FANDOM


Generalități Edit

Romania are inca un anumit potential in domeniul resurselor minerale, in special petrol, gaze naturale, sare, aur, argint si metale neferoase. Potrivit evaluarilor actuale, Romania dispune de peste 20 miliarde tone de resurse minerale neexploatate: minereuri feroase, neferoase, sare, nemetalifere, nisipuri, pietrisuri si roci ornamentale. Suntem pe primul loc in lume la sare, dar Salrom (Societatea Nationala a Sarii, n.r.) are si ea probleme. Lipsa banilor in sectorul minier din Romania face imposibila o dezvolare a sectorului fara investitii private si ca abia in 2015 se va putea vorbi de minerit modern in Romania. [1]

Conform datelor făcute publice de Agenția Națională pentru Resurse Minerale din România (ANRM), rezervele de resurse minerale neexploatate ale României se ridică la nivelul de 20 de miliarde de tone, aici fiind incluse atât minereurile feroase si neferoase, cât și sarea, nisipurile, pietrisurile sau rocile ornamentale[1]. Cu alte cuvinte, dacă ar fi exploatate în condiții de eficiență si dacă ar dispune de tehnologii avansate în domeniu, țara noastră ar putea produce anual în jur de 20 de milioane de tone de minereuri, ceea ce ar acoperi circa 15% din necesarul Uniunii Europene[1].

În perioada 1990-2007, statul ro­mân a pompat în industria minieră din România subvenții în valoare peste 6 miliarde de dolari, la care se adaugă o pierdere din exploatare de aproape două miliarde de dolari [2]

Număr de angajați Edit

Industria minieră din România a pierdut, din 1990, peste 120.000 de angajați și alți 150.000 din industria orizontală[2].

În anul 2005, în România mai existau 45.000 de mineri.[2][3]

Numărul posturilor din industria minieră a fost redus, începand cu 1997, de la 175.879 persoane la 48.519 angajati în 2006[4]. Până în prezent au fost inchise 142 mine dintr-un total de 408 exploatari neviabile[4].

Numarul de mineri din Romania a scazut in ultimii cinci-sase ani de aproape zece ori, la 21.000 mineri in 2010, fata de 200.000 mineri in 1995-1996. [3]

In perioada 1997- 2002 in Valea Jiului au fost disponibilizati 23.349 de salariati. [4]

Închiderea minelor Edit

Costurile pentru închiderea minelor în perioada 2004-2010 au fost, conform Hotărârii Guvernului nr. 615/2004, de 623 milioane de dolari[5]. Potrivit bugetului de stat pe 2010, Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri va aloca în 2010 suma de 148,37 milionane lei pentru închiderea și conservarea minelor, cu aproape 12 milioane lei mai mult față de suma alocată în 2009[5]. În programul de închidere au fost incluse 550 mine[5].

Comisia Europeană (CE) solicită statelor membre închiderea definitivă a minelor necompetitive până la 1 octombrie 2014 și subliniază că va permite acordarea de ajutor de operare numai întreprinderilor care au un plan de închidere[6].

Proiectele „Închiderea Minelor și Atenuarea Impactului Social” și „Închiderea Minelor, Refacerea Mediului și Regenerare Socio-Economică (Minerit II)” [5]

Comisia Europeană (CE) solicită statelor membre închiderea definitivă a minelor necompetitive până la 1 octombrie 2014 și subliniază că va permite acordarea de ajutor de operare numai întreprinderilor care au un plan de închidere. [6]

