel de-al doilea cartier, tot pe fond roşu, sunt plasaţi trei peşti de argint, suprapuşi, redaţi spre dreapta, reprezentând stema tradiţională a Ţinutului Tutova. În cel de-al treilea cartier este plasat un bour de Elan moldovenesc, de argint, trecând spre dreapta, reprezentând stema şi simbolul tradiţional al Ţinutului Fălciu.

Geografia judeţuluiEdit

Situat pe râul Bârlad, străbate partea de sud şi sud-est a Podişului Central Moldovenesc, iar în partea centrală se întinde pe Colinele Tutovei şi Dealurile Fălciului, diviziuni ale Podişului Bârladului — parte a Podişului Moldovei. Relieful este format din dealuri şi văi largi, orientate preponderent nord-sud. Altitudinea maximă: 485m – Dealul Mângăralei, în nord-vest şi 425m — Dealul Cetăţuii, în partea de nord-est. Altitudinea medie este de 250-350m. Altitudinea minimă este de 10m în lunca Prutului. Clima este temperat continentală cu nuanţe excesive, fiind caracterizat prin veri călduroase şi secetoase şi ierni geroase. Temperaturile sunt cuprinse între 8°C şi 9,8°C şi precipitaţii relativ reduse. Reţeaua hidrografică este reprezentată în special de cursul mijlociu al râului Bârlad, cu afluenţii Vaslui, Crasna, Tutova şi Zeletin, iar în partea de sud-est a judeţului de râul Elan, afluent al Prutului. Principalele lacuri: Grosu], Balta Mare, Hârseţii (lacuri de luncă), Soleşti, Cuibul Vulturilor, Mânjeşti, Tungujei, Căzăneşti, Râpa Albastră, Puşcaşi, Vultureşti, Poşta Elan (lacuri de acumulare), Cârja, Negreşti, Tăcuta, Rediu-Galian (iazuri piscicole).

Din suprafaţa totală de 533.127 ha (2,3% din suprafaţa totală a ţării), 72,2% este zonă agricolă, 16,4% reprezintă păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră şi 11,4% alte suprafeţe (ape, suprafeţe construite, drumuri, căi ferate, etc.).

Localităţile extreme ale judeţului sunt: la nord TăcutaProtopopeşti, la sud TutovaPochidia, la est StănileştiSăratu şi la vest DragomireştiVladia.

Judeţe vecineEdit

În partea de est, peste râul Prut, se află Republica Moldova.

LocalităţiEdit

  • Sate : 460

ClimaEdit

Temperatura maximă absolută (46,6 grade C) a fost înregistrată la Murgeni la 21 august 1952, iar cea minimă (-32 grade C) la Negreşti la 20 februarie 1954, fapt ce demonstrează, un aspect al continentalismului pronunţat, marcat de o amplitudine termică foarte mare a valorilor extreme, respectiv -72,6 grade C. Precipitaţiile au o răspândire teritorială inegală, însemnând cantităţi mai mari în sectoarele deluroase şi de podiş din N şi V (circa 600 mm anual) şi mai mici în zonele depresionare şi de luncă (400-500 mm anual), secetele reprezentând un fenomen frecvent pentru judeţul Vaslui, perioada în care se înregistrează sub 200 mm anual, aşa cum au fost în anii 1896, 1921, 1937, 1945-1946, 1948. Vânturile predominante bat cu o frecvenţă mai mare dinspre N (19%), NV (17%), S şi SE (13,5%) cu viteze medii anuale cuprinse între 1,6 şi 6,5 metri pe secundă.

VegetaţiaEdit

Vegetaţia include atât elemente specifice pădurilor central-europene (gorun, fag) cât şi specii floristice caracteristice stepelor şi silvostepelor continentale est-europene. În cadrul judeţului Vaslui se disting două mari zone de vegetaţie, una a pădurilor de foioase (în V şi NV) şi alta de stepă şi silvostepă (S şi SE). Cu toate că nu dispune de un patrimoniu turistic valoros, judeţul Vaslui suscită interes prin aspectul peisagist, predominant deluros şi de podiş, prin existenţa unor obiective social-istorice şi cultural-artistice, prin prezenţa mai multor rezervaţii naturale, a podgoriilor, precum şi prin poziţia la graniţa de E a ţării, fiind în calea turiştilor în tranzit.

PopulaţiaEdit

Populaţia la diferite recensământuri:

  • 1930: 321.936 loc., din care 58.644 loc. în urban şi 263.292 loc. în rural.
  • 1948: 344.917 loc., din care 59.502 loc. în urban şi 285.415 loc. în rural.
  • 1956: 401.626 loc., din care 64.945 loc. în urban şi 336.681 loc. în rural.
  • 1966: 431.555 loc., din care 79.735 loc. în urban şi 351.820 loc. în rural.
  • 1977: 437.251 loc., din care 124.773 loc. în urban şi 312.478 loc. în rural.
  • 1992: 461.374 loc., din care 200.549 loc. în urban şi 260.825 loc. în rural.
  • 2002: 455.049 loc., din care 179.001 loc. în urban şi 276.048 loc. în rural.

