FANDOM


Judeţul Braşov
Stema judeţului Braşov Harta României cu Judeţul Braşov indicat
stemă amplasare
Regiune: Transilvania
Reşedinţa: Braşov
Populaţie:
 •Total 2002:
 •Densitate:
Locul 12
596.140 loc.
111,2 loc/km²
Suprafaţă:
 •Total:
Locul 25
5.363 km²
Abreviere: BV
Prefix Telefonic: (+40) x68 (1)
Consiliul Judeţean:
 •Preşedinte
 •Adresa web

Aristotel Căncescu (PNL)
C.J. Braşov
Prefectura:
 •Prefect
 •Adresa web

Adriana Donţu
Prefectura Braşov
(1) Pentru fostul operator naţional x este 2, pentru operatorii alternativi de telefonie fixă x este 3.

Braşov este un judeţ din România aflat în sud-estul Transilvaniei, care include regiunile istorice Ţara Bârsei, Ţara Făgăraşului şi Altland-ul săsesc.

GeografieEdit

VeciniEdit

Jud. Mureş şi Harghita la nord, jud. Covasna la est, jud. Buzău la sud-est, jud. Prahova, Dâmboviţa şi Argeş la sud şi jud. Sibiu la vest.

SuprafaţaEdit

Judeţul Braşov are o suprafaţă de 5.363 km², reprezentând 2,3% din suprafaţa ţării.

ReliefulEdit

Relieful judeţului este accidentat şi creşte în altitudine de la nord spre sud. La nord se află Depresiunea Făgăraşului şi Depresiunea Braşov, despărţite de către culmile scunde ale Munţilor Perşani, iar la nord-vest se întinde o parte din Podişul Târnavelor. Spre sud se înalţă versantul nordic al Făgăraşului, care depăşeşte în unele locuri 2000m altitudine, Munţii Bucegi, Piatra Craiului, Postăvaru, Piatra Mare, Munţii Ciucaş şi o parte din Munţii Întorsura Buzăului.

ApeleEdit

Cel mai important râu este Oltul, care străbate judeţul pe o distanţă de 210 km. Pe parcurs primeşte: Baraoltul, Vârghişul, Aita, Homorodul Vechi, Valea Mare, Râul Negru, Timişul, Bârsa, Ghimbăşelul, Şinca, Sâmbăta, Vulcăniţa, Sebeşul, Berivoiul, Breaza, Viştea şi Rodbavul. În categoria apelor stătătoare se înscriu lacurile glaciare din Munţii Făgăraş (Urlea, Podragul) şi cele antropice pentru alimentarea cu apă potabilă a localităţilor.

ClimaEdit

Clima judeţului este temperat-continentală, mai precis caracterizată de nota de tranziţie între clima temperată de tip oceanic şi cea temperată de tip continental; mai umedă şi răcoroasă în zonele montane, cu precipitaţii relativ reduse şi temperaturi uşor scăzute în zonele mai joase. Pe vârful Omul se înregistrează cea mai joasă temperatură medie anuală (-2,6 oC) şi cea mai ridicată medie de precipitaţii anuale din ţară (1.346mm). Temperatura medie anuală în judeţ este de 8 oC. Temperatura minimă absolută pe ţară a fost înregistrată la 25 ianuarie 1942 în localitatea Bod (-38,5 oC). Vânturile nu prea străbat depresiunile, dar pe culmile munţilor ajung chiar şi la 25-30m/s. Vânturile de vest aduc ploi, iar cele dinspre nord şi nord-est concură la păstrarea timpului frumos.

FaunaEdit

Reţeaua căilor rutiereEdit

Din judeţul Braşov reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449km. Dintre aceştia, 398 km sunt drumuri naţionale.