Listă de mine Edit

  • Mina Dalja - [7]
  • Băița Ștei - uraniu - [8]
  • mina de uraniu de la Grinties, judetul Neamt - [9] [10] [11] [12] [13]
  • Fostele exploatari de minereu de uraniu de la Ciudanovita, de la Lisana si Varful Boului [14]
  • Mina Anina, închisă ca urmare a accidentului colectiv din iarna anului 2006, soldat cu sapte morti
  • Moldova Nouă - unde rezervele de minereu de cupru nu se vor epuiza in urmatorii 40 de ani, zona numită "Cariera de Bănăție" [15]
  • Roșia Poieni - aici se află un zăcământ ce reprezintă peste 60% din rezervele de cupru ale României. [16] - Amenajarea de la Valea Șesii reprezintă o veritabilă "bombă ecologică" în condițiile în care nu mai este alimentată cu apă și curent electric. Iazul de decantare se întinde pe 130 de hectare și cuprinde zeci de milioane de tone de steril, supuse unui fenomen de leșiere. Valoarea costurilor necesare ecologizării iazului se ridică zilnic la 100.000 de lei. În fiecare zi trebuie deversate între 50 și 80 de tone de var pentru neutralizarea apelor acide. [17]
  • Mina Aninoasa - [18]
  • Teliuc, Hunedoara, mină de fier[7][8][8]

listă: [19]

  • Roșia Montană - aur și argint - 317 tone de aur si 1.600 de tone de argint, adica in total cam 14 miliarde de dolari - considerat a fi cel mai mare zacamant de aur din Europa
  • Certej - aur și argint - rezerve de 68 tone de aur și 490 de tone de argint în valoare de 3 miliarde de dolari
  • Băița și Bihor - aur și argint
  • perimetre în Maramures și Satu Mare - aur și argint - Romaltyn Mining (fostă Transgold Baia Mare) - detine o uzina de procesare a aurului la Baia Mare si mai multe licente de exploatare a unor zacaminte [20] - Transgold a fost singura companie din Romania unde, din minereul aurifer extras de statul roman de la Rosia Montana, dar si din alte zone miniere, s-a obtinut aur prin cianurare [21]
  • Rovina - unde s-ar afla 105,4 tone de aur, perimetrul explorat fiind aproape de cel de la Rosia Montana
  • Camarzana, Satu Mare - minereuri metalifere
  • Almașu Mare, Alba[9]
  • Wikipedia:Mătăsari, Gorj [10]

Mine de fier Edit

În 2004, doar 130 de mineri mai lucreaza astazi la mina de fier din Ghelari, din cei 3.000 care au lucrat odinioara.[11]

Minereu Edit

Muntele de la Certej, de langa Deva, are un zacamant care contine 65,3 tone de aur (2,1 milioane uncii), evaluat intre 1,3 miliarde dolari si 1,99 miliarde dolari[12].

În România există 6 companii miniere din domeniul metalurgiei neferoase: Cuprumin Abrud, Moldomin Moldova Nouă, CNCAF Minvest Deva, Baita Stei, Compania Nationala a Metalelor Pretioase si Neferoase Remin Baia Mare, Minbucovina Vatra Dornei[13].

Uraniu Edit

Mina de la Băița-Plai, județul Bihor, a fost prima exploatare de uraniu din România.[14] După 1990 a fost împărțită în două, partea de minereuri neferoase a trecut la SC Băița SA, iar mina de uraniu a trecut sub tutela Companiei Naționale a Uraniului.[14] În prezent, zăcămintele sînt aproape epuizate, iar mina de uraniu, de unde încă se exploatează într-un anumit sector, este în proces de ecologizare și conservare și va fi închisă definitiv.[14] A fost cîndva cel mai mare zăcămînt de uraniu din lume.[14] Haldele de uraniu de la Băița este locul în care se află și Depozitul Național de Deșeuri Radioactive.[14]

Singura mină de uraniu din țară, în exploatare, se mai află la Crucea-Botușana, în județul Suceava, iar autoritățile au deja (iunie 2009) în plan închiderea ei.[15] În afară de mina de la Crucea, exploatări importante de uraniu au mai existat în județul Caraș-Severin, la Ciudanovița, în județul Neamț, la Grințieș, sau la Bârzava, în județul Arad.[15] Fosta mină de uraniu de la Ilișova, care se află în Parcul Natural Porțile de Fier - aparținea odinioară de Ministerul de Interne.[15] Tot ce se întâmpla aici, pe vremea lui Ceaușescu, era secret de stat.[15]