Evoluţia demografică


Structura etnică a populaţiei judeţului Vaslui la recensământul din anul 2002, se prezintă astfel:

Structura religioasă a populaţiei judeţului Vaslui la recensământul din 2002, se prezintă astfel:

IstorieEdit

Existenţa celor mai vechi aşezări pe teritoriul judeţului Vaslui este demonstrată de descoperirile arheologice din perioada neolitică, dar primele atestări documentare ale unor localităţi au apărut în 1375 şi în documente interne din 1423. În perioada 1435-1442, Vaslui a fost rezidenţa Ţării de Jos şi era considerat a doua citadelă a Moldovei. În 1440, Bogdan al II-lea câştigă în pădurea de la Crasna o importantă bătălie împotriva otomanilor, dar eroismul şi patriotismul locuitorilor acestor meleaguri a fost dovedit în marea bătălie câştigată de Ştefan cel Mare în 1475 la Podul Înalt, bătălie cunoscută în istorie ca fiind cea mai strălucită victorie din istoria militară a României şi cea mai mare victorie europeană împotriva otomanilor, până la asediul Vienei. Între secolele XVII - XVIII, mai multe aşezări vasluiene, au fost prădate şi incendiate de invaziile tătare şi otomane, unele dintre ele fiind complet distruse, cum a fost şi cazul actualei reşedinţe, Vaslui. În secolele care au urmat, locuitorii judeţului au participat activ la bătăliile pentru independenţă şi libertate din 1848, 1858, 1877 şi 1918 fiind recunoscuţi pentru vitejia şi curajul lor, lăsând eroi legendari, precum Peneş Curcanul. În secolul al XX-lea, alături de judeţul Botoşani, pe teritoriul judeţului a izbucnit Răscoala ţărănească din 1907, care a antrenat mai multe localităţi printre care Huşi, Vaslui, Bârlad, Stănileşti, Muntenii de Jos ş.a.

Judeţul Vaslui [1] cu reşedinţa la Vaslui a fost înfiinţat ca unitate administrativ teritorială sub denumirea de ţinut, încă din secolul al XIX-lea şi cuprindea o suprafaţă de 2132 km². În componenţa sa intrau 3 plăşi: Racova, Stemnic şi Crasna. Ca semn heraldic avea un scut crenelat, un stup şi trei albine. În 1950, a fost înfiinţată regiunea Bârlad cu reşedinţa la Bârlad, iar în perioada 1956 - 1968, Vaslui, Fălciu şi Tutova făceau parte din judeţul Iaşi. La 17 februarie 1968, a avut loc o împărţire administrativ teritorială, fiind astfel reînfiinţat judeţul Vaslui în limitele cunoscute în prezent, din fostele judeţe Vaslui, Tutova (cu reşedinţa la Bârlad) şi Fălciu (cu prima reşedinţă la Fălciu, apoi la Huşi).

PersonalităţiEdit

EducaţieEdit

Instituţii de învăţământEdit

  • 5 universităţi, şcoli de învăţământ profesional tehnic de maiştri şi învăţământ postliceal de specialitate
  • 18 licee şi colegii
  • 426 şcoli generale
  • 384 grădiniţe (din care 61 în mediul urban)

BiblioteciEdit

  • Biblioteca Nicolae Milescu Spătaru din Vaslui
  • Biblioteca Casei de cultură Constantin Tănase din Vaslui
  • Biblioteca Municipală Stroe Belloescu din Bârlad
  • Biblioteca orăşenească din Huşi
  • Biblioteci comunale
  • Biblioteci şcolare

Cluburi ale elevilorEdit

  • Clubul elevilor din Vaslui

CulturăEdit

Ziare şi reviste Formaţii şi ansambluri muzicaleEdit

Ziare şi reviste Teatru şi filmeEdit

Ziare şi reviste Instituţii de culturăEdit

Ziare şi reviste Festivaluri, expoziţii şi evenimente culturaleEdit

Lista evenimentelor culturale publicată de Direcţia judeţeana pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Vaslui
Lista evenimentelor publicată de Muzeul Judeţean Ştefan cel Mare Vaslui

SportEdit

Mass-MediaEdit

Ziare şi reviste Ziare şi reviste:

Televiziuni Televiziuni:

Radio Posturi de Radio:

