FANDOM


Acest articol se referă la judeţul Galaţi. Pentru alte sensuri vedeţi Galaţi (dezambiguizare).
Judeţul Galaţi
Stema judeţului Galaţi Harta României cu Judeţul Galaţi indicat
stemă amplasare
Regiune: Moldova
Reşedinţa: Galaţi
Populaţie:
 •Total 2002:
 •Densitate:
Locul 10
619.556 loc.
139 loc/km²
Suprafaţă:
 •Total:
Locul 34
4.466 km²
Abreviere: GL
Prefix Telefonic: (+40) x36 (1)
Consiliul Judeţean:
 •Preşedinte
 •Adresa web

Eugen Chebac(PSD)
C.J. Galaţi
Prefectura:
 •Prefect
 •Adresa web

Mihai Capră
Prefectura Galaţi
(1) Pentru fostul operator naţional x este 2, pentru operatorii alternativi de telefonie fixă x este 3.

Galaţi este un judeţ în regiunea Moldova din România. Judeţul Galati face parte din Regiunea de Dezvoltare Sud-Est (împreună cu judeţele Vrancea, Buzău, Brăila, Constanţa şi Tulcea), din Euroregiunea Dunării de Jos (alaturi de raioanele din sudul Republicii Moldova si vestul Ucrainei) precum şi din Zona Economica Libera Galaţi-Giurgiuleşti-Reni.

Lista oraşelor din judeţul GalaţiEdit

Date geograficeEdit

Situat la extremitatea est-centrală a României, la confluenţa Dunării cu râurile Siret şi Prut, judeţul Galaţi are o suprafaţă de 4.466 km², ceea ce reprezintă 1,9 % din suprafaţa ţării. Judeţul include patru localităţi urbane (municipiile Galaţi şi Tecuci şi oraşele Tg. Bujor şi Bereşti) şi 56 comune cuprinzând 180 sate. Zonă de confluenţă între Platoul Covurlui la nord (50% din suprafata judeţului), câmpiile Tecuci şi Covurlui (34%) şi lunca Siretului inferior şi a Prutului la sud (16%), judeţul Galati reprezintă o structură unitară din punct de vedere fizico-geografic. Principalele cursuri de apă sunt Dunărea, Prutul şi Siretul, principalele lacuri sunt Lacul Brateş (de luncă) 21 kmp şi Lacul Tălăbasca (de luncă). Altitudinea maximă este atinsă în Dealurile Fălciului: 274 m.Clima - teritoriul judeţului Galaţi aparţine în totalitate sectorului de climă continentală (partea sudică şi centrală însumând mai bine de 90% din suprafaţă, se încadrează în ţinutul de climă de câmpie, iar extremitatea nordică reprezentând 10% din teritoriu, în ţinutul cu climă de dealuri). În ambele ţinuturi climatice, verile sunt foarte calde şi uscate, iar iernile geroase, marcate de viscole puternice, dar şi de întreruperi frecvente provocate de advecţiile de aer cald şi umed din S şi SV care determină intervale de încălzire şi de topire a stratului de zăpadă. Pe fundalul climatic general, luncile Siretului, Prutului şi Dunării introduc în valorile şi regimul principalelor elemente meteorologice, modificări care conduc la crearea unui topoclimat specific de luncă, mai umed şi mai răcoros vara şi mai umed şi mai puţin rece iarna. Circulaţia generală a atmosferei are ca trăsături principale frecvenţa relativ mare a advecţiilor lente de aer temperat-oceanic din V şi NV (mai ales în semestrul cald), frecvenţa de asemenea mare a advecţiilor de aer temperat-continental din NE şi E (mai ales în anotimpul rece), precum şi advecţiile mai puţin frecvente de aer arctic din N şi aer tropical maritim din SV şi S. Relieful - prin poziţia sa la exteriorul arcului carpatic, judeţul Galaţi ocupă zona de întrepătrundere a marginilor provinciilor fizico-geografice est-europeană, sud-europeană şi în parte, central-europeană, ceea ce se reflectă fidel atât în condiţiile climaterice în învelişul vegetal şi de soluri, cât şi în structura geologică a reliefului. Acestea din urmă oferă o privelişte cu înălţimi domolite, cuprinse între 310 m în nord şi 5 -10 m la sud. Teritoriul judeţului Galaţi în sine prezintă un relief tabular cu o fragmentare mai accentuată în nord şi mai slabă în sud, distingându-se după altitudine, poziţie şi particularităţi de relief, cinci unităţi geomorfologice: Podişul Covurluiului, Câmpia Tecuciului, Câmpia Covurluiului, Lunca Siretului Inferior şi Lunca Prutului de Jos. Formaţiunile geologice vechi sunt prea puţin importante din punct de vedere al resurselor minerale. Au fost identificate şi se exploatează hidrocarburi - ţiţei şi gaze naturale în zonele Schela - Independenţa, Munteni - Berheci şi Brateş. Formaţiunile geologice tinere şi în special cuaternare, constituite din argile comune, nisipuri, pietrişuri - exploatate la Galaţi, Tecuci, Braniştea şi din albia minoră a râului Prut, au deosebită importanţă pentru industria materialelor de construcţii. Rezervaţii şi monumente ale naturii Principala rezervaţie naturală din judeţul Galaţi este localizată pe nisipurile din câmpia Tecuciului şi anume la sud de localitatea Lieşti, în jurul satului Hanu Conachi, pe o fâşie de circa 4 km lungime şi 0,5 - 1 km lăţime având o suprafaţă de circa 84 ha şi care se continuă până în lunca Siretului. La câţiva kilometri de Municipiul Galaţi se află rezervaţia paleontologică de la Barboşi (Tirighina) cu o suprafaţă de circa 1 ha, cuprinzând fosile de moluşte din faza Euxinului vechi (cu aproximativ 400000 ani în urmă). De asemenea, nu departe de Galaţi, şi anume la nord de oraş, dar pe valea Prutului, pe teritoriul comunei Tuluceşti, în locul numit Râpa Bălaia, se află cea de-a doua rezervaţie paleontologică. A treia rezervaţie paleontologică se află lângă oraşul Tecuci, pe şoseaua Tecuci-Valea Mărului-Pechea-Galaţi, cu o suprafaţă de 1,5 ha. Rezervaţia se află pe terasa inferioară a Bârladului, la punctul numit “La Rateş”, adică acolo unde a fost cândva un han. În partea de răsărit a judeţului, pe teritoriul comunei Băneasa, între localităţile Băneasa şi Roşcani, se află Pădurea Băneasa, în care, pe lângă pădurea în sine este ocrotit şi bujorul sălbatic, pe seama căruia s-au creat legende şi o mare serbare populară care are loc în fiecare an. Se spune că bujorii ar fi apărut din sângele moldovenilor căzuţi în lupta de la Roşcani, de la 1574, când armata lui Ioan Vodă cel Viteaz a fost învinsă de turci datorită lipsei de apă. Şi în pădurea de la Hanu Conachi se desfăşoară în fiecare an, sărbătoarea salcâmului. Aceste două rezervaţii constituie nu numai obiective ştiinţifice, dar şi atracţii permanente pentru turişti.