Zona minelor de uraniu de la Ciudanovița, Caraș-Severin, încă mai este radioactivă.[16][17][18][19]

Mina de uraniu de la Grințieș este închisă de vreo opt ani.[20] Posibilitatea redeschiderii minei de uraniu de la Grințieș naște controverse și vii discuții de la autorități pînă la sătenii de rînd din localitate.[20] Pe de o parte, e vorba despre bani și locuri de muncă, pe de altă parte, e vorba despre sănătate și turism.[20]

Sulf Edit

A avut mii de angajați și a aprovizionat cu sulf toată siderurgia românească.[21] Exploatarea din Călimani este azi doar o durere de cap pentru ecologiști.[21] Exploatarea de sulf din Călimani a fost deschisă în 1969 și a funcționat pînă în 1997.[21] A avut în vremurile bune aproape 8.000 de angajați.[21] A fost închisă prin hotărîre de guvern, pe motiv că exploatarea sulfului costa de trei ori mai mult decît valora producția obținută.[21]

Aur Edit

Până în 2001 România a avut producție internă de aur. [22]

În România nu se mai produce aur la scară industrială din anul 2006, când ultimele exploatări miniere au fost închise din motive de rentabilitate. Vârful producției de aur a României a fost atins înainte de 1990, când a depășit 10 tone de aur pe an. În 2006, producția a scăzut la câteva kilograme pe an. [23]

Listă de exploatări aurifere, (Adevărul, 5 iulie 2016)

Roșia Poieni

12 Noiembrie 2009 - În Apuseni repornește un colos industrial minier - cel de la Roșia Poieni. În Munții Apuseni, mineritul revine în categoria meseriilor dominante prin redeschiderea, în a doua jumătate a lunii noiembrie, a exploatarii de cupru Roșia Poieni - Abrud. [22][23][24][25]

Carpathian Gold

Carpathian Gold deține o licență de ex­ploatare pentru o suprafață de 94 km în Valea Rovina unde a identificat trei de­pozite de aur și cupru, respectiv Ro­vina, Colnic și Cireșata, cu o valoare esti­mată de 6,9 milioane de uncii. Ex­ploa­tarea zăcământului aurifer româ­nesc ar urma să înceapă în anul 2016 și să se desfășoare pe parcursul a 19 ani. [26]

Săcărâmb, Hunedoara

Nimic din linistea sa nu aminteste de tumultul de altadata, de sutele de care cu boi care transportau cel mai bogat minereu de aur gasit vreodata in Europa, de miile de truditori care sfredeleau maruntaiele muntilor doar cu ciocanul si cu dalta, de sutele de mesteri care confectionau rudimentarele unelte. Doar cronicile scrise cu secole in urma, evidentele administrative pastrate in muzee si cateva fotografii de epoca dezvaluie o localitate extrem de dezvoltata pentru acea epoca.[27]

Certej

Frank Timiș, este unul dintre actionarii unei companii canadiene, European Goldfields Ltd, implicata in explorarea si exploatarea zacamintelor minerale din Romania. Pentru proiectul minier derulat la Certej, aproape de Deva, de catre European Goldfield, firma estimeaza zacaminte de 95 de tone de aur (aproximativ 810 milioane de dolari) si peste 100 de tone de argint.

Proiectul de la Certej va necesita investiții estimate la 190 milioane de dolari. [24]

Compania va primi o subvenție de 40 de milioane de dolari din partea statului român, care deține 20% din exploatația minieră. [25]

Exploatarea Minieră Barza - Brad

În 1990, în mina Barza lucrau în jur de 5.500 de oameni.[28]

Rovina: mai mare decât cea de la Roşia Montană (2015)[29]

Roșia Montană Edit

Potrivit unui studiu de fezabilitate intocmit de compania canadiana, rezervele totale de minereu de la Roșia Montană sunt estimate la 225 milioane de tone, care contin 190 tone de aur si peste 1.000 de tone de argint. Exista insa si rezerve probabile de 125 tone de aur si peste 600 tone de argint.