Asociaţii non-profit cu scop cultural, umanitar şi educativEdit

Muzee, turism şi agrement în judeţul VasluiEdit

Fără a avea bogăţia de obiective turistice care există în alte zone ale ţării, acestea nu lipsesc însă din judeţul Vaslui. Putem spune, însă, că ele nu sunt îndeajuns cunoscute şi valorificate. Acest judeţ este remarcabil prin tezaurele arheologice găsite aici, valorile etnografice şi de artă populară, locurile istorice şi monumentele care atestă existenţa milenară a românilor în această zonă, cât şi contribuţia lor la cultura universală. Castelul Mavrocordat, construit în secolul al XIX-lea, Cetatea lui Ştefan cel Mare, datând din secolul al XV-lea, Biserica Sf. Ioan, de asemenea fondată de Ştefan cel Mare în seculul al XV-lea sunt câteva din numeroasele vestigii istorice şi culturale păstrate în judeţul Vaslui. Este de asemenea demn de menţionat faptul că cele mai importante oraşe din acest judeţ, Vaslui şi Bârlad, au fost ridicate în secolele al XIV-lea şi respectiv al XV-lea. Municipiul Huşi, al treilea ca mărime în judeţ, este faimos în întreaga lume pentru podgoriile şi calitatea vinurilor sale. Situându-se într-o zonă deluroasă, cu numeroase păduri şi râuri, acest judeţ este bogat în peisaje frumoase, monumente istorice, atracţii turistice care sunt adevărate încântări pentru ochiul şi mintea vizitatorului, şi o caldă invitaţie de a veni şi a le vizita.

Muzeu Muzee:Edit

Cetate Alte clădiri şi monumenteEdit

Biserici, temple Biserici şi mănăstiriEdit

  • Biserica Sf. Ioan (1490) din Vaslui
  • Biserica Domnească, zidită începând cu anul 1634 în timpul domnitorului Vasile Lupu, aflată în Bârlad
  • Biserica Sf. Gheorghe zidită în 1843 în Bârlad;
  • Biserica zidită de Ştefan cel Mare între 1494 - 1495, şi devenită biserică episcopală în 1598 în timpul domniei lui Eremia Movilă, aflată în Huşi
  • Mânăstirea de la Moreni
  • Mânăstirea de la Floreşti (ridicată în 1652)
  • Mânăstirea de la Gârceni
  • Mânăstirea de la Movila lui Burcel
  • Biserica Sf. Nicolae Vaslui
  • Mânăstirea Bujoreni
  • Mânăstirea Grăjdeni

Recreere Parcuri şi rezervaţii naturaleEdit

  • Grădina Zoologică din Bârlad
  • Pădurea seculară de la Movila lui Burcel
  • Pădurea seacă Movileni
  • Locul fosilifer Măluşteni
  • Locul fosilifer Nisipăria Hulubăţ
  • Coasta Rupturile de la Tanacu
  • Pădurea Bădeana
  • Pădurea Bălteni
  • Fâneţele de la Glodeni
  • Rezervaţii paleontologice la Mânzaţi comuna Ibăneşti

Recreere Turism şi agrementEdit

Infrastructură şi economieEdit

Drumuri auto Reţeaua de drumuri din judeţul VasluiEdit

Pe teritoriul judeţului Vaslui, se însumează 2.138 km de drumuri, cu o densitate de 40,2 km la 100 km²:

  • 8 trasee de drumuri naţionale, din care:
  • 52 trasee de drumuri judeţene;
  • 197 trasee de drumuri comunale.

Căi ferate Reţeaua de căi ferate din judeţul VasluiEdit

Echiparea cu căi ferate a teritoriului judeţului Vaslui totalizează 249 Km, din care 192 Km de linie cu o cale şi 57 Km de linie cu 2 căi, cu o densitate de 47,7 km la 1000km²

Drumuri auto Punctele de control şi trecere a frontierei din judeţul VasluiEdit

  • Fălciu (România) / Cantemir (Republica Moldova) - trafic feroviar de marfă cu transbordare la Prut;
  • Albiţa (România) / Leuşeni (Republica Moldova) - trafic rutier internaţional de călători şi marfă.

Industrie IndustrieEdit

  • Industria componentelor mecanice
  • Industria aparatelor de măsură şi control
  • Industria materialelor abrazive
  • Industria producătoare de rulmenţi
  • Industria chimică
  • Industria textilă
  • Industria alimentară

Evenimente, târguri şi expoziţiiEdit

  • Expo ZooAgroInd
  • Târgul General Vaslui
  • Expo Casa Mea
  • Infoteck Servicii Financiare

Legături externe Edit

Vezi şi Edit

Note Edit


Wikipedia-logo.png Această pagină utilizează conţinut de la Wikipedia în limba română. Versiunea originală a sa se află la: Wikipedia: Județul Vaslui. Lista autorilor poate fi văzută în istoricul paginii. Textul de la Wikipedia este disponibil sub licenţa GNU FDL pentru documentaţie liberă.

Ad blocker interference detected!


Wikia is a free-to-use site that makes money from advertising. We have a modified experience for viewers using ad blockers

Wikia is not accessible if you’ve made further modifications. Remove the custom ad blocker rule(s) and the page will load as expected.

Also on Fandom

Random Wiki