Județul Mureș

Acest articol se referă la judeţul Mureş. Pentru alte sensuri vedeţi Mureş (dezambiguizare).

Mureş este un judeţ în regiunea Transilvania din România. Are o suprafaţă totală de 6.714 km² care reprezintă 2,8% din suprafaţa totală a ţării. Numele judeţului provine de la râul Mureş, râu care străbate judeţul de la NE la SV.

Judeţul Mureş

stemă amplasare
Regiune:	Transilvania
Reşedinţa:	Târgu Mureş
Populaţie:  •Total 2002:  •Densitate:	Locul 13 580.851 loc. 86 loc/km²
Suprafaţă:  •Total:	Locul 11 6.714 km²
Abreviere:	MS
Prefix Telefonic:	(+40) x65 (1)
Consiliul Judeţean:  •Preşedinte  •Adresa web	Edith Emőke Lokodi(UDMR) C.J. Mureş
Prefectura:  •Prefect  •Adresa web	Felicia Pop Prefectura Mureş
(1) Pentru fostul operator naţional x este 2, pentru operatorii alternativi de telefonie fixă x este 3.

Cadru geografic

Judeţul Mureş este situat în zona central-nordică a ţării în centrul Podişului Transivaniei, fiind cuprins între meridianele 23°55’ şi 25°14’ longitudine estică şi paralele 46°09’ şi 47°00’ latitudine nordică. Judeţul se întinde între culmile muntoase ale Călimanului şi Gurghiului până în Podişul Târnavelor şi Câmpia Transilvaniei. Axa fizico-geografică a judeţului este râul Mureş care străbate judeţul de la NE către SV pe o distanţă de 140 km; râul împrumutând şi numele Mureş, judeţului.

Judeţul Mureş se învecinează cu alte şapte judeţe. La nord-est cu judeţul Suceava pe o distanţă 15 kilometri, limita fiind culmile masivului Călimani. Pe latura estică pe o distanţă de 130 kilometri se învecinează cu judeţul Harghita, limita fiind descrisă pe direcţia nord-sud de munţii Călimani, defileul Mureşului între Topliţa şi Stânceni, munţii Gurghiului până aproape de Sovata, traversează apoi cursul superior al Târnavei Mari până la intersecţia acestuia cu râul Homorodul Mare. La extremitatea sud-estică judeţul Mureş se învecinează pe o porţiune de 20 km cu judeţul Braşov. În partea de sud-vest pe o distanţă de 80 de km se învecinează cu judeţul Sibiu. Limita cu acest judeţ începe la intersecţia dintre Târnava Mare şi Hârtibaci, traversează Târnava Mare lângă Daneş, Mureş apoi urmează linia descrisă de cele 2 Târnave până în apropiere de sud-vestul oraşului Târnăveni. Hotarul cu judeţul Alba lung de 40 km este cuprins între Târnava Mică şi râul Mureş şi se află în partea de sud-vest a judeţului Mureş. La confluenţa Arieşului cu Mureşul începe graniţa cu judeţul Cluj, în partea de vest a judeţului Mureş, şi traversează colinele Câmpiei Transilvaniei pe o distanţă de aproape 60 km. În partea de nord pe o distanţă de 100 km, judeţul Mureş se învecinează cu judeţul Bistriţa-Năsăud linia de demarcaţie dintre cele două judeţe fiind dealurile din Câmpia Transilvaniei, Subcarpaţii interni iar spre final Munţii Călimani la o altitudine de 2000 m.

Istoric

Pentru detalii, vezi: Eroare: Formatul trebuie să conţină cel puţin un articol, Istoria judeţului Mureş, Judeţul Mureş (interbelic) şi Judeţul Mureş (socialist).

Stema judeţului

Începutul secolului XX

Fișier:Interbelic Mures County CoA.png

Stema judeţului la începutul sec XX

Reorganizarea şi unificarea administrativă efectuate de autorităţile de resort ale statului după Marea Unire de la 1918 a avut în vedere şi schimbarea blazoanelor judeţelor şi municipiilor din România. În 23 iunie 1921 a fost întocmită Comisia Consultativă Heraldică care s-a ocupat de stabilirea stemelor judeţelor şi oraşelor, precum şi controlarea folosirii acestora. Între anii 1922-1928 au fost alcătuite stemele celor 71 de judeţe, iar între 1924-1936 stemele oraşelor reşedinţă de judeţ precum şi a celor 100 de centre urbane.

Stema judeţului Mureş a fost obţinută din stema fostului Comitat Mureş-Turda. Comisia Heraldică a înlăturat din vechea stemă scutul cu cavalerul şi a alcătuit noua stemă a judeţului dintr-un scut cu câmpul roşu parcurs de 2 fascii aurite peste care figurează un arbore verde (măr). Mărul este amplasat pe o terasă şi are pe crengile sale mere de aur. Deasupra acestuia este desenată o stea cu opt raze colorată cu auriu.

Perioada socialistă

Fișier:RSR Jud Mures.png

Stema judeţului din Republica Socialistă România

Prin Decretul 503 din 16 decembrie 1970 emis de Consiliul de Stat al vremii au fost instaurate noi steme ale judeţelor şi municipiilor din Republica Socialistă România. În 25 iulie 1972 (Decretul 302) Consiliul aprobă noile steme pentru toate judeţele României şi pentru oraşele reşedinţă de judeţ.