Comuna Rosia Montana, din judetul Alba, adaposteste cel mai mare zacamant de aur din Europa. Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), compania interesata de exploatarea resurselor minerale din zona, a fost infiintata in anul 1997, in judetul Alba. Pana in prezent, compania canadiana Gabriel Resources, actionarul majoritar al RMGC, a investit in Romania peste 400 de milioane de dolari pentru dezvoltarea proiectului minier Rosia Montana, potrivit companiei. [26]

Productia anuala a Rosia Montana Gold Corporation ar trebui sa fie de 26 tone de aur si 126 tone de argint. Statul roman va incasa o redeventa anuala de 2% din valoarea productiei brute, dar compania mixta nu va plati impozit pe profit timp de opt ani si va fi scutita de plata taxelor vamale pentru tehnologia importata. [27]

Gabriel Resources a alocat un buget de 38,4 milioane de dolari canadieni (27,3 milioane de euro), pentru proiectul Roșia Montană în 2010 [28]

Gabriel Resources spune ca a investit circa 70 de milioane de dolari (51 mil. euro) in achizitionarea de proprietati, aflate in cele patru localitati care vor fi afectate de proiect. Cele 70 de milioane de dolari au intrat in buzunarul a circa 1.500 de localnici, ceea ce inseamna ca fiecare locuitor din Rosia Montana care a decis sa vanda canadienilor a primit in medie aproape 47.000 de dolari (35.000 de euro). Cei mai multi bani, 220 de milioane de dolari (162 mil. euro), au fost cheltuiti pe realizarea proiectului si pe studiul de impact asupra mediului, in vreme ce peste 40 de milioane de dolari (30 mil.euro) au fost cheltuiti pe lucrari geologice. Valoarea totala a investitiilor in Rosia Montana este estimata la 1,8 miliarde de dolari (1,3 mld. euro), bani care vor fi recuperati din vanzarea tonelor de aur si argint extrase din Muntii Apuseni. Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) este detinuta de Gabriel Resources (80,46%), Minvest Deva (19,31%). [29]

Pe perioada exploatarii miniere, estimata la 16 ani, 800 de muncitori ar urma sa lucreze constant in mina, in vreme ce in perioada anterioare extractiei, numarul muncitorilor va fi de 2.400. [30]

Dacă operațiunile miniere vor porni la Roșia Montană, se va ajunge la stocarea cianurii, trioxidului de arseniu (pulbere) și reziduurilor de metale grele. Mai devreme sau mai târziu, acestea se vor infiltra în pânza de apă freatică a zonei sau se vor deversa brusc în râuri, în cazul unui accident tehnologic precum cel de la Baia Mare. Cianura va ajunge în Tisa și, de acolo, în Dunăre. De unde se vor plăti miliardele de euro pentru despăgubiri? Evident, de la bugetul statului român? [31]

Critici: [32] [33]

In prezent, proiectul de la Rosia Montana este stopat din cauza faptului ca Ministerul Mediului a suspendat, in 2007, procedura de analiza a studiului de impact, invocand lipsa certificatului de urbanism. Reprezentantii RMGC au afirmat ca acest lucru s-a facut abuziv, fara respectarea legii, si ca vor ca guvernul sa reanalizeze proiectul si sa ofere cat mai repede un raspuns. [34]

Cartel Bau SA Bistrița (societate asociată la Proiectul Roșia Montană) - [35]

în mai 2010, în Parlamentul European se supunea la vot o rezoluție prin care se recomanda executivului european să interzică folosirea tehnologiilor de minerit pe bază de cianuri. [36]

Cupru Edit

Resurse naturale Edit

  • Comuna Păltiniș, Botoșani - aici se află cel mai pur zăcământ de gips din Europa iar zăcământul ar putea fi exploatat continuu timp de peste 100 de ani

