FANDOM


Fondurile Structurale sunt instrumente financiare, administrate de către Comisia Europeană, al căror scop este să acorde sprijin la nivel structural. Sprijinul financiar din Fondurile Structurale este destinat, în principal, regiunilor mai puțin dezvoltate, în scopul de a consolida coeziunea economică și socială în Uniunea Europeană.

Eficiența folosirii fondurilor Edit

  • 2016, noiembrie - Rectorul Universității Politehnica din București, Mihnea Costoiu, a declarat vineri că este "o aventură" derularea unui proiect pe fonduri europene în România.[1]
  • 2016, noiembrie - România nu a reușit să atragă fonduri europene din alocarea financiară pentru perioada 2014-2020. Explicația ar fi că autoritățile de management nu sunt acreditate la Comisia Europeană și, din această cauză, nu pot trimite cereri de plată, a precizat europarlamentarul Victor Boștinaru.[2]
  • 2017, mai - Din 19 miliarde de euro alocate ţării noastre, am atras zero euro în trei ani.[3]

Listă de proiecte ineficiente Edit

  • Fântânele, comuna Scânteieşti, Galați: parc în pustiu, la 2 kilometri de sat.[4][5]
  • Amara, Ialomița: centru de lux pentru informarea turiştilor: a costat 500.000 de lei, dar are 4 pliante şi 8 vizitatori lunar.[6]
  • Zeci de tei seculari, doborâţi şi înlocuiţi cu salcâmi japonezi, au dus la o adevărată revoltă în 2013 în Iaşi. În cele din urmă, blamaţii salcâmi au fost scoşi şi înlocuiţi tot cu tei, în 2015, cu câteva luni înainte de campania electorală. Totul pe banii ieşenilor.[7]
  • Staţiunea turistică Rânca: Pârtia de schi de 3 milioane de euro construită în bătaia soarelui.[8]
  • 2017 - Acum patru ierni, în inima Mărginii Sibiului, la Jina, a fost inaugurată o pârtie de schi de 540 de metri. A costat 10 milioane de lei, din care jumătate fonduri europene, dar zăpada de pe ea se topeşte imediat, iar iarna trecută a funcţionat doar 10 zile.[9]
  • Zona veche a Constanţei, sfărâmată de o reabilitare de milioane.[10]
  • Sebeș - barajul abandonat într-un paradis natural după o cheltuială de 11 milioane de lei.[11]
  • Oficialii primăriei din localitatea doljeană Malu Mare au reuşit „performanţa“ să cumpere patru tone de gazon pentru a acoperi o grădină de nici 1.000 de metri pătraţi aflată în faţa instituţiei publice. Un calcul făcut de oamenii legii care anchetează acum afacerea pe bani publici arată că iarba cumpărată cu 124.000 de lei ar fi suficientă să acopere 22 de terenuri de fotbal. În plus, achiziţia s-a făcut doar în acte, fiindcă parcul din faţa primăriei a rămas cu aceeaşi iarbă pârjolită.[12]
  • Managementul traficului din Iaşi a costat 80 de milioane de lei, fonduri europene, guvernamentale şi locale. Sistemul inteligent, care trebuia să fluidizeze circulaţia din oraş, pune pe jar nervii şoferilor şi pietonilor. Proiectul a ajuns în atenţia opiniei publice nu numai din cauza blocajelor, ci mai ales după ce fostul primar Gheorghe Nichita a fost acuzat de luare de mită în acest mega-contract.[13]
  • Comuna gălăţeană Barcea: o uliţă are două reţele de apă, alta n-are deloc.[14]