DemografieEdit

La 1 iulie 2003, populaţia judeţului îngloba 622.936 de locuitori, ceea ce reprezintă 2,8% din totalul populatiei României (al nouălea judeţ al ţării), din care 309.018 barbati si 313.918 femei, 355251 locuind in mediul urban si 267.685 in mediul rural. Avand 139.5 locuitori/km², judeţul Galaţi ocupă locul al treilea ca densitate a populaţiei. Capitala judeţului, municipiul Galaţi al cincilea mare oraş din România cu o populatie de 300.211 este cel mai mare port al Dunării maritime, situat la 80 de mile de Marea Neagra şi la aproximativ 250 km de Bucuresti si de orasele Iaşi, Ploieşti, Constanţa, Chişinău (Republica Moldova) şi Odessa (Ucraina). Condiţiile naturale ale teritoriului judeţului Galaţi poartă în peisaj amprenta unor influenţe datorate acelor entităţi geografice europene care se interferează pe pământul României.

Evoluţia demografică


Stema judeţuluiEdit

Fișier:Actual Galati county CoA.png

Este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 684 din 30 septembrie 1998 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998.

Descrierea stemei: Stema judeţului Galaţi se compune dintr-un scut roşu, încãrcat cu o ancorã de aur, având un otgon alb-negru, înfãşurat pe braţul său vertical; în dreapta şi în stânga ancorei se află câte o stea de aur.

Semnificaţia elementelor însumate: Simbolizează cadrul natural, comerţul şi activitatea navală desfăşurată de localnici în această regiune a Dunării de Jos.

Profilul economic Edit

Judeţul Galaţi, al patrulea mare centru industrial al României, are ca ramuri economice principale: -industrie si constructii: 43% -servicii: 38% -agricultura, silvicultura si exploatari forestiere:19%

Legături externe Edit

Vezi şi Edit

Wikipedia-logo Această pagină utilizează conţinut de la Wikipedia în limba română. Versiunea originală a sa se află la: Wikipedia: Județul Galați. Lista autorilor poate fi văzută în istoricul paginii. Textul de la Wikipedia este disponibil sub licenţa GNU FDL pentru documentaţie liberă.

Ad blocker interference detected!


Wikia is a free-to-use site that makes money from advertising. We have a modified experience for viewers using ad blockers

Wikia is not accessible if you’ve made further modifications. Remove the custom ad blocker rule(s) and the page will load as expected.

Also on FANDOM

Random Wiki