Zgură Edit

Cariera Brazi de lângă Racoș, Brașov.[32]

Accidente miniere Edit

Cronologia accidentelor miniere care au avut loc dupa 1990: [37] [38]

2 Iulie 2008 - doi tineri au fost omorâți de o mină de aur închisă din Hondol, Certeju de Sus [39]

16 Noiembrie 2011 - Toader Aioanei, minerul care s-a prăpădit ieri într-o deflagrație la mina Crucea, din Suceava. [40]

6 Februarie 2011 - Cinci mineri, cu vârste cuprinse între 36 și 41 de ani, au pierit în subteran, ieri, după producerea unui accident la Mina Uricani din județul Hunedoara [41] [42]

Accidente ecologice Edit

Accidentul ecologic de la Baia Mare din anul 2000: situatia ecosistemului de pe riul Tisa s-a imbunatatit, insa sint mai putine specii de pesti decit inainte de accident, iar riul sufera inca din cauza deseurilor de la compania Transgold, fosta Aurul, din Baia Mare.[33]

Vezi și Edit

Linkuri Edit

Scandalul cianurilor din 2000: http://www.wall-street.ro/articol/Companii/16220/Aur-si-cianura-un-scandal-de-13-mil-euro.html TransGold, la acea data subsidiara a companiei Esmeralda, este compania gasita responsabila pentru dezastrul ecologic din anul 2000, atunci cand au fost deversate in raurile Somes, Lapus, Tisa si in Dunare peste 100 de tone de substante otravitoare.