  • Centura ocolitoare a oraşului Tecuci, o lucrare care trenează - absurd şi costisitor - de mai bine de cinci ani, este un exemplu concludent de lucru făcut de mântuială pe bani publici, dar cu influenţe politice notabile: 7,1 milioane de euro, „tocate“ pentru a încropi circa 30% dintr-o şosea de numai 7 kilometri lungime.[15]
  • Cel mai mare proiect public de pe teritoriul judeţului Sibiu – construirea unui lot de 22,11 kilometri de autostradă către vestul Europei – este un dezastru. Crăpată la zece zile după inaugurare, închisă apoi total circulaţiei timp de un an, autostrada este scena unor degradări continue. Pe lângă cele 600 de milioane de lei plătite constructorului, acesta tocmai a mai primit dreptul de a încasa despăgubiri de 83 de milioane de lei.[16]
  • În două localităţi din judeţul Constanţa, Lipniţa şi Dobromir, drumul transfrontalier care le leagă de vecinii bulgari stă închis din cauza punctelor de frontieră neterminate.[17]
  • În comuna Coţuşca din judeţul Botoşani, autorităţile locale au proiectat la Liceul Tehnologic din localitate un grup sanitar cu etaj în valoare de 90.000 de euro. Preţul corect estimat de experţi ar fi fost de trei ori mai mic.[18]
  • În satul braşovean Veneţia de Sus, situat la poalele munţilor Făgăraş, a fost construit cu fonduri publice un azil de bătrâni care nu foloseşte nimănui. Investiţia a fost demarată în 2003 şi finalizată în 2005. Edilii din judeţul Braşov au găsit totuşi oportun să cheltuiască 500.000 de lei din bani publici.[19]
  • Una dintre cele mai neinspirate investiţii din istoria recentă a Iaşiului a fost un telescaun construit într-o pădure. Puţinii oameni care aleg să urce în el înaintează câteva sute de metri printre copaci, iar calculele estimative arată că preţul s-ar putea amortiza în peste 400 de ani.[20]
  • Cea mai înaltă clădire din Deva a rămas părăsită, deşi de-a lungul ultimelor două decenii autorităţile judeţului au cheltuit 7 milioane de euro cu construcţia ei.[21]
  • Spitalul de urgenţă de la marginea Clujului trebuia să fie terminat în 1998, însă la aproape un deceniu de la începerea construcţiei, autorităţile au realizat că pe coridoarele clădirii nu se poate întoarce o targă. După încă 10 ani şi mulţi bani cheltuiţi, construcţia se îndreaptă spre o demolare spectaculoasă.[22]
  • Reţeaua de internet de mare viteză traversează trei dintre cele mai izolate sate ale Hunedoarei, iar bătrânii care mai trăiesc aici s-ar fi putut bucura de ea, dacă ar fi fost îndeplinite minimum două condiţii: cătunele să aibă curent electric, iar reţeaua de internet să funcţioneze.[23]
  • Parcul Municipal Vest, o investiţie de 16 milioane de euro inaugurată în marginea Ploieştiului, în 2016, înainte de alegeri. Parcul e cuprins de bălării şi nimeni nu-l vizitează. Investiţia de 16 milioane de euro din fonduri europene nerambursabile, obţinute prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, ar fi trebuit să rezolve în primul rând nevoile presante ale comunităţii locale: lipsa spaţiului verde şi poluarea specifică unui oraş puternic industrializat.[24]