Stema judeţului Mureş era formată dintr-un scut despicat de formă rectangulară cu un vârf în ogivă, utilizat în secolul XV, forma fiind des folosită în arta heraldică românească. În dextra sus, pe un fond albastru figurează o clădire în stil neogotic ieşită din flancul scutului. Clădirea heraldizată este reprezentarea Palatului Prefecturii din Târgu Mureş stilizată astfel: un corp central cu o intrare monumentală şi un acoperiş ascuţit la dextra urmată de o aripă a clădirii terminată cu un turn cu acoperişul ascuţit şi un orologiu la senestra. Clădirea are culoarea argintiu deschis fiind luminată negru, baza clădirii fiind lipită de linia despărţitoare.

Sub Palatul Administrativ din Târgu Mureş este conturată, reinterpretat, o parte a vechii steme a judeţului Mureş fixată după primul război mondial. Câmpul este format din 3 fascii care reprezintă Mureşul şi Târnavele. Bradul prezent în partea superioară a câmpului înlocuieşte vechiul măr, simbol al pomiculturii, prin acest aspect se dorea sublinierea importanţei silviculturii în raport cu pomicultura în economia judeţului.

În câmpul roşu este desenat un stâlp dublu de înaltă tensiune colorat cu argintiu. Sub această figură este figurată o retortă de aur înconjurată de o jumătate de fierăstrău circular în partea superioară, colorat cu argintiu, unită în partea de jos cu o roată dinţată colorată în albastru.

În centrul scutului peste toate figurile este desenat un ecuson auriu în interiorul căruia figurează stema Republicii Socialiste România, acest simbol fiind regăsit pe toate stemele judeţelor din acea perioadă, dar şi pe cele ale municipiilor.

În prezent

Stema judeţului în prezent

Stema actuală a judeţului este adoptată prin Hotărârea de Guvern nr. 684 din 30 septembrie 1998, publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998.

Stema judeţului Mureş se compune dintr-un scut sfertuit, cuprinzând, în primul cartier, pe fond roşu, o piesă istorică alcătuită dintr-un motiv central, de formă ovală, şi din buline alungite din aur; în cartierul doi, pe câmp de azur, se află o construcţie cu poartă închisă, cu şapte ferestre şi două turnuri, cu acoperiş conic retezat, totul din argint; în cartierul trei, tot pe fond de azur, se află o balanţă de aur, cu talgerele în echilibru. În ultimul cartier, pe fond roşu, se află trei brâuri ondulate de argint.

Piesa metalica din primul cartier, dextra, este cunoscută sub denumirea Fibula de la Suseni, izvor arheologic de inestimabilă valoare, aparţinând fazei de început a epocii fierului. Ea reflectă nivelul de cultură materială şi spirituala al locuitorilor de pe aceste meleaguri, al geto-dacilor, în ansamblu. Construcţia din senestra evocă ctitoriile importante de pe aceste locuri, cât şi sistemul de fortificaţii specific epocii feudale. Balanţa, însemn heraldic care evocă justiţia socială, face aluzie la echilibrul şi cumpătarea locuitorilor, amintind, totodată, rolul activităţilor comerciale în progresul social. Brâurile argintii transpun în stemă bogaţia hidrologică a judeţului şi desemnează râurile Mureş, Târnava Mică şi Niraj.

Aşezări

Oraşe şi municipii în prezent
Stemă	Municipii	Stemă	Oraşe
Fișier:Marosvasarhely cimer.png	Târgu Mureş		Iernut
center‎	Reghin		Luduş
Fișier:Coa Sighisoara RO.png	Sighişoara		Miercurea Nirajului
center‎	Târnăveni	Fișier:Coa Sarmasu MS RO.png	Sărmaşu
		Fișier:Coa Sangeorgiu de Padure RO.png	Sângeorgiu de Pădure
			Sovata
			Ungheni

Lista completă a localităţilor din judeţul Mureş, în prezent, poate fi consultată aici, Listă de localităţi din judeţul Mureş.

Populaţia judeţului de-a lungul timpului a fost preponderent rurală. Schimbări majore în procentajul populaţiei urbane apar în timpului regimului socialist, unele din măsurile care aveau în vedere urbanizarea populaţiei judeţului fiind continuate şi în prezent, după dărâmarea regimului comunist.

Urbanizarea populaţiei judeţului fost un proces de durată, începutul acestor transformări sociale putând fi regăsit în contextul social politic al secolului XIX. La începutul acestui secol pe întinsul judeţului existau mai multe clase sociale: iobagi, ţărani liberi, nobili, industriaşi, comercianţi (organizaţi în bresle), intelectuali (învăţători, preoţi, medici, etc). Reformele sociale, ca urmare a revoluţiei de la 1848, au în vedere în principal ştergerea iobăgiei, urmată de câştigarea libertăţilor individuale pentru miile de locuitori ai judeţului, dar şi restrângerea unor drepturi şi privilegii de care dispunea nobilimea până în acel moment. Aceste măsuri au drept rezultat crearea categoriei ţăranilor liberi stâpâni pe munca şi pe beneficiile muncii lor.