3 Iunie 1999 - Guvernul Marii Britanii ofera 3,4 milioane de dolari pentru zonele miniere. [43]

Note Edit

  1. a b Săracii încă bogați ai Europei, 24 Octombrie 2008, sfin.ro, accesat la 29 ianuarie 2010
  2. a b Industria miniera, fara luminita la capatul tunelului, 25 Aprilie 2005, sfin.ro, accesat la 22 ianuarie 2010
  3. Viitor fara orizont pentru mineri, 31 ianuarie 2005, Evenimentul zilei, accesat la 7 august 2012
  4. a b MEC vrea sa inchida inca 73 de mine, 28 Aprilie 2006, wall-street.ro, accesat la 29 ianuarie 2010
  5. a b c Trocul dintre PDL și mineri costă țara 620 milioane de dolari, 05 Mar 2010, cotidianul.ro, accesat la 11 martie 2010
  6. România va trebui să închidă minele nerentabile, 21 Iulie 2010, evz.ro, accesat la 21 iulie 2010
  7. CEL MAI NOU LAC DIN ȚARĂ. Se mărește rapid în timp ce autoritățile ridică din umeri | IMAGINI de la fața locului, 28 februarie 2013, Ciprian Iancu, Evenimentul zilei, accesat la 28 februarie 2013
  8. a b Lacul adânc de 60 de metri care s-a format într-o carieră minieră părăsită, 3 iunie 2014, Daniel Guță, Adevărul, accesat la 4 iunie 2014
  9. Apa roșie din inima muntelui, 17 iulie 2008, Costin Anghel, Jurnalul Național, accesat la 5 iulie 2012
  10. Mătăsari, localitatea unde pe ruinele minelor nu creşte nimic: "Sărăcia ne-a adus aici şi aici murim", 2 martie 2015, Digi24.ro, accesat la 23 ianuarie 2017
  11. 22 iulie 2004: Castelul Huniazilor - Ferrari, la mana motilor, 22 iulie 2004, Andreea Tudorica, Magda Colgiu, Jurnalul Național, accesat la 11 iulie 2012
  12. Romania Libera: Muntele de la Certej are aur de doua miliarde de dolari, 24.07.2008, zf.ro, accesat la 11 martie 2010
  13. Privatizarea in varianta sarbeasca bate tocmeala romaneasca, 23 Martie 2007, sfin.ro, accesat la 12 martie 2010
  14. a b c d e Obiectiv strategic străpuns de iubire, 11 iulie 2008, Carmen Dragomir, Diana Rotaru, Jurnalul Național, accesat la 5 iulie 2012
  15. a b c d Minele și haldele de uraniu din România zac neecologizate, 23 iunie 2009, Mihaela Pavnutescu, Adevărul, accesat la 5 iulie 2012
  16. Mircea Goloșie: „Am băut apă cu uraniu și am făcut cancer“, 1 mai 2009, Alexandra Mănescu, Adevărul, accesat la 5 iulie 2012
  17. Minele de uraniu închise și haldele de steril sunt bombe ecologice cu ceas, 28 iulie 2009, Mihaela Pavnutescu, Cristian Franț, Adevărul, accesat la 5 iulie 2012
  18. Cobaii minei de aur, 13 iulie 2005, Carmen Plesa, Jurnalul Național, accesat la 11 iulie 2012
  19. Zona contaminata!, 13 iulie 2005, Carmen Plesa, Jurnalul Național, accesat la 11 iulie 2012
  20. a b c Uraniul de la Grințieș, 5 iulie 2008, Andreea Tudorica, Jurnalul Național, accesat la 5 iulie 2012
  21. a b c d e Rana deschisă din inima Călimanilor, 5 iulie 2008, Carmen Plesa, Jurnalul Național, accesat la 5 iulie 2012
  22. http://www.romania-actualitati.ro/exploatarea_de_la_rosia_poieni_se_redeschide-6040
  23. Privatizare sau inchidere, 8 iulie 2005, Adrian Mihai, Jurnalul Național, accesat la 11 iulie 2012
  24. Muntele sapat de la Rosia Poieni, 8 iulie 2005, Dana Ciobanu, Dorian Cobuz, Jurnalul Național, accesat la 11 iulie 2012
  25. 21 iulie 2004: Rosia Poieni - Blestemul cuprului, 21 iulie 2004, Florina Zainescu, Eugenia Mihalcea, Jurnalul Național, accesat la 12 iulie 2012
  26. iFond Gold urcă miza pe proiectele aurifere românești, 4 august 2011, Adrian Cojocar, Ziarul financiar, accesat la 11 iulie 2012
  27. ?El Dorado? din Muntii Metaliferi, 6 septembrie 2005, Evenimentul zilei, accesat la 9 iulie 2012
  28. A dispărut!, 7 septembrie 2009, Monalise Hihn, Jurnalul Național, accesat la 30 iulie 2013
  29. EXPLOATARE de AUR la Rovina: mai mare decât cea de la Roşia Montană, 31 mai 2015, Cristina Stoian, Evenimentul zilei, accesat la 4 decembrie 2016
  30. GENERAŢIA X: Supravieţuitori din mină. Altîn Tepe a fost un centru minier înfloritor, în anii comunismului, 14 aprilie 2015, Digi24.ro, accesat la 22 ianuarie 2017
  31. Generaţia X | Supravieţuitorii din mina de la Altîn Tepe, 17 aprilie 2015, Digi24.ro, accesat la 23 ianuarie 2017
  32. FOTO VIDEO Carierele de la Racoș, o imagine care îți taie respirația, 6 septembrie 2013, Simona Suciu, Adevărul, accesat la 29 aprilie 2014
  33. Greenpeace, ingrijorata de situatia mediului din tara, 29 ianuarie 2005, Evenimentul zilei, accesat la 7 august 2012

Lectură suplimentară Edit

  • Producţia aurului şi reforma monetară, Pamfil Ciobanu, Timișoara, 1928 - fragmente

Legături externe Edit

Aur

Fier

Cristal

Istorie

Bolile minerilor

Ce rămâne în urmă

Ad blocker interference detected!


Wikia is a free-to-use site that makes money from advertising. We have a modified experience for viewers using ad blockers

Wikia is not accessible if you’ve made further modifications. Remove the custom ad blocker rule(s) and the page will load as expected.

Also on FANDOM

Random Wiki