Şosele internaţionaleEdit

Drumuri naţionaleEdit

Reţeaua căilor feroviareEdit

Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km, municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată din România. Din acesta pornesc şase ramificaţii:

Fișier:RSR Jud Brasov bigger.png

Populaţia (2004)Edit

  • Date generale:
  • Total locuitori .............. 596.140
  • Populaţie urbană ......... 446.622
  • Populaţie rurală ........... 149.518
  • Sex masculin .............. 290.537
  • Sex feminin ................. 305.603
  • Populaţia stabilă pe oraşe:
Fișier:Interbelic Brasov County CoA.png
  • Structura etnică:
  • Structura după religie:

Evoluţia demografică


Scurt istoricEdit

Prezenţa din timpuri străvechi a omului în judeţul Braşov este semnalată în numeroase puncte, încă din perioada anilor 60.000 - 40.000 î.Hr. Aşezările umane au persistat mai apoi, neîntrerupt, traversând epoca pietrei cioplite, neoliticul, epoca bronzului şi, în final, epoca fierului. Nenumărate piese decoperite (vase de lut, arme din diferite materiale, monede, obiecte de podoabă, unelte agricole şi de meşteşugărit etc.) atestă larga dezvoltare a civilizaţiei locale.
În această zonă au locuit dacii cumidavensi, având centrul principal la Cumidava (Râşnov). În această perioadă, zona judeţului a cunoscut o vastă înflorire din toate punctele de vedere, atât materiale cât şi culturale. După epoca cuceririi romane, viaţa şi-a continuat acelaşi ritm, sub supravegherea Cohortei "VI Nova Cumidavensium Alexandrina". Autorităţile de ocupaţie au adus meşteri care au dezvoltat infrastructura, construind castre, apeducte şi drumuri.
După retragerea aureliană, populaţiile migratoare care au trecut prin această zonă au fost atrase de bogăţia locurilor. Cea mai pregnantă amprentă şi-au pus-o triburile slave, aşezate în număr mare, care au lăsat o seamă de mărturii - mai ales în toponimii şi hidronimii. Secolele X-XI marchează cristalizarea primelor formaţiuni politice în zona Ţării Făgăraşului şi Ţării Bârsei. Astfel, la 1003, ducatul lui Kean, care se întindea şi asupra acestor teritorii, este cucerit de către regele ungar Ştefan. Se pare totuşi că, vreme de două secole, regalitatea maghiară nu şi-a putut exercita suveranitatea deplină asupra acestor locuri, astfel încât de abia după 1200 au putut fi colonizaţi saşii, secuii şi teutonii. Multă vreme apoi, românii s-au condus după Jus valahicum antiqua lex, obiceiul pământului, iar Ţara Făgăraşului a fost o feudă a Ţării Româneşti de-a lungul secolelor XIV-XV, cu drept de vamă încă din secolul al XIII-lea . Pe la 1290, o oaste românească pornită din Făgăraş şi condusă de legendarul Negru Vodă "descalecă" în Ţara Argeşului, la Câmpulung Muscel, şi pun bazele Ţării Româneşti de mai târziu.

EconomieEdit

Atracţii turisticeEdit

Diviziuni administrativeEdit

Judeţul este compus din 4 municipii, 6 oraşe şi 48 de comune.

Oraşe şi municipii în prezent
Stemă Municipii Stemă Oraşe
Braşov Ghimbav
Făgăraş Râşnov
Codlea Rupea
Săcele Victoria
Zărneşti
Predeal

ComuneEdit

Surse bibliograficeEdit

  1. S. Pop, Şt. Princz, "Braşov - ghid turistic", Ed. Pentru Turism, Bucureşti, 1974,
  2. Pagini aurii, Judeţul Braşov, ediţia 2005
  3. ADAC, Straßenatlas Ost-Europa, ADAC e.V, München, 1993

Legături externeEdit

Turism

Vezi şi Edit


Wikipedia-logo Această pagină utilizează conţinut de la Wikipedia în limba română. Versiunea originală a sa se află la: Wikipedia: Județul Brașov. Lista autorilor poate fi văzută în istoricul paginii. Textul de la Wikipedia este disponibil sub licenţa GNU FDL pentru documentaţie liberă.

Ad blocker interference detected!


Wikia is a free-to-use site that makes money from advertising. We have a modified experience for viewers using ad blockers

Wikia is not accessible if you’ve made further modifications. Remove the custom ad blocker rule(s) and the page will load as expected.

Also on FANDOM

Random Wiki