În 1872 are loc desfinţarea sistemelor de bresle şi a îngrădirilor care nu permiteau libera deprindere a unor meserii de către orice individ. Rezultatul direct al acestor prevederi este înmulţirea meseriaşilor şi a industriaşilor pe întreg teritoriul judeţului. O parte din aceşti ţărani şi meseriaşi neputându-şi asigura traiul în spaţiul judeţului emigrează în America şi în celelalte provincii româneşti

Mişcările în cadrul claselor sociale sunt continuate şi după primul război mondial, după reformele agrare şi după desfinţarea definitivă a clasei nobililor. Apariţia ţăranilor împroprietăriţi au ca efect principal crearea unui context favorabil pentru educaţia copiilor de ţărani, din rândul acestora desprinzându-se meseriaşi şi intelectuali, o parte dintre aceştia părăsind satul pentru centrele culturale şi industriale din oraşe.

Sistematizarea teritorială realizată în perioada comunistă a modificat vechile graniţe ale judeţului Mureş din perioada interbelică. Noul judeţ Mureş se prezenta astfel în 1980 din punct de vedere al aşezărilor astfel: 513 localităţi din care 2 municipii (Târgu Mureş, Sighişoara), 4 oraşe (Reghin, Târnăveni, Luduş, Sovata), 5 comune suburbane (Cristeşti, Sâncraiu de Mureş, Sângeorgiu de Mureş, Sântana de Mureş, Albeşti), 86 de comune.

Analiza teritoriului judeţului realizată în anii '80 au scos la iveală neajunsurile numărului redus de oraşe raportat la suprafaţă şi la numărul populaţiei. În acest sens existau încă din această perioadă propuneri de urbanizare prin care se urmărea transformarea localităţilor Iernut, Sărmaşu, Gurghiu şi a altor alte 8 localităţi în oraşe agro-industriale.

Aceste măsuri au fost continuate şi după schimbarea regimului din 1989 astfel că la 31 decembrie 2005 judeţul poate fi descris conform tabelului Statistică localităţi după 1989.

Aşezări urbane

Statistică localităţi după 1989
An	Oraşe şi municipii	Municipii	Comune	Sate
1990	7	2	90	486
1995	7	3	90	486
2000	7	4	90	486
2001	7	4	90	486
2002	7	4	90	486
2003	10	4	88	466
2004	11	4	91	460
2005	11	4	91	460

Conform datelor statistice din 1930 (trebuie avută în vedere organizarea teritorială a judeţului Mureş în perioada interbelică), populaţia judeţului era de 289 817 locuitori. Din aceştia 47 298 trăiau în mediul urban, adică în cele 2 oraşe ale judeţului: municipiul Târgu Mureş şi Reghin, iar restul în mediul rural. Din totalul celor care trăiau în mediul urban 23 327 erau bărbaţi şi 23 971 femei.

Aşezări rurale

Lista completă a localităţilor judeţului Mureş în perioada interbelică poate fi consultată aici, Listă localităţi în perioada interbelică.

Lista completă a comunelor din judeţul Mureş, în prezent, poate fi consultată aici, Listă de comune din judeţul Mureş.

Aşezările rurale din judeţul Mureş, în număr de 487 (1973), sunt atestate în marea majoritate în epoca medievală (secolul XI-XVIII).

În satele din judeţ pot fi întâlnite diverse tipuri structurale, în general localităţile păstrând aceaşi structură de la înfiinţare până în prezent. Structura compactă cu clădiri lipite una de alta este întâlnită în partea de sud-est a judeţului. Structura aglomerată, dar necompactă este caracteristică satelor de pe Valea Mureşului, Valea Nirajului şi Valea Târnavei Mici, dar poate fi întâlnită şi în partea de nord-vest a judeţului. Structura răsfirată, cu gospodării despărţite de spaţii agricole înşirate pe o reţea răsfirată de drumuri, este proprie mai ales satelor din zona montană. Structura risipită (gospodării foarte distanţate) poate fi întâlnită în zonele montane, pe de o parte şi în zonele cu sate foarte mici din Câmpia Transilvaniei, pe de altă parte.

Datele culese în timpul recensământului din 1930 arată populaţia rurală a judeţului împărţită astfel: dintr-un total de 242 519, 21 210 în Plasa Band, 32 723 în Plasa Mercurea Nirajului, 53 095 Plasa Mureş, 18 582 Plasa Râciu, 70 416 Plasa Reghin, 22 777 Plasa Teaca, 23 716 Plasa Topliţa.

Populaţia

De-a lungul timpului populaţia judeţului a fost într-o continuă creştere, după cum se vede şi din graficele de mai jos. Între 1992 şi 2002 a apărut o uşoară scădere a numărului populaţiei cu 4,7% reprezentând 29.202 persoane, această tendinţă de scădere fiind regăsită la nivelul întregii ţări cu 4,1% şi la nivelul Regiunii Centru cu 6,7%.

Conform recensământului din 2002 judeţul Mureş avea o populaţie de 580.851 locuitori, o densitate de 86,1 locuitori/km², dintre care 288.344 locuitori erau de sex masculin şi 300.015 de sex feminin. Populaţia judeţului reprezintă 2,67 % din populaţia României şi 23% din Regiunea Centru, plasând Mureşul pe locul 14 în ierarhia judeţelor şi pe locul 2 în clasamentul Regiunii Centru.

Structură etnică şi religioasă

Structura etnică (2002)
Total	Români	Maghiari	Romi	Germani	Alţii
580.851	309.375	228.275	40.425	2.045	1.000
100%	53,26%	39,30%	6,96%	0,35%	0,17%

Structură religioasă (2002)
Total	Ortodocşi	Reformaţi	Romano-catolici	Unitarieni	Greco-catolici	Alţii
580.851	309.337	157.046	55.287	14.308	13.187	10.000
100%	53,26%	27,04%	9,52%	2,46%	2,27%	1,72%

Politică

Consiliul judeţean este compus din 34 de membri împărţiţi astfel:

	Partid	Consilieri	Componenţa Consiliului
	Uniunea Democrată Maghiară din România	15
	Partidul Social Democrat	9
	Alianţa Dreptate şi Adevăr (4 PNL şi 3 PD)	7
	Partidul România Mare	2
	Partidul Conservator	1

Prefecţi

• 2005 - 2008: Ciprian Dobre
• din 11 aprilie 2008: Felicia Pop

Relief

Fișier:Jud Mures fizica.png

Harta fizică a judeţului Mureş

Relieful colinar şi de podiş deluros este prezent pe suprafaţa judeţului într-o proporţie de 50%. Din cealaltă jumătate fac parte dealurile subcarpatice transilvănene şi munţii vulcanici Călimani - Gurghiu. Profilul topografic al reliefului apare sub forma unei curbe hipsografice ascendente cu relative echilibrări orizontale şi salturi altimetrice pe sectoare având ca punct de minim Valea Mureşului din apropierea Luduşului cu o altitudine de 300 m şi ca punct de maxim creasta Munţilor Călimani la 2100 m. Pe suprafaţa judeţului pot fi identificate următoarele unităţi de relief: Munţii vulcanici Călimani-Gurghiu, Dealurile subcarpatice transilvănene ale Reghinului şi Târnavei Mici, podişul Târnavelor şi Câmpia colinară a Transilvaniei.

Cele mai înalte vârfuri muntoase
Vârf	Munte	Altitudine
Pietrosu	Călimani	2100 m
Răchitiş	Călimani	2022 m
Bistricioru	Căliman	1990 m
Vârful Saca	Gurghiului	1777 m
Tătarca	Gurghiului	1688 m
Fanacelu	Gurghiului	1684 m
Bătrâna	Gurghiului	1634 m
Crucii	Gurghiului	1515 m

Munţii Călimani ocupă o arie de 2000 km² pe teritoriul judeţului. Sectorul aflat pe teritoriul judeţului Mureş este descris de vf. Pietrosu, vf. Răchitişu, vf. Bistricioru până la râul Mureş spre sud, pâraiele Lomaş şi Călimănel în est, iar spre vest vf. Poiana Tomii şi Poiana Bistrii. Crestele muntoase sunt formate din andezite pe suprafaţa acestora observându-se urme ale glaciaţiunii mai ales în zona vf. Pietrosu dar şi din aglomerate pe platourile vulcanice acoperite de păşuni alpine. De menţionat este şi vf. Scaunul (1381 m) a cărui contur poate fi admirat în întregime din depresiunea Vălenii de Mureş.

Munţii Gurghiului pe teritoriului judeţului se întind de la defileul Mureşului până la partea nordică a Munţilor Harghitei până la aliniamnetuyl descris de vârfurile Bătrâna, Crucii, Tătarea , Fâncelu şi Saca. Masivul este brăzdat de mici defilee create în urma eroziunii de către râurile care traversează masivul.

Defileul Mureşului se întinde între Topliţa şi Deda este lung de 35 km, fiind săpat de râul Mureş în catena formată de munţii Călimani şi Harghita. În acest sector valea Mureşului este îngustă, versanţii fiind foarte apropiaţi, pe alocuri doar râul având spaţiu pentru trecere. Din acest motiv stâncile de andezit care mărginesc defileul au fost străpunse de tuneluri pentru a permite construirea căii ferate.

Dealurile subcarpatice transilvănene sunt formele de relief care fac trecerea de la zona muntoasă la Podişul Transilvaniei. Regiunile deluroase şi depresionare din judeţul Mureş sunt: Depresiunea Vălenii de Mureş , Culoarul intercolinar al Reghinului (Dealurile Teleacului), Depresiunea Sovata-Praid, Dealurile Bichiş, Depresiunea Dămieni-Chibed-Solocna, Culmea Trei Sate, Depresiunea Sângeorgiu de Pădure.

Podişul Transilvaniei pe teritoriul judeţului este format din următoarele subunităţi: Podişul Târgu Mureş, Podişul Târnavelor, Podişul Jacodului, Podişul Vânătorilor, Podişul Hârtibaciului, Podişul Dumbrăveni.

Câmpia Transilvaniei este situată în nordul judeţului la altitudini medii de 400 m fiind brăzdată de văi săpate în argilă, marne, nisipuri sarmatice, alunecări care au blocat râurile formând lacuri - amenajate ulterior în eleştee. Relieful caracteristic este de domuri gazeifere degradate de apele curgătoare formând lunci largi şi colmatate. Interfluviile sunt cultivate, solurile fiind fertile, acesta fiind şi motivul pentru care culmile domoale au fost denumite "câmpie".

În partea de vest a judeţului câmpia primeşte un caracter de stepă, iar în est creşte gradul de împădurire odată cu creşterea altitudinii, acest fapt permiţând delimitare a două subunităţi: Câmpia Sărmaşului şi Dealurile Mădăraşului.

Clima

Judeţul Mureş se află în sectorul de climat continental-moderat de dealuri şi păduri precum şi în sectorul climei de munte. Până la mijlocul anilor '90 clima judeţului avea următorul specific: veri mai călduroase şi ierni lungi şi reci, cu precădere în zonele montane din nord-estul judeţului. În partea de vest a judeţului climatul are nuanţe mai aride, verile fiind în general mai secetoase şi mai calde.

Temperaturile medii anuale sunt între 2°-4°C în partea de est şi 8°-9°C în partea de vest, luna cu temperaturile cele mai ridicate fiind iulie cu 18°-19°C, iar cea cu temperaturile cele mai scăzute ianuarie cu -3°-5°C.

Temperaturile extreme înregistrate pe suprafaţe judeţului au fost -32°C în anul 1942 la Târgu Mureş şi +40°C în Câmpia Transilvanie la Săbed în anul 1952.

De la începutul secolului până în anii '80 s-a înregistrat o medie a precipitaţiilor de 627, 1 mm, cel mai umed an din acest interval fiind anul 1974 cu 745,6 mm, iar cel mai secetos cu 443,7 mm anul 1946.

Hidrografie

Râuri în judeţul Mureş
Râu	În Mureş	În Ro	În total
Râul Mureş	187 de km	761 km	803 km
Târnava Mare	43 km	246 km	-
Târnava Mică	115 km	196 km	-
Râul Niraj	78 km	-	-
Râul Gurghiu	55 km	-	-

Ape curgătoare

Râul Mureş este cel mai mare râul şi principalul colector din bazinul Transilvaniei. De la intrarea în judeţ, la Ciobotani şi până la ieşire, în Cheţani, râul străbate o distanţă de 180 km. Colectează în albia sa apele mai multor pâraie precum Călimănel, Mermezeu, Zebrac, Ilva Mare, Răstoliţa, Gălăoaia, Bistra (din munţii Călimani) şi din munţii Gurghiului principalii afluenţi Gudea, Sălard, Iod, Sebeş , râul Gurghiu şi pârâul Beica.

Ceilalţi afluenţi ai Mureşului de pe cuprinsul judeţului sunt: Luţul, Lechinţa, Pârâul de Câmpie, Nirajul, Cerghid, Lăscud, Şăulia, Ozd.

Bazinul hidrografic al râului pe parcursul celor 761 km din Româna este de aproximativ 28 000 kmp, iar debitul mediu anual este de 121,1 m³/s la Stânceni, 36,9 m³/s la Glodeni şi la ieşirea din judeţ de 43 m³/s. Debitul maxim înregistrat a fost de 1580m³/s la Glodeni în anul 1975.
(datele statistice de mai sus reprezentative pentru anul 1980)

Târnava Mică izvoreşte din Munţii Gurghiului (vf. Şoimuş) şi are o lungime totală de 185 km, o mare parte din drumul străbătut aflându-se pe teritoriul judeţului Mureş. Afluenţii principali ai râului sunt pâraiele: Corund, Solocma, Cuşmedu, Veţea, Nadeş, Agrişteu şi Cund. Debitul mediu al râului este de 9,7 m³/s la Târnăveni, iar debitul maxim a fost atins în 1975, 630m³/s.
(datele statistice de mai sus sunt reprezentative pentru anul 1980)

Lacuri în judeţul Mureş
Lac	Supraf.	Tip
Zau de Câmpie	133 ha	iaz artificial
Văleni	53 ha	iaz artificial
Şăulia	48 ha	iaz artificial
Iernut	122 ha	heleşteu artificial
Tăureni	53 ha	helşteu artifical
Fărăgău	38 ha	iaz natural
Lacul Ursu	5 ha	natural/agrement

Târnava Mare izvorăşte din judeţul Harghita şi străbate judeţul Mureş pe o distanţă mică, între Vânători şi Daneş. Pe acest sector are următorii afluenţi: Scroafa, Cărbunari, Naghiroc, Şapartoc şi Şaeş. Debitul mediu al Târnavei Mari este de 9,49 m³/s la Vânători, râul înregistrând un maxim de 700 m³/s în anul 1970.

Lacuri

Principalele lacuri şi iazuri din judeţul Mureş, în mare parte create artificial, sunt: Tăureni - iaz realizat pe Pârâul de Câmpie, Zau de Câmpie, Şăulia, Fărăgău, Lacul Ursu - în apropiere de acesta fiind şi lacurile: Aluniş, Negru, Roşu şi Verde.

Alte lacuri cu scop piscicol în care este permis pescuitul sportiv: Toldal, Peştişorul de Aur (de lângă Sâncraiu de Mureş), Uilac (aproape de Vânători), Uila (lângă Batoş), Toldal (30 km de Mureş), Tăureni (17 km de Mureş), Păstrăvăria (15 km de Sovata), Miheşu de Câmpie (5 km de Zau de Câmpie), Voivodeni, Iernut şi Bezid.

Soluri, floră şi faună

Soluri

În zonele muntoase sunt cele mai răspândite solurile monate brune şi cele brune-gălbui podzolite, brune acide, andosolurile, dar şi cele podzolice feriiluviuale. În părţile înalte ale munţilor apar şi solurile scheletice; pe versanţi solurile predominante sunt cele tinere de grohotişuri. Solurile de pajişti alpină se întâlnesc în deosebi în zona craterului mare al Pietrosului din Munţii Călimani.

Fișier:Mures ProfilPfg.png

În zona de contact dintre partea muntoasă şi subcarpaţi pot fi întâlnite soluri scheletice şi soluri podzolice argiloiluviale pseudogleizate.

În zona de deal şi podiş cele mai frecvente soluri sunt cele: silvestre, brune închise de pădure, argiloiluviale, podzolice argiloiluviale pseudogleizate, brune de pădure cernoziomice.

În Câmpia Transilvaniei predomină solurile silvestre brune şi cernoziomurile levigate, solurile negre de fâneaţă, bălane de coastă şi cele erodate, cernoziomurile levigate freatic, precum şi cele humicogleice. În partea de vest a acestei câmpii sunt răspândite solurile cernoziom carbonatic, iar în partea de est cele brun închise de pădure cernoziomice pseudorendzinice, acestea din urmă favorizând dezvoltarea vegetaţiei forestiere. Pe arii mai restrânse în special în văi pot fi întâlnite lăcovişti şi sărături, pe terase soluri aluviale care favorizează culturile de cereale, iar în lunci soluri hidromorfe şi solurile de mlaştină.

Floră

Datorită factorilor fizico-geografici vegetaţia este diferenţiată în funcţie de zonarea altitudinală. Din perspectiva aspectelor floristice judeţul Mureş poate fi încadrat în provincia dacică, partea montană din nord-est face parte din ţinutul Carpaţilor Orientali, iar zona de deal din ţinutul Bazinului Transilvaniei.

Fișier:Swedish Pine Forest.jpg

Pădure de pini

Vegetaţia etajului alpin este formată din pajişti primare, ierburi (graminee alpine) şi tufărişuri pitice în subetajul superior.

În subetajul inferior (altitudini de sub 2000 m) vegetaţia este formată din pajişti primare şi secundare însoţite de păruşcă (Festuca supina), ţăpoşică (Nardus stricta), iarba stâncilor (Agrostis rupestis), jneapăn (Pinus montana), ienupăr (Juniperus sibirica) şi anin verde (Alnus viridis).

În etajul montan (între 800-1600 m) vegetaţia este formată din: molidişuri (Picea excelsa) amestecate cu brad (Abies alba), fag (Fagus silvatica), anin alb (Alnus incana), anin negru (Alnus glutinosa), lariţă (Larix decidua). afinişuri, zmeurişuri, etc.

Vegetaţia etajului de deal şi podiş este grupată în 2 subetaje: subetajul gorunetelor şi subetajul stejăretelor.

Din prima categorie pot fi enumerate următoarele: gorun (Quercus petraea), cer (Quercus cerris), gârniţă (Quercus fraineto), carpen (Carpinus betulus), tei (Tilia cordata), frasin (Fraxinus excelsior), arbuşti precum alunul (Corillus avelana), cornul (Cornus mas), sângerul (Cornus sanquinea), lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), porumbarul (Prunus spinosa), măceşul (Rosa canina).

Din subetajul stejăretelor pot fi menţionate: stejarul (Quercus robur), teiul, arţarul, frasinul, ulmul, jugastrul, pajişti sub forma fâneţelor şi păşuni naturale.

Vegetaţia etajului de stepă antropogenă cuprinde vegetaţii din vestul Câmpiei Transilvaniei din care merită amintite: bujorul românesc (Paeonia tenuifolia), Iris humilisul, Stepa stenophilia,etc.

Vegetaţia intrazonală constituită din păduri de luncă, fâneţe de luncă, stuf, papură, etc.

Faună

Fișier:Lynx lynx2.jpg

Râs (Lynx lynx)

Ca şi zonă zoogeografică judeţul Mureş se încadrează în provincia dacică cu o faună diferenţiată în 3 etaje: etajul montan, etajul de deal şi podiş, etajul apelor curgătoare.

Etajul montan este format din variate specii având numeroşi reprezentanţi printre care: cerbul carpatin (Cervus elaphus carpaticus), ursul brun (Ursus arctos), râsul (Lynx lynx), jderul (Martes martes), jderul de piatră (Martes foina), pisica sălbatică (Felis silvestris), veveriţa (Sciurus vulgaris), mistreţul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), Căprioara (Capreolus capreolus), cocoşul de munte (Tetrao urogallus), cocoşul de mesteacăn (Lyrurus tetrix), buha (Bubo bubo), huhurezul (strix aluco aluco), piţigoiul de munte (Parus montanus), etc.

Din biotopul apelor curgătoare de munte pot fi amintite speciile: păstrăvul (Salmo trutta), lipanul (Thymalus thymalus), lostriţa (Hucho hucho), porcuşorul de munte (Gobio gobio).

În etajul de deal şi podiş pot fi întâlnite următoarele: animale - iepurele (Lepus europaeus), căprioara, veveriţa, nevăstuica (Mustella nivalis), pârşul (Glis glis), orbetele, căţelul pământului (Spalax leucodon transsylvanica), păsări - cicocănitoarea (Dryobates major), gaiţa (Garrulus glandaris), gaia (Milvus milvus), pupăza (Upupa epops), turturica (Streptopelia turtur), porumbelul gulerat (Columba palumbus), cinteza (Fringilla montifringilla), grangurele (Oriolus oriolus), cucul (Cuculus canorus), fazanul (Phasianus colchicus), etc.

Etajul apelor curgătoare şi lacustre cuprinde mai multe specii de vieţuitoare: peşti - crapul (Cyprinus carpio), cleanul (Leuciscus squalius), ştiuca (Esox lucinus), somnul (Silurus glanis), raci (Astacus), moluşte, raţele sălbatice (Anas platyrhynchos).

Rezervaţii naturale

• Pădurea Mociar de la Solovăstru, aflată pe Valea Gurghiului - suprafaţă 48 ha, fiind inclusă în categoria IV conform criteriilor IUCN. Aici se află unii din cei mai bătrâni arbori din România, peste 700 de ani.
• Parcul dendrologic din Gurghiu, aflată pe Valea Gurghiului - alături de speciile autohtone există şi specii exotice de arbori din Australia, America de Nord, America de Sud, Japonia. Amenajarea parcului a avut loc 1740 de familia Bornemisza, în cadrul curţii feudale de la Gurghiu.
• Valea Botei Mari de la Zau de Câmpie
• Muntele de sare de la Sovata

Economie

Pentru detalii, vezi: Economia judeţului Mureş.

După anul 1989 economia judeţului Mureş primeşte noi coordonate, procesul de tranziţie de la o economie centralizată la o economie de piaţă redefineşte întreaga economie a judeţului. Principalele ramuri economice ale judeţului sunt împărţite astfel: industrie 41%, agricultură, silvicultură şi exploatări forestiere 22%, servicii 37%.

Conform statisticilor efectuate de Oficiului Registrului Comerţului Mureş, la data de 31 decembrie 2003, judeţul Mureş ocupa locul 14 pe ţară la numărul agenţilor economici, cu un număr de 27.854 agenţi economici. Din numărul total al acestora, 17.984 erau societăţi comerciale, 29 erau regii autonome, 154 erau organizaţii cooperatiste, iar 9.687 figurau ca persoane fizice şi asociaţii familiale. Din perspectiva capitalului, judeţul Mureş ocupa locul 9 pe ţară ca număr de societăţi comerciale cu capital străin, existând 1.611 de astfel de societăţi. După valoarea capitalului străin investit, judeţul ocupa locul 14 pe ţară.

Cultură

Fișier:Cazania lui Varlaam.jpg

Cazania lui Varlaam din 1643 aflată în arhiva Bibliotecii Judeţene Mureş

Ca spaţiu cultural judeţul Mureş este bine reprezentat, pe suprafaţa acestuia existând de-a lungul timpului adevărate focare de cultură în care au activat intelectuali valoroşi precum: Alexandru Papiu-Ilarian, Gheorghe Şincai, Petru Maior, Teleki Samuel, Bolyai Farkas, Bolyai Janos, Koos Ferenc.

Cele mai vechi locuri de cultură ale judeţului sunt bibliotecile, prima bibliotecă a judeţului fiind înfiinţată în anul 1557 în cadrul şcolii Schola Particula, devenită în secolul XVIII colegiu reformat, astăzi fiind Colecţia documentară Bolyai. O altă bibliotecă veche, înfiinţată în anul 1684, este aceea din Sighişoara creată pe lângă colegiul reformat al vremii, astăzi fondurile de carte ale acesteia aparţinând bibliotecii municipale Sighişoara.

În acest moment fondul total de carte al bibliotecilor din judeţ este de peste 4,5 milioane exemplare în acest fond fiind incluse şi cărţile rare, manuscrisele şi ediţiile de mare valoare ale Bibliotecii Judeţene inclusiv cele din secţia Teleki - devenită în timp un simbol al municipiului Târgu Mureş. Din cele 407 biblioteci existente pe cuprinsul judeţului 87 sunt biblioteci publice , o parte din bibliotecile existente în şcolile şi comunele judeţului fiind înfiinţate cu sprijinul Asociaţiei ASTRA.

Palatul Culturii din Târgu Mureş, finalizat ca şi construcţie în 1913, a fost în trecut şi este şi în prezent un spaţiu în care se desfăşoară diverse activităţi culturale reuniuni, simpozioane, concerte, serbări. De menţionat este şi orga aflată în încinta Palatului, cea mai puternică din ţară, la care au cântat artişti români dar şi străini.

Bogăţia etnografică şi tradiţională a locuitorilor judeţului Mureş este pusă în valoare an de an prin intermediul târgurile a căror origini se pierd departe în timp. Târgurile desfăşurate la Saschiz(Dansul feciorilor), Gurghiu (Târgul fetelor), Hodac (Udatul nevestelor), Ruşii Munţi (Târgul portului popular), Târgu Mureş (Târgul dansului bătrânesc), Brâncoveneşti (Târgul cireşelor) scot în evidenţă varietatea de costume populare moştenite din strămoşi precum şi cântecele şi datinile populare.

Biblioteci în judeţul Mureş*
Total				Publice
Unităţi	Volume (mii)	Cititori (mii)	Vol. elib. (mii)	Unităţi	Volume (mii)	Cititori (mii)	Vol. elib. (mii)
413	4.457	127	1.710	82	1.985	52	916

*Anuarul statistic al României 2006

Învăţământ

De-a lungul timpului în judeţul Mureş au existat diverse acţiuni ale autorităţilor şi ale intelectualităţii pentru o creştere continuă a culturii în întreg spaţiul judeţului. Cifrele recensământului din 1930 descriu judeţul Mureş astfel: 233 915 locuitori peste 7 ani, iar din aceştia 69,2 % erau alfabetizaţi, 74,7% din numărul bărbaţi, 63,9 % din numărul femeilor.

Sănătate

Statistic sectorul sănătate al judeţului Mureş poate fi descris conform tabelului de mai jos.

Statistică unităţi sanitare şi personal medical
An	Paturi în spitale	Medici	Stomatologi	Farmacişti	Personal sanitar mediu	Spitale	Policlinici	Dispensare	Centre de sănătate	Creşe	Farmacii (de stat)
1990	6844	1241	193	227	4252	8	15	165	-	25	84
1995	5516	1354	182	90	3964	6	15	166	4	15	17
2000	5161	1498	131	82	3430	7	3	22	4	9	11
2001	5156	1483	129	82	3549	7	3	7	4	9	13
2002	4903	1587	124	71	3857	7	2	10	4	-	12
2003	4300	1588	134	69	3804	6	2	6	6	8	13
2004	4285	1657	133	62	3812	6	2	7	4	8	14
2005	4285	1674	87	45	3821	6	2	5	4	8	15

Sport

Echipe de fotbal:

• ASA Târgu Mureş
• Avântul Reghin
• Mureşul Luduş
• Chimica Târnăveni
• Unirea Ungheni
• CS Iernut
• Avantul Miheşu de câmpie

Turism

Fișier:Galaoaia1.JPG

Troiţă în satul Gălăoaia

Infrastructura judeţului Mureş care permite desfăşurarea activităţilor specifice turismului cuprinde 91 unităţi de cazare, din acestea: 21 hoteluri, 8 hanuri şi moteluri, 6 campinguri, 40 vile turistice şi 4 tabere pentru elevi şi studenţi. Aceste centre însumează peste 7820 locuri de cazare.

Bibliografie

• Enciclopedia României. Comitetul de direcţie: D. Gusti, Constantin Orghidan, Mircea Vulcanescu si Virgiliu Leonte. Imprimeria Naţională. Bucureşti 1938-1943
• Judeţul Mureş. Ion Şoneriu, Ion Mac. Editura Academiei RSR, Institutul de geografie. Bucureşti 1973
• Mureş: Monografie. Aurel Lupu, Oliviu Marcu, Grigore Ploeşteanu. Editura Sport Turism. Bucureşti 1980
• Noile steme ale judeţelor şi municipiilor din Republica Socialistă România. Dan Cernovodeanu, Ioan N. Mănescu. Direcţia generală a arhivelor statului. Bucureşti 1974
• Philobiblon mureşean. Dimitrie Poptămaş Editura Biblioteca Judeţean Mureş. Târgu Mureş 2003
• Ghidul turistic al municipiului Târgu Mureş. Editat de Consiliul Local şi Primăria Municipiului Târgu Mureş
• Monografia oraşului Târgu-Mureş. Traian Popa. Editura Ansid. Târgu Mureş 2005. (reeditarea ediţiei originale din 1932, Tipografia Corvin)

Lectură suplimentară

personalități

• Pictori mureșeni în secolul al XVIII-lea. Monografie, Vasile Mureșan, Marcel Naste, Editura Nico, Târgu Mureș, 2012. Apulum, series Historia & Patrimonium, vol. LI, 2014

Legături externe

• Consiliul Judeţean Mureş
• Prefectura Mureş
• Bisericile din România (serviciu de căutare)

Vezi şi

AB

AR

AG

BC

BH

BN

BT

BV

BR

BZ

CS

CL

CJ

CT

CV

DB

DJ

GL

GR

GJ

HR

HD

IL

IS

IF

MM

MH

MS

NT

OT

PH

SM

SJ

SB

SV

TR

TM

TL

VS

VL

VN

B

• Judeţul Mureş (interbelic)
• Judeţele României
• Judeţele interbelice ale Regatului României
• Listă de comune din judeţul Mureş
• Listă de localităţi din judeţul Mureş
• Galeria de steme şi steaguri ale judeţului Mureş
• Ghidul turistic al judetului Mures,ed. Ediprestipo,2004
• Album foto al judeţului Mureş,ed.Romghid,2006
• Judeţul Mureş - Cartea primarilor 2004-2008 editura Romghid, 2005

Obiective turistice în judeţul Mureş
Locuri	Scaunul Domnului | Defileul Mureşului | Lacul Ursu | Rezervaţia Mociar | Rezervaţia de Bujor de stepă | Parcul dendrologic din Gurghiu
Staţiuni	Sovata | Sângeorgiu de Mureş | Ideciul de Jos | Răstoliţa | Lunca Bradului
Vestigii istorice	Cetatea medievală din Târgu Mureş | Cetatea medievală din Sighişoara | Ruinele castelului Bethlen | Casa Vlad Dracul | Castelul Gornesti | Turnul Sfatului | Castelul Kemeny | Castelul Bethlen Criş | Pasajul Scărilor | Castelul Bethlen | Castelul Lăpuşna | Monumentul de la Oarba de Mureş | Gurghiu ruinele cetate sec XIII | Castelul Teleky din Dumbrăvioara | Castelul Mariaffi

Această pagină utilizează conţinut de la Wikipedia în limba română. Versiunea originală a sa se află la: Wikipedia: Județul Mureș. Lista autorilor poate fi văzută în istoricul paginii. Textul de la Wikipedia este disponibil sub licenţa GNU FDL pentru documentaţie liberă.