Alba Iulia

Alba Iulia (denumirea românească medievală: Bălgrad, latină Apulum, maghiară Gyulafehérvár, germană Weißenburg/Karlsburg) este un municipiu, reşedinţa judeţului Alba, Transilvania, România. Are în subordine administrativă localităţile Oarda şi Pâclişa. Are o populaţie de 66.369 locuitori.

Etimologie

Înainte de cucerirea romană în apropierea actualului oras exista localitatea dacică Apoulon, important centru fortificat mentionat pe hărţile contemporane. După cucerirea Daciei de către Traian, oraşul se va numi Apulum, iar fortificaţia dacică pre-existentă va fi completată prin efortul soldaţilor Legiunii a XIII-a Gemina staţionate aici. Ruinele zidului dacic şi al impresionantei porţi sunt foarte bine conservate şi pot fi vizitate in "Traseul celor 3 cetăţi" din cartierul Cetate. La intrarea în acest complex arheologic deschis recent publicului, pot fi vazute şi ramăşiţele unor ziduri exterioare precum şi o poartă din cetatea medievală, cea in care a intrat victorios Mihai Viteazul. În Evul Mediu numele românesc al oraşului a fost deja Alba Iulia, insă în documentele timpului redactate în limba slavonă figurează drept Bălgrad (adică "Cetatea Albă").

Istorie

Numeroase izvoare atestă, înainte de a ne fi fost transmis numele sau prin documente istorice scrise, existenţa pe acest teritoriu şi în împrejurimile lui imediate, a unor aşezări preistorice datând din mileniul al V-lea î.C.; în partea de nord a oraşului s-a descoperit o importantă aşezare neolitică (5000-1900 î.C.), care a fost locuită de triburi de păstori şi agricultori. În numeroase puncte de pe teritoriul oraşului - La vii, Platoul romanilor - au fost scoase la iveală obiecte din epoca bronzului (1700-1000 î.C.).

Demnă de menţionat este şi cetatea de pământ din epoca fierului, descoperită pe înălţimile din stânga Mureşului, la Teleac (4 km spre nord-est de Alba Iulia). Această cetate, datată pe la jumătatea mileniului I î.C. este fortificată cu valuri de pământ şi şanţuri, îngloband un teren de aproape 30 ha. Aici, pe cursul mijlociu al Mureşului, a fost, probabil, un centru tribal tracic de seamă. O ramură a tracilor va atinge în curând un apogeu politic, social şi economic al acestor locuri şi aceştia sunt dacii. Ei pun bazele unei aşezări puternice - Apoulon - ce se va impune mai târziu.

În jurul castrului întemeiat de romani, au luat naştere două oraşe cu numele de Colonia Aurelia Apulensis şi Colonia Nova Apulensis.

În anul 953 căpetenia maghiară Zsombor s-a botezat, luând numele de Iuliu (Gyula). Pentru a deosebi „Cetatea Albă” din Transilvania de celelalte oraşe cu acelaşi nume (ex. Alba Regală, Székesfehérvár, respectiv Belgrad, Nándorfehérvár), maghiarii au denumit cetatea de pe Mureş "Gyulafehérvár", adică „Cetatea Albă a lui Jula” (în maghiară „Gyula”). Numele a fost tradus în latină - „Alba Iulia”. Acest nume este folosit şi astăzi.

Menţionat documentar prima dată în 1097, a fost capitala principatului Transilvaniei (1542-1690), dupa ce in prima faza a depins de episcopul Transilvaniei.

La 1 noiembrie 1599, Mihai Viteazul a intrat în Alba Iulia, realizând unirea politică a celor trei ţări româneşti sub cârmuirea sa.

În secolul XVII a fost un important centru al tipăriturilor româneşti, iar locuitorii oraşului au participat la Revoluţia de la 1848-1849.

Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România a fost proclamată la 1 Decembrie 1918 prin Declaraţia de la Alba Iulia.

La 15 octombrie 1922, în Alba Iulia a avut loc, la Catedrala Reîntregirii, încoronarea regelui Ferdinand I şi a reginei Maria, simbolizând actul unirii tuturor provinciilor istorice româneşti cu Ţara, sub sceptrul aceluiaşi monarh.

La 6 mai 1928 a fost organizată de Partidul Naţional-Ţărănesc, în cadrul unei vaste campanii de răsturnare a guvernului liberal, o adunare la care au participat circa 100.000 de cetăţeni.

În anul 1933 oraşul nord-italian Alessandria a donat oraşului Alba Iulia o copie a “Statuii Lupoaicei” (“Lupa Capitolina”), ca semn al moştenirii culturale latine comune. La data de 13.04.2007 a avut loc inaugurarea oficială a „Pieţei Allessandria” în Alba Iulia, în care este amplasată statuia „Lupa Capitolina”, ca simbol al înfrăţirii dintre Alba Iulia şi Alessandria.

În 1968, oraşul este declarat municipiu.

La 1 decembrie 1990, la Alba Iulia s-a sărbătorit pentru prima oară ziua naţională a României.

Descoperiri arheologice

În anul 2011, în Cetatea Alba Iulia se descoperea întâmplător ceea ce avea să fie ruinele celei mai vechi biserici răsăritene de la nord de Dunăre. Descoperirea, senzaţională din punct de vedere istoric, a fost exploatată doar din punct de vedere ştiinţific. Ruinele spectaculoase au fost acoperite cu pământ, iar terenul a revenit la starea iniţială.

Obiective istorice din Alba Iulia

• Cetătatea Vauban Alba Carolina - În perioada 2007-2017 a fost accesată şi cheltuită suma de peste 200 de milioane de euro din fonduri europene, din care aproape jumătate pentru restaurarea Cetăţii Vauban Alba Carolina.

• Monetăria

Populaţia

Evoluţia demografică la recensăminte:

La recensământul din 2002, populaţia municipiului era de 66.406 locuitori. Structura etnică este următoarea:

• Români: 62.722 (95,45 %)
• Maghiari: 1.836 (2.76 %)
• Ţigani: 1.475 (1.22 %)
• Germani: 217 (0.32 %)
• Alţii: 0,25%

Sub profil confesional, populaţia este constituită dintr-o majoritate de ortodocşi (88.02 % sau 58.451 persoane), 2,62% greco-catolici (1.744), 2,50% romano-catolici (1.661), 2,17% penticostali (1.444), 1,73% baptişti (1.155), 1,28% reformaţi (855) şi alte religii cu procente de sub 1% fiecare.

Date geografice

Judeţul Alba este situat în partea centrală a României, în zona de contact a Podişului Transilvaniei cu Munţii Apuseni şi Carpaţii Meridionali, pe cursul mijlociu al râului Mureş, care traversează judeţul de la nord – est (în zona Ocna Mureş), la sud – vest (în zona Sibot). Oraşe: Alba Iulia - reşedinţă de judeţ (cu 73.000 locuitori, situat la o altitudine de 330 m, în estul Munţilor Apuseni, la confluenţa Ampoiului cu Mureşul); Abrud; Aiud; Blaj; Câmpeni; Cugir; Ocna Mureş; Sebeş; Teiuş; Zlatna.

Administraţie

În Alba Iulia îşi are sediul o Curte de Apel. Raza teritorială a acesteia se întinde asupra judeţelor Alba, Sibiu şi Hunedoara.

Obiective turistice

Principala zonă istorică a oraşului este Cetatea Alba Carolina, dezvoltată foarte mult de Carol al VI-lea. Habsburgii au redenumit oraşul în Karlsburg în onoarea sa. Fortăreaţa în stil Vauban cu 7 bastioane, în formă de stea, a fost construită în perioada 1716-1735, dupa un plan al arhitectului italian Giovanni Morando Visconti, fiind cea mai impresionantă de acest tip din sud-estul Europei, în special datorită porţilor triumfale ce asigurau accesul, iniţial în număr de şase.

Principalele obiective turistice care sunt situate în interiorul fortificaţiei sunt: Catedrala Reîntregirii, Muzeul şi Sala Unirii, Biblioteca Batthyaneum, Catedrala Romano-Catolică, Celula lui Horea, Closca şi Crisan, situată în ansamblul arhitectural al porţii a 3-a a cetăţii, Palatul Apor, Palatul Principilor, Universitatea 1 Decembrie, Obeliscul ridicat in memoria lui Horea Closca si Crisan,etc.

În interiorul Catedralei Reîntregirii se află două importante lucrări de artă care au scăpat de teroarea şi prigoana comunismului, reprezentand monarhia româneasca în acea perioadă, Regele Ferdinand şi Regina Maria, capetele incoronate în anul 1922 în aceasta catedrală. În interiorul Catedralei Romano-Catolice este îngropat guvernatorul Ioan de Hunedoara. Pe partea laterală stânga a Catedralei Romano-Catolice, deasupra unui vitraliu se poate vedea o interesantă poziţionare a trei capete de cal cu trei urechi, fiecare cap cu câte doua urechi, sculptură realizată şi poziţionată într-un mod interesant. În cripta catedralei se află înmormântat episcopul Áron Márton.

Catedrala romano-catolică Sf. Mihail este o remarcabilă operă de arhitectură religioasă în stil romanic. A fost construită în perioada 1247 - 1291 şi se pare că la elaborarea planurilor iniţiale a contribuit şi arhitectul francez Villard de Honnecourt.1

Cultură, educaţie

• Universitatea „1 Decembrie”
• Muzeul Unirii
• Biblioteca Batthyaneum
• Teatrul de Păpuşi
• Teatrul studenţesc

Religie

În Alba Iulia există 36 de lăcaşe de cult. Structura confesională înregistrată la recensământul din 2002 a fost următoarea:

• 85,6% ortodocşi
• 4,3% reformaţi
• 3,9% greco-catolici
• 1,5% romano-catolici
• 1,5% penticostali
• 3,2% alte religii.

Oraşe înfrăţite

• Arnsberg, Germania
• Ungaria Székesfehérvár, Ungaria
• IsraelNazareth Illit, Israel
• Grecia Aeghio, Grecia
• Spania Alcalá de Henares, Spania
• Bulgaria Sliven, Bulgaria
• Turcia Duzce, Turcia
• Italia San Benedetto del Tronto, Italia
• Italia Varese, Italia

Locuri din Alba Iulia

• Zona de agrement din Lumea Nouă.
• Amfiteatrul roman, încă ne-descoperit
• Monetăria de la Alba Iulia, a cărei activitate a acoperit două mari perioade: pe cea a principatului şi pe cea de după anul 1700, până la 1871.

Vezi şi

• Listă de localităţi din judeţul Alba
• Listă de comune din judeţul Alba
• Listă de cetăţi în România

Legături externe

• Imagine din satelit a zonei Alba Iulia
• Site-ul web oficial
• Galerie foto Alba-Iulia
• Despre Alba Iulia
• Judeţul Alba
• Vremea în Alba Iulia
• hu Evoluţia demografică a populaţiei din judeţul Alba între anii 1850-2002 (autor: Varga E. Arpád)
• FOTO Alba Iulia în urmă cu 100 de ani: un orăşel care avea să intre în istorie prin Marea Unire şi Încoronarea Regilor, 24 mai 2013, Dorin Timonea, Adevărul
• „La bulivar, birjar!“. Trăsurile ţineau locul taxiurilor în Alba Iulia, acum 100 de ani. Birjarul, obligat „să ducă traiu treaz“, „fără defecte greţoase trupeşti“, 9 aprilie 2015, Dorin Timonea, Adevărul
• Alba-Iulia, fortăreaţa-simbol a României niciodată cucerită. Povestea celei mai mari cumpene din istoria cetăţii: 8.000 de soldaţi unguri au asediat-o fără succes, 17 august 2015, Dorin Timonea, Adevărul
• Secretele porţilor Cetăţii Alba Iulia: 300 de ani de istorie în şapte elemente de arhitectură spectaculoase, 6 august 2015, Dorin Timonea, Adevărul
• Între istorie şi legendă: oraşul Alba Iulia, 5 august 2014, Gândul
• Fântânile şi apeductele Cetăţii Alba Iulia. Sistemul îndrăzneţ de alimentare cu apă construit în urmă cu 400 de ani, 2 aprilie 2016, Dorin Timonea, Adevărul
• Cum era prezentată Alba Iulia în primul ghid turistic în limba română publicat în 1929, 8 ianuarie 2017, Dorin Timonea, Adevărul
• FOTO Realizare grandioasă în Epoca de Aur: ruperea în două şi mutarea unui bloc cu 80 de apartamente din Alba Iulia, 19 martie 2015, Dorin Timonea, Adevărul

Istorie

• O vizită imperială: ce l-a impresionat pe împăratul austriac Iosif al II-lea în Cetatea Alba Carolina, 25 ianuarie 2017, Dorin Timonea, Adevărul
• Alba Iulia, transfigurată de ciumă la începutul anilor 1700. Blestemul bolii asupra celor care au proiectat Cetatea, 6 februarie 2017, Dorin Timonea, Adevărul

Această pagină utilizează conţinut de la Wikipedia în limba română. Versiunea originală a sa se află la: Wikipedia: Alba Iulia. Lista autorilor poate fi văzută în istoricul paginii. Textul de la Wikipedia este disponibil sub licenţa GNU FDL pentru documentaţie liberă.