România
Advertisement
Judeţul Satu Mare
Stema judeţului Satu Mare Harta României cu Judeţul Satu Mare indicat
stemă amplasare
Regiune: Transilvania
Reşedinţa: Satu Mare
Populaţie:
 •Total 2002:
 •Densitate:
Locul 30
367.281 loc.
83 loc/km²
Suprafaţă:
 •Total:
Locul 36
4.418 km²
Abreviere: SM
Prefix Telefonic: (+40) x61 (1)
Consiliul Judeţean:
 •Preşedinte
 •Adresa web

Csehi Árpád Szabolcs(UDMR)
C.J. Satu Mare
Prefectura:
 •Prefect
 •Adresa web

Radu Bud
Prefectura Satu Mare
(1) Pentru fostul operator naţional x este 2, pentru operatorii alternativi de telefonie fixă x este 3.

Satu Mare este un judeţ în nord-vestul României.

Lista oraşelor din judeţul Satu Mare[]

Istorie[]

Judeţul Satu Mare, străbătut de vechiul râu Someş şi locuit din timpuri imemoriabile de geto-daci, a fost leagănul culturii şi civilizaţiei româneşti. Săpăturile arheologice din Ţara Oaşului, de la Ardud, Medieşu-Aurit, Homorod şi Sanislău au scos la lumină relicve atestând viaţa umană în această regiune începând din Paleolitic. Un punct de reper al istoriei acestei regiuni este reprezentat de daci, care au trăit aici aproape 1000 ani creând o remarcabilă civilizaţie a cărui model, este aşezarea Medieşu-Aurit unde se găsesc rămăşiţele a 13 cuptoare de olărit care au fost scoase la lumină, reprezentând cel mai mare tezaur arheologic de acest fel din ţară. La sfârşitul secolului al IX-lea şi începutul secolului al X-lea, regiunea a făcut parte din Voievodatul lui Menumorut care a avut cetatea de scaun la Satu-Mare (Castrum Zotmar), cucerită de unguri după lupte crâncene care au durat trei zile, după cum menţionează Cronicarul Anomin în Gesta Hungarorum. Situându-se la intersecţia unor importante drumuri comerciale şi având bogate resurse naturale, atestat în scrierile istorice din anul 1181, judeţul Satu-Mare, a avut o istorie tumultoasă. Cetăţile de la Satu Mare, Ardud, Medieşu-Aurit, Carei, etc, ale căror ruine rezistă până astăzi şi bisericile romane de la Acas (secolul al XIII-lea) şi bisericile gotice de la Ardud, Eriu-Sancrai, Beltiug, ş.a., atestă continuitatea existenţială a locuitorilor acestei zone. După bătălia de la Mohács (1526), judeţul Satu Mare a fost revendicat atât de principii austrieci cât şi de principii transilvăneni. În vara anului 1601 Mihai Viteazul şi-a stabilit tabăra la Moftin pentru 20 de zile pregătindu-se pentru pentru bătălia de la Gurăslău, ultima sa victorie. Peste mai bine de o sută de ani, în 1711, armata prinţului Francisc Rakoczi al II-lea s-a predat trupelor austriece la Moftin. În 1657, cetatea şi judeţul Satu Mare au fost cucerite de polonezi. Tratatul de pace poartă semnătura colonelului Jan Sobieski, viitorul rege al Poloniei. Între 1660-1661 trupele otomane au devastat întreg ţinutul. Guvernarea habsburgică de după 1711 a adus o perioadă de stabilitate şi prosperitate în zonă. Coloniştii germani ajung aici în secolul al XVIII- lea şi se stabilesc pe proprietatea Conţilor Karoly de Carei. Cele două războaie mondiale şi Unirea Transilvaniei cu România la 1 Decembrie 1918 sunt cele mai importante evenimente istorice ale judeţului din secolul XX. Memorialul ridicat la Carei în 1964, o sculptură de Vida Geza, este probabil cel mai elocvent simbol al istoriei secolului XX - războaie devastatoare, calamităţi naturale, şi comunism, dar speranţele au reînviat după evenimentele din Decembrie 1989.

Situare geografică[]

Judeţul Satu Mare este situat în nord-vestul României, în zona transfrontalieră cu Ungaria şi Ucraina. Judeţul Satu Mare face parte din Regiunea de Nord Vest şi de asemenea din Euroregiunea Carpatică. Puncte de trecere a frontierei (vamă) :

  • Petea (rutier)
  • Halmeu (rutier şi feroviar)
  • Urziceni (rutier)
  • Berveni (feroviar)
  • Satu Mare (aerian)

Distanţe rutiere :

  • 700 km de Bucureşti
  • 600 km de Viena
  • 590 km de Bratislava
  • 350 km de Budapesta
  • 1.900 km de Bruxelles
  • 2.100 km de Paris

Suprafaţa[]

Judeţul Satu Mare are o suprafaţă de 4.418 km2 (1,4 % din teritoriul naţional). Folosinţa terenurilor :

  • 72% terenuri agricole
  • 18% păduri
  • 3% râuri
  • 7% alte suprafeţe

Judeţele învecinate sunt judeţele Bihor, Sălaj şi Maramureş.

