Fandom

România

FC Steaua Bucureşti

1.811pages on
this wiki
Add New Page
Talk0 Share
Acest articol se referă la clubul de fotbal din Bucureşti. Pentru alte sensuri vedeţi Steaua (dezambiguizare).
<td class="navigation-only" colspan="2" style="border-top: 2px #0E3092 solid; font-size: 80%; background:
  1. f9f9f9; text-align: right;">modifică Consultaţi documentaţia formatului</td>
Steaua Bucureşti
150px
Informaţii generale
Nume complet SC Fotbal Club Steaua SA
Poreclă Roş-albaştrii
Nume precedent(e) ASA Bucureşti,
CCA,
CSCA
Data fondării 7 iunie 1947
Culori         
Stadion Ghencea
(27.577 locuri)
Campionat Liga I
Finanţator România George Becali
Preşedinte România Valeriu Argăseală
Antrenor România Mihai Stoichiţă
Site web www.steauafc.com
Palmares
Naţional Liga I (23)
Cupa României (20)
Supercupa României (5)
Internaţional Cupa Campionilor Europeni (1)
Supercupa Europei (1)
Echipament
Sezon actual

Pentru sezonul în curs vedeţi:
FC Steaua Bucureşti în sezonul 2009-10

Clubul de fotbal Steaua Bucureşti (numele complet: SC Fotbal Club Steaua SA) este un club de fotbal din România. A câştigat cele mai multe campionate şi cupe ale României, şi a fost prima echipă din estul Europei şi singura din România care a câştigat Cupa Campionilor Europeni.

Fondat pe 7 iunie 1947 ca „ASA Bucureşti” (Asociaţia Sportivă a Armatei Bucureşti), clubul şi-a schimbat de mai multe ori numele, până la stabilirea numelui „Steaua” în 1961.

Din punct de vedere istoric, Steaua este cunoscut ca şi clubul sportiv al Armatei Române. Cu toate acestea, departamentul de fotbal s-a separat de clubul sportiv în 1998. Din acel moment, singurele legături ale clubului de fotbal cu Armata sunt tradiţia istorică şi stadionul Ghencea, care încă este proprietatea Ministerului Apărării Naţionale.

Istorie Edit

Steaua Bucureşti a luat fiinţă pe 7 iunie 1947, la iniţiativa mai multor ofiţeri ai Casei Regale Române, printr-un decret semnat de generalul Mihail Lascăr, fostul Comandant Suprem al Armatei Regale Române. A primit iniţial denumirea de „Asociaţia Sportivă a Armatei”, devenind ulterior cea mai titrată echipă a României, care deţine în prezent 23 de titluri de campioană a României, 20 de Cupe ale României, 5 Supercupe ale României, o Cupă a Campionilor Europeni şi o Supercupă a Europei.

Clubul a fost format ca o societate sportivă cu şapte secţii, inclusiv de fotbal, antrenat de Coloman Braun-Bogdan. A fost redenumit „CSCA” (Clubul Sportiv Central al Armatei) în 1948, şi CCA (Casa Centrală a Armatei) în 1950. Steaua de astăzi a câştigat primul său titlu de campioană în 1951, sub bagheta fostului locotenent din vremurile naşterii echipei, Gheorghe Popescu I. Din acel an şi până în ediţia 1960-61, CCA a mai cucerit încă 5 titluri de campioană.

Fișier:Ghenceaentrance.jpg

În 1949, CSCA a câştigat primul ei trofeu, Cupa României, învingând cu 2-1 în finală pe CSU Cluj. Cu numele „CCA”, echipa a intrat în „lumea bună” a fotbalului românesc, câştigând Campionatul României de trei ori la rând, în 1951, 1952 şi 1953, precum şi prima „dublă” Cupă-Campionat din istoria clubului, în 1951.

Anii 1950 au reprezentat prima epocă de glorie a clubului, în care s-a cristalizat faimoasa „echipă de aur”, care uneori era aceeaşi cu Echipa naţională de fotbal a României. 1956 a fost unul dintre cei mai buni ai clubului, deoarece, pe lângă câştigarea campionatului, echipa, pe atunci antrenată de Ilie Savu, a întreprins un turneu în Anglia, unde a reuşit rezultate notabile în faţa unor echipe de prestigiu precum Luton Town FC, Arsenal FC, Sheffield Wednesday FC sau Wolverhampton Wanderers FC.

La sfârşitul anului 1961 CCA şi-a schimbat numele în „CSA Steaua Bucureşti”. Motivul a fost prezenţa pe stema clubului a unei stele roşii (ceva obişnuit pentru cluburile militare din statele comuniste din Estul Europei), care a fost schimbată într-o stea galbenă, simbolizând tricolorul românesc. În anii '60 şi '70, Steaua avea să cucerească două titluri pe deceniu, 1962 şi 1968, respectiv 1976 şi 1978, câştigându-şi însă renumele de „specialistă a Cupei”. De asemenea în această perioadă, pe 9 aprilie 1974, actualul stadion al Stelei, Stadionul Ghencea, a fost inaugurat într-un meci amical cu OFK Belgrad. Până la acea dată, Steaua îşi jucase meciurile de acasă pe Stadionul Republicii şi pe „23 august”.

Echipa de start în finala Cupei Campionilor Europeni 1986.

Sub conducerea antrenorilor Emeric Jenei şi Anghel Iordănescu (antrenor secund), Steaua a impresionat în campionatul 1984-1985, câştigându-l după o pauză de şase ani. A urmat cel mai spectaculos sezon de cupe europene din fotbalul românesc. După ce a eliminat pe Vejle BK, Budapest Honvéd FC, Kuusysi FC şi pe RSC Anderlecht, Steaua a devenit prima echipă din România care a ajuns într-o finală europeană. Pe 7 mai 1986, pe stadionul Ramón Sánchez Pizjuán din Sevilla, campioana Spaniei, FC Barcelona, era cotată cu prima şansă, dar după prelungiri în care scorul a rămas 0-0, legendarul portar Helmuth Duckadam a apărat patru penalty-uri la rând, contribuind decisiv la victoria Stelei cu 2-0. Steaua a devenit astfel prima echipă din Estul Europei, şi singura dintr-o ţară comunistă, care a câştigat trofeul continental suprem. Steaua şi-a trecut în palmares şi o Supercupă a Europei, câştigând în 1987 finala cu Dinamo Kiev, printr-un gol marcat de Gheorghe Hagi.

Fișier:RO B Steaua 1989.jpg

Contrazicându-i pe cei care considerau câştigarea Cupei Campionilor Europeni de către Steaua un fenomen izolat, Steaua a rămas la cel mai înalt nivel în fotbalul european de la sfârşitul anilor '80, ajungând în semifinala CCE în sezonul 1987-88, şi în finala aceleiaşi competiţii în 1989, pierzând însă cu 4-0 în faţa lui AC Milan. Pe lângă aceasta, Steaua a mai câştigat patru titluri naţionale (1985–86, 1986–87, 1987–88, 1988–89) şi patru cupe ale României (1984–85, 1986–87, 1987–88, 1988–89). De asemenea, din iunie 1986 până în septembrie 1989, Steaua a stabilit un record de 104 meciuri fără înfrângere în campionatul intern, doborât la nivel mondial, dar încă valabil pe plan european.

Revoluţia română din 1989 a însemnat trecerea de la o economie complet controlată de către stat la una liberă de piaţă, şi, prin urmare, mulţi dintre jucătorii din echipa anilor '80 s-au transferat la cluburi bogate din Occident. Bazându-se pe noua generaţie de jucători, Steaua a revenit în prim-planul fotbalului românesc, câştigând campionatul de şase ori la rând, între sezoanele 1992-1993 şi 1997-1998, egalând astfel performanţa echipei Chinezul Timişoara, din anii '1920. A câştigat de asemenea trei Cupe ale României, în sezoanele 1995-96, 1996-97 şi 1998-99. Pe plan internaţional, Steaua s-a calificat de trei ori la rând în Liga Campionilor (noul format al Cupei Campionilor Europeni), între 1994-95 şi 1996-97, fiind prima echipă din România care a participat în această competiţie.

Echipa de start în finala Cupei Campionilor Europeni 1989.

În 1998, clubul de fotbal s-a separat de CSA Steaua şi şi-a schimbat definitiv numele în FC Steaua Bucureşti, clubul fiind condus de către omul de afaceri Viorel Păunescu. În acea perioadă, clubul a intrat rapid în datorii.[necesită citare] Lui George Becali, alt afacerist, i-a fost oferită funcţia de vice-preşedinte, cu speranţa că va investi îndeajuns de mulţi bani în club. Becali a ajuns să deţină majoritatea acţiunilor în 2002, transformând compania guvernantă în una publică în 2003. Deşi contestat de către o parte a suporterilor, Becali a introdus diverse planuri manageriale pentru club, ajutat pentru un timp şi de fostul preşedinte executiv Mihai Stoica.

Sub conducerea fostei glorii italiene Walter Zenga, Steaua s-a calificat în grupele Cupei UEFA în sezonul 2004-05, Zenga calificând o echipă românească în „primăvara europeană” pentru prima oară după 1993 (când tot Steaua a ajuns în sferturile de finală ale Cupei Cupelor). Steaua a şi câştigat titlul în 2005, performanţă repetată în sezonul următor, sub conducerea succesivă a antrenorilor Oleg Protasov (iulie-decembrie) şi Cosmin Olăroiu (ianuarie-mai). În sezonul 2005-2006 Steaua a reuşit să ajungă în semifinalele Cupei UEFA, fiind eliminată la limită de Middlesbrough FC, după ce trecuse de Rapid Bucureşti într-un sfert de finală „all-Romanian”. Steaua a câştigat Supercupa României în iulie 2006, trofeul cu numărul 50 din istoria clubului. De asemenea, în sezonul 2006-2007, Steaua s-a calificat în grupele Ligii Campionilor pentru prima dată după 10 ani, performanţă repetată şi în cele două sezoane următoare.

Tradiţie Edit

Steaua a adus în fotbalul românesc jocul spectaculos, în viteză, motiv pentru care în deceniul al nouălea al secolului trecut - jucătorii roş-albaştri au fost supranumiţi "viteziştii". Prima perioadă de glorie a Stelei au fost anii '50, cu „echipa de aur” care îi cuprindea, printre alţii, pe Apolzan, Ienei, Alecsandrescu, şi care a câştigat de cinci ori Divizia A, şi de patru ori Cupa României. Steaua a dat marea echipă a sfârşitului anilor '80, care a câştigat în 1986 Cupa Campionilor Europeni, şi care a evoluat în următorii trei ani la cel mai înalt nivel în Europa, jucând încă o semifinală şi o finală de Cupa Campionilor Europeni. Steaua deceniului al zecelea a câştigat de 6 ori consecutiv Divizia A şi a participat de trei ori la rând în Liga Campionilor.

După 1990, Steaua a continuat să domine fotbalul românesc, câştigand alte 8 titluri de campioană şi reprezentând an de an cu succes România în competiţiile europene. A avut trei participări consecutive în Liga Campionilor, a fost sfert-finalistă a Cupei Cupelor în 1993, şi a atins optimile de finală ale Cupei UEFA în 2005 şi semifinala aceleiaşi cupe în 2006.

În sezonul 2006-2007, Steaua a reuşit să se califice pentru a patra oară în grupele Champions League, fiind singura echipă de club din România care a evoluat în această competiţie. A terminat pe locul 3, sub Olympique Lyon şi Real Madrid, dar peste Dinamo Kiev, dupa 4-1 şi 1-1 cu Dinamo Kiev, 0-3 şi 1-1 cu Lyon şi 1-4 şi 0-1 cu Real Madrid, calificându-se astfel pentru şaisprezecimile Cupei UEFA, unde a fost eliminată de deţinătoarea trofeului, FC Sevilla, dupa 0-2 şi 0-1. Performanţa calificării în grupele Champions League a fost repetată în sezoanele 2007-2008 şi 2008-2009.[1]

Jucători remarcabili Edit

De-a lungul timpului, mari fotbalişti ai României, iar, după Revoluţie, şi unii fotbalişti străini de valoare, au jucat la Steaua. Jucători ca Anghel Iordănescu, Marcel Răducanu, Marius Lăcătuş sau Gheorghe Hagi sunt printre cei mai respectaţi de suporterii acestei echipe.

Portari Fundaşi Mijlocaşi Atacanţi

Suporteri Edit

Fișier:Steauasupport.jpg

Înfiinţat în 1995, grupul „Armata Ultra” s-a divizat în mai multe grupuri de suporteri care există şi astăzi. Printre acestea se numără „Titan Boys”, „Ultras”, „Tineretului Korp”, „Skins Berceni”, „Nucleo”, „Insurgenţii”, sau mai noile grupuri „Stil Ostil” sau „Vacarm”, „Tradizione”, „Armata 47 Vest”.

În deplasările din alte ţări, suporterii vin la acel meci în număr de cel puţin 100-200. Numărul lor a crescut de la an la an ajungându-se la câteva mii în ultimele sezoane. De exemplu la ultimele deplasări efectuate în Spania, Steaua a fost susţinută de un număr record de suporteri, beneficiind şi de aportul diasporei româneşti din Peninsula Iberică. La partida de la Madrid, împotriva Realului, în noiembrie 2006, peste 20.000 de suporteri ai roş-albaştrilor au luat loc în tribunele stadionului "Santiago Bernabeu".

Recorduri Edit

„Pedigree”-ul Stelei este arhicunoscut pentru iubitorii de fotbal din România. Cu 60 de sezoane petrecute în Liga 1, este una dintre cele trei echipe româneşti care au jucat doar în prima ligă română, alături de FC Dinamo Bucureşti (59 de sezoane) şi FC Timişoara (6 sezoane). În acelaşi timp, Steaua este deţinătoarea recordului actual de campionate naţionale (23), cupe naţionale (20) şi supercupe naţionale (5). Între 1993 şi 1998, cele şase titluri câştigate la rând au egalat recordul stabilit de Chinezul Timişoara în anii 1920. Pe plan internaţional, este singura echipă din România care a câştigat o cupă europeană (Cupa Campionilor Europeni în 1986 şi Supercupa Europei în 1987), sau care s-a calificat într-o finală UEFA (Cupa Campionilor Europeni în 1986, respectiv 1989).

Timp de 3 ani şi 3 luni (iunie 1986 - septembrie 1989), Steaua a strâns 104 meciuri fără înfrângere în campionat, stabilind pe atunci un record mondial (în prezent depăşit), şi un record european care încă nu a fost doborât. De asemenea în liga naţională, Steaua a strâns 112 meciuri fără înfrângere acasă, între noiembrie 1989 şi august 1996. Seria de 17 victorii consecutive în campionat a fost egalată doar de Dinamo.

Tudorel Stoica este jucătorul cu cele mai multe prezenţe pentru Steaua în Liga 1, un record dificil de doborât. Golgheterul „all-time” al Stelei în campionat este Anghel Iordănescu, cu 146 de goluri înscrise. Alte recorduri au fost stabilite de foşti jucători precum Dorinel Munteanu (cele mai multe selecţii în echipa naţională - 131) sau de Gheorghe Hagi (cele mai multe goluri pentru echipa naţională - 35; de asemenea cele mai multe prezenţe ale unui jucător român în cupele europene - 93). La vremea respectivă, transferul lui Hagi a stabilit recordul pentru suma de transfer din liga internă către un club străin, cu 4.300.000 de dolari plătiţi de Real Madrid CF Stelei în 1990.

Palmares Edit

Lotul actual de jucători (2009-2010) Edit

Steaua Bucureşti - Echipa de start - în anul 2010
Nr. Poziţie Jucător
1 Colombia P        Robinson Zapata
2 Cipru F        Stelios Parpas
3 Nigeria F        Ifeanyi Emeghara
4 Polonia F        Paweł Golański
5 Bulgaria F        Jivko Jelev
7 România M        János Székely
8 România M        Ovidiu Petre
9 Grecia A        Pantelis Kapetanos
10 România M        Cristian Tănase
11 Armenia A        Arman Karamyan
12 România P        Ciprian Tătăruşanu
14 Colombia M        Juan Carlos Toja
Nr. Poziţie Jucător
15 România F        Alexandru Tudose
16 România M        Bănel Nicoliţă
17 România F        Eugen Baciu
18 România F        Petre Marin Căpitan
19 România M        Mihăiţă Pleşan
20 Senegal F        Gora Tall
22 Colombia A        Pepe Moreno
24 România A        Romeo Surdu
26 România M        Eric Bicfalvi
28 România A        Bogdan Stancu
33 România P        Cezar Lungu
77 Armenia M        Artavazd Karamyan

Împrumutaţi Edit

Nr. Poziţie Jucător
82 România P        Cosmin Vâtcă (→ Gaz Metan)
2 România F        Daniel Bălan (→ Aris Limassol)
22 Format:Country alias Bolivia A        Ricardo Pedriel (→ Giresunspor)
-- România M        Răzvan Ochiroşii (→ Oţelul Galaţi)
25 România M        Mihai Onicaş (→ Poli Iaşi)
31 România F        Emil Ducu Ninu (→ Farul Constanţa)
19 România M        Andrei Ionescu (→ Poli Iaşi)

Ierarhie căpitani Edit

  1. România Petre Marin
  2. România Ovidiu Petre

Antrenori Edit

Istoria antrenorilor Edit

Nume Perioadă Trofee Total
Naţional Internaţional
LI CR SR UCL CCU UEL SE
România Coloman Braun-Bogdan 02.1948–05.1948
0
<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0
România Colea Vâlcov 08.1948–07.1949 <center>0<center>1<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>1
România Francisc Rónnay 03.1950–11.1950
09.1953–11.1953
03.1954–06.1954
<center>0<center>1<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>1
România Gheorghe Popescu 03.1951–08.1953
08.1958–07.1960
03.1962–07.1962
<center>4<center>3<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>7
România Ilie Savu 09.1954–11.1955
1958
08.1964–06.1967
<center>1<center>3<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>4
România Ştefan Dobay 03.1956–11.1956 <center>1<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>1
România Angelo Niculescu 03.1958–06.1958 <center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0
România Ştefan Onisie 09.1960–06.1961
08.1962–11.1963
08.1970–06.1971
<center>1<center>1<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>2
România Eugen Mladin 08.1961–11.1961 <center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0
România Gheorghe Ola 03.1963–07.1964 <center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0
România Ştefan Kovacs 08.1967–07.1970 <center>1<center>2<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>3
România Valentin Stănescu 08.1971–12.1972 <center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0
România Gheorghe Constantin 03.1973–12.1973
08.1978–06.1981
<center>0<center>1<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>1
România Constantin Teaşcă 03.1974–06.1975 <center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0
România Emerich Jenei 08.1975–06.1978
08.1983–05.1984
10.1984–10.1986
04.1991–12.1991
08.1993–04.1994
10.1998–04.2000
<center>4<center>3<center>0<center>1<center>0<center>0<center>0<center>7
România Traian Ionescu 08.1981–12.1981 <center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0
România Constantin Cernăianu 11.1981–07.1983 <center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0
România Florin Halagian 09.1984–10.1984 <center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0
România Anghel Iordănescu 10.1986–06.1990
08.1992–06.1993
<center>4<center>2<center>0<center>0<center>0<center>0<center>1<center>7
România Costică Ştefănescu 08.1990–12.1990 <center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0
România Bujor Hălmăgeanu 03.1991–04.1991 <center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0
România Victor Piţurcă 03.1992–06.1992
08.2000–06.2002
10.2002–06.2004
<center>1<center>1<center>1<center>0<center>0<center>0<center>0<center>3
România Dumitru Dumitriu 08.1994–06.1997
05.2005–06.2005
<center>4<center>2<center>2<center>0<center>0<center>0<center>0<center>8
România Mihai Stoichiţă 08.1997–10.1998
09.2009–
<center>1<center>0<center>1<center>0<center>0<center>0<center>0<center>2
România Cosmin Olăroiu 08.2002–10.2002
03.2006–05.2007
<center>1<center>0<center>1<center>0<center>0<center>0<center>0<center>2
Italia Walter Zenga 08.2004–05.2005 <center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0
Ucraina Oleg Protasov 08.2005–12.2005 <center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0
România Gheorghe Hagi 07.2007–09.2007 <center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0
Italia Massimo Pedrazzini 09.2007–10.2007 <center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0
România Marius Lăcătuş 10.2007–10.2008
01.2009–05.2009
<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0
România Dorinel Munteanu 10.2008–12.2008 <center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0
Italia Cristiano Bergodi 06.2009–09.2009 <center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0<center>0
Total 1947–2009 23205100150

Preşedinţii[2]Edit

Nume Perioadă
România Oreste Alecsandrescu 1947–1948
România Nicolae Petre Draga 1948
România Vasile Mesaroş 1948–1949
România Policarp Dovaăcescu 1949
România Alexandru Florescu 1949–1951
România Edgar Gâţă 1952–1953
România Alexandru Florescu 1953–1954
România Ilie Savu 1954
România Ştefan Alexiu 1954–1958
România Ioan Teodorescu 1958–1961
România Aurelian Budeanu 1961–1964
România Maximilian Pandele 1964–1975
România Gheorghe Drăgănescu 1975–1980
România Aurel Ion 1980–1983
România Cornel Oţelea 1983–1984
România Ioan Popescu 1984–1985
România Nicolae Gavrilă 1985–1989
România Constantin Tănase 1989–1990
România Nicolae Gavrilă 1990–1991
România Cornel Oţelea 1991–1997
România Cristian Gaţu 1997–1998
România Gheorghe Cernat 1998–2000
România Viorel Păunescu 1998–2003
România Mihai Stoica 2002–2007
România George Becali 2003–2007
România Marius Lăcătuş 2005–2007
România Valeriu Argăseală 2007–

Stemă Edit

Fișier:SteauaCrests.jpg

ASA Bucureşti a fost fondat de către Armata