  • Negrești, Vaslui: scheletul metalic ruginit de 700.000 de euro. Sistemul de colectare selectivă şi valorificare a deşeurilor reciclabile în zona Negreşti, judeţul Vaslui“ este proiectul care ar fi trebuit să aducă un dram de civilizaţie şi câteva salarii bune locuitorilor uneia dintre cele mai sărace regiuni din România. În schimb, nu doar că n-a creat vreun loc de muncă în oraşul sufocat de şomaj şi sărăcie, însă a produs o gaură uriaşă la bugetul de stat anchetată succesiv.[25]
  • Băncile de 8.250 de euro bucata din Arad care au ajuns paturi pentru oamenii străzii.[26]
  • Preşedintele Consiliului Judeţean Argeş a aprobat cheltuirea a aproape 1 milion euro pentru repararea fictivă a patru şcoli din judeţ care ar fi fost afectate de inundaţii.[27]
  • Centura ocolitoare a oraşului Tecuci, o lucrare care trenează - absurd şi costisitor - de mai bine de cinci ani, este un exemplu concludent de lucru făcut de mântuială pe bani publici, dar cu influenţe politice notabile.[28]
  • În comuna Horea, judeţul Alba, s-au cheltuit inutil 1,5 milioane de lei şi s-au tăiat aiurea peste 30 de hectare de pădure pentru o pârtie de schi uitată.[29]
  • Coşuri de gunoi şi bănci în valoare de 83.000 de lei, aceasta este investiţia pe care au făcut-o reprezentanţii comunei prahovene Berceni, deşi pe străzile din localitate nu există nici măcar trotuare sau canalizare.[30]
  • Trei instituţii ale statului român s-au asociat în 2013 să amenajeze o faleză pentru promenadă pe malul Dunării, în comuna ialomiţeană Borduşani. Proiectul a fost lăsat baltă după ce s-au cheltuit peste 1,5 milioane de lei, iar localnicii umplu acum zona cu gunoaie.[31]
  • Centrul Expoziţional Moldova din Iași, construit pe 5.300 de metri pătraţi, este măcinat de timp. După ce în decembrie 2010 s-a tăiat panglica de inaugurare, clădirea a fost abandonată, în ea fiind organizate doar două-trei târguri. Clădirea-fantomă a costat 8,7 milioane de euro.[32]
  • Edilii din Târgu Jiu au decretat în 2008 construirea unui campus ultramodern, cu 98 de locuri, la Liceul Tehnologic Bârseşti. Clădirea nu este gata nici acum, unitatea şcolară a ajuns la un pas de desfiinţare şi niciun elev nu mai solicită şedere la internat. Cost: 3 milioane de euro.[33]
  • Investiţia în Parcul Industrial din Galaţi a început în 2003, iar de atunci proiectul a înghiţit o sumă uriaşă din bugetul oraşului. Banii s-au dat la început pentru clădiri şi utilităţi, apoi pentru pază, întreţinere şi salariile şefilor. În 14 ani de funcţionare, nu a fost găsit niciun client şi nu s-a încheiat niciun contract. Cost: 4,3 milioane de euro.[34]
  • O staţie de epurare plătită şi teoretic construită în Galaţi nu există la faţa locului. Foştii edili dau vina pe hoţi, în timp ce alte voci spun că nu a fost construită niciodată. Procurorii încearcă de şase ani să descâlcească iţele. Staţia de epurare din cartierul gălăţean Dimitrie Cantemir.[35]
  • „Pânzarul moldovenesc“, o navă care imită o ambarcaţiune folosită în vremea lui Ştefan cel Mare, a fost lasată la apă în 2004, iar acum a ajuns o epavă, una foarte scumpă, abandonată în Galaţi.[36]