Relief[]

Altitudini de la 120 m până la 1240 m

  • câmpii (63%)
  • dealuri (20%)
  • munţi (17%)

Climă[]

Clima este de tip temperat - continentală. Maxima inregistrata a fost de +39.4grade C, la Carei, iar minima de -30.4grade C, la Satu Mare.

Reţea hidrografică[]

  • râul Someş (60 km în judeţ),
  • râul Tur (66 km în judeţ),
  • râul Crasna (57 km în judeţ).

Populaţie[]

Populaţia totală a judeţului: 369.096 locuitori:

  • 44% populaţie urbană
  • 56% populaţie rurală

Judeţul ocupă locul 29 din cele 41 de judeţe ale României:

  • Densitate: 83,5 locuitori pe km2 .

Structura administrativă[]

Împărţirea administrativă a judeţului este următoarea :

  • două municipii
    • Satu Mare (115.630 locuitori),
    • Carei (23.268 locuitori),
  • trei oraşe
    • Negreşti Oaş (13.956 locuitori),
    • Tăşnad (9.649 locuitori),
    • Livada (7.004 locuitori),
  • 57 comune (având 226 sate – 206.593 locuitori).

Informaţii turistice[]

Situat în partea de nord-vest a României, judeţul Satu Mare (4.405 km pătraţi) este una din porţile principale ale României, având graniţe cu Ungaria şi Ucraina. Având un climat temperat-continental, judeţul Satu Mare a fost populat cu mai mult de 100.000 de ani î.Hr., oamenii locuind pe terasele înalte din Ţara Oaşului (Remetea-Oaş, Boineşti, Călineşti-Oaş etc.). În această regiune Dacii au creat în circa 1000 de ani, o civilizaţie dezvoltată, în special la Medieşu-Aurit. Situat la intersecţia unor drumuri comerciale importante, având nenumărate resurse naturale, judeţul Satu-Mare (atestat documentar din 1181) a avut o istorie tumultoasă, cu evenimente memorabile. Puternice cetăţi ale căror ruine se află în Satu Mare, Ardud, Medieşu-Aurit, Tămăşeni, Carei, etc., biserici romane (Acas, secolul XIII), biserici gotice (Ardud, Enu-Sancrai, Beltiug) dovedesc continuitatea locuitorilor din aceste ţinuturi. În epoca modernă judeţul Satu Mare se mândreşte cu personalităţi care au activat în spiritul umanismului: arhiepiscopul Grigore Maior, fondator de şcoli, Francis Kolcsey, luptător pentru libertate şi justiţie socială, doctor Vasile Lucaciu, apărător al populaţiei româneşti din Satu Mare şi Transilvania, poetul maghiar Ady Endre, pictorul Aurel Popp. Secolul XX a marcat profund judeţul Satu Mare prin cele două războaie mondiale şi prin Unirea Transilvaniei cu România pe 1 Decembrie 1918. Creat de sculptorul Vida Gheza în 1964, monumentul de la Carei este reprezentativ pentru secolul al XX-lea, un secol cu războaie şi catastrofe naturale, dar de asemenea un secol de mari progrese şi speranţe după Decembrie 1989. Aici se găsesc multe muzee care aşteaptă să fie vizitate: Muzeul Judeţului (arheologie şi ştiinţele naturii); Muzeul Oraşului Tăşnad (istoria şi etnografia oraşului); Muzeul Ţării Oaşului din Negreşti-Oaş, fondat în 1972 (muzeu de etnografie în aer liber); Muzeul Etnografic al Şvabilor din Petreşti cu peste 200 de exponate cât şi Rezervaţia Dacilor Liberi de la Medieşu-Aurit.

Legături externe[]

Vezi şi[]

  • Judeţele României
  • Judeţele interbelice ale Regatului României
  • Listă de localităţi din judeţul Satu Mare
  • Listă de comune din judeţul Satu Mare

SM Acest articol despre o localitate din judeţul Satu Mare este deocamdată un ciot. Puteţi ajuta Wikia România prin completarea lui.

Wikipedia-logo Această pagină utilizează conţinut de la Wikipedia în limba română. Versiunea originală a sa se află la: Wikipedia: Județul Satu Mare. Lista autorilor poate fi văzută în istoricul paginii. Textul de la Wikipedia este disponibil sub licenţa GNU FDL pentru documentaţie liberă.
Advertisement