Note Edit

  1. Rectorul UPB, Mihnea Costoiu: Este o aventură să derulezi un proiect cu fonduri europene în România, 25 noiembrie 2016, Mihai Diac, România liberă, accesat la 27 noiembrie 2016
  2. Un mare semn de întrebare cu privire la fondurile UE pe termen lung pentru România, 18 noiembrie 2016, Andrei Mărgăritescu, România liberă, accesat la 27 noiembrie 2016
  3. Vin avertismente dure de la Bruxelles, 15 mai 2017, Dan Ionescu, Capital, accesat la 15 mai 2017
  4. „România lucrului prost făcut“, o nouă campanie Adevărul: parc în pustiu, la 2 kilometri de sat VIDEO, 27 martie 2017, Costel Crangan, Adevărul, accesat la 30 martie 2017
  5. Cum se irosesc banii publici în Galaţi: parc sătesc de 500.000 de lei construit în câmp şi transformat în islaz comunal, 30 august 2015, Costel Crangan, Adevărul, accesat la 10 aprilie 2017
  6. România lucrului prost făcut. Centru de lux pentru informarea turiştilor: a costat 500.000 de lei, dar are 4 pliante şi 8 vizitatori lunar, 28 martie 2017, Mădălin Sofronie, Adevărul, accesat la 30 martie 2017
  7. România lucrului prost făcut. Scandal de zeci de mii de euro: blestemul teilor tăiaţi şi replantaţi pe banii ieşenilor, 29 martie 2017, Ionuţ Benea, Adevărul, accesat la 30 martie 2017
  8. VIDEO România lucrului prost făcut. Pârtia de schi de 3 milioane de euro construită în bătaia soarelui. „Cineva n-a vrut decât să-şi însuşească banii“, 30 martie 2017, Alin Ion, Adevărul, accesat la 30 martie 2017
  9. România lucrului prost făcut. Pârtia ciobanilor: cum s-au tocat 10 milioane de lei pentru 10 zile de schi pe an, în timp ce localnicii nu au canalizare VIDEO, 31 martie 2017, Traian Deleanu, Adevărul, accesat la 6 aprilie 2017
  10. România lucrului prost făcut. Cum arată zona veche a Constanţei, sfărâmată de o reabilitare de milioane, 1 aprilie 2017, Sinziana Ionescu, Adevărul, accesat la 6 aprilie 2017
  11. România lucrului prost făcut. Barajul abandonat într-un paradis natural după o cheltuială de 11 milioane de lei, 5 aprilie 2017, Dorin Timonea, Adevărul, accesat la 6 aprilie 2017
  12. România lucrului prost făcut. Gazon cât pentru 22 de terenuri de fotbal în părculeţul comunal. „Am semnat ca primarul şi n-am ştiut despre ce e vorba“, 4 aprilie 2017, Andreea Mitrache, Adevărul, accesat la 6 aprilie 2017
  13. România lucrului prost făcut. Sistemul inteligent de tocat nervii şoferilor care a costat 80 de milioane de lei. Cât a fost şpaga percepută procentual de primar, 3 aprilie 2017, Simona Stanciu, Adevărul, accesat la 6 aprilie 2017
  14. România lucrului prost făcut. Aberaţii pe bani publici: o uliţă are două reţele de apă, alta n-are deloc. Primarul a luat 6 tone de motorină, dar n-avea maşină, 7 aprilie 2017, Valentin Trufasu, Adevărul, accesat la 9 aprilie 2017
  15. Detaliile jenante ale unui proiect ratat: 7,1 milioane de euro, „tocate“ pentru a încropi circa 30% dintr-o şosea de numai 7 kilometri lungime, 9 aprilie 2017, Costel Crangan, Adevărul, accesat la 10 aprilie 2017
  16. FOTO VIDEO România lucrului prost făcut. Autostrada care a costat o avere şi a crăpat la zece zile după inaugurare, 10 aprilie 2017, Traian Deleanu, Adevărul, accesat la 11 aprilie 2017
  17. România lucrului prost făcut. Frontiera cu Bulgaria lăsată de izbelişte, care poate declanşa conflictul dintre cele două state, 15 aprilie 2017, Sinziana Ionescu, Adevărul, accesat la 20 aprilie 2017
  18. România lucrului prost făcut. Epopeea WC-urilor la preţ de vilă proiectate pentru o şcoală ruptă de civilizaţie, 11 aprilie 2017, Cosmin Pătraşcu Zamfirache, Adevărul, accesat la 20 aprilie 2017
  19. România lucrului prost făcut. Azilul ridicat în satul fără bătrâni de îngrijit. Clădirea stă pustie de 12 ani, 14 aprilie 2017, Simona Suciu, Adevărul, accesat la 20 aprilie 2017
  20. România lucrului prost făcut. Telescaunul din pădure: investiţia din fonduri europene care se amortizează în câteva secole, 12 aprilie 2017, Ionuţ Benea, Adevărul, accesat la 20 aprilie 2017
  21. CAMPANIE România lucrului prost făcut: clădirea-mamut abandonată după ce s-au cheltuit milioane de euro, 18 aprilie 2017, Daniel Guţă, Adevărul, accesat la 20 aprilie 2017
  22. România lucrului prost făcut: spitalul de urgenţă în ruină din cauza coridoarelor prea înguste pentru a manevra o targă, 19 aprilie 2017, Remus Florescu, Adevărul, accesat la 20 aprilie 2017
  23. Paradoxul satelor în care se trăieşte la lumina lumânării: oamenii s-au plâns de lipsa curentului, dar au primit internet, 23 aprilie 2014, Daniel Guţă, Adevărul, accesat la 20 aprilie 2017
  24. România lucrului prost făcut. Parcul nimănui: investiţie de milioane de euro lăsată în paragină, 20 aprilie 2017, Diana Frîncu, Adevărul, accesat la 22 aprilie 2017
  25. România lucrului prost făcut: scheletul metalic ruginit de 700.000 de euro. Cum a acoperit Guvernul Boc frauda în anul de vârf al crizei economice din România, 21 aprilie 2017, Simona Voicu, Adevărul, accesat la 22 aprilie 2017
  26. România lucrului prost făcut. Băncile de 8.250 de euro bucata din Arad care au ajuns acum paturi pentru oamenii străzii, 22 aprilie 2017, Untaru Claudia, Adevărul, accesat la 23 aprilie 2017
  27. România lucrului prost făcut. Cum s-a cheltuit la Argeş aproape 1 milion de euro pentru repararea fictivă de şcoli. Motivul inventat: inundaţii devastatoare, 29 aprilie 2017, Cristina Stancu, Adevărul, accesat la 30 aprilie 2017
  28. Detaliile jenante ale unui proiect ratat: 7,1 milioane de euro, „tocate“ pentru a încropi circa 30% dintr-o şosea de numai 7 kilometri lungime, 9 aprilie 2017, Costel Crangan, Adevărul, accesat la 4 mai 2017
  29. România lucrului prost făcut. Cum s-au ras de pe faţa pământului 30 de hectare de pădure pentru o pârtie de schi uitată, 3 mai 2017, Dorin Timonea, Adevărul, accesat la 4 mai 2017
  30. Cum să cheltui banii publici: sute de coşuri de gunoi şi bănci abandonate în buruieni, 5 mai 2017, Diana Frîncu, Adevărul, accesat la 5 mai 2017
  31. România lucrului prost făcut. Faleza abandonată la Dunăre care a fost convertită de localnici în groapă de gunoi, 4 mai 2017, Mădălin Sofronie, Adevărul, accesat la 5 mai 2017
  32. FOTO România lucrului prost făcut. Clădirea-fantomă care a costat 8,7 milioane de euro, dar a fost abandonată, 1 mai 2017, Simona Stanciu, Adevărul, accesat la 5 mai 2017
  33. FOTO România lucrului prost făcut. Campusul de 3 milioane de euro pentru liceul fără elevi de cazat. „De doi ani, n-am mai văzut niciun muncitor“, 2 mai 2017, Alin Ion, Adevărul, accesat la 5 mai 2017
  34. România lucrului prost făcut. Parc industrial de tip „gaură neagră“: cum să toci 4,3 milioane de euro pentru un câmp cu mărăcini, 5 mai 2017, Costel Crangan, Adevărul, accesat la 5 mai 2017
  35. România lucrului prost făcut: milioane cheltuite pe o staţie de epurare inexistentă. „Probabil s-a furat!“ FOTO, 16 mai 2017, Costel Crangan, Adevărul, accesat la 19 mai 2017
  36. FOTO România lucrului prost făcut: jumătate de milion de euro pentru o navă care putrezeşte la mal, 9 mai 2017, Valentin Trufasu, Adevărul, accesat la 19 mai 2017

Legături externe Edit

Ad blocker interference detected!


Wikia is a free-to-use site that makes money from advertising. We have a modified experience for viewers using ad blockers

Wikia is not accessible if you’ve made further modifications. Remove the custom ad blocker rule(s) and the page will load as expected.

Also on FANDOM

Random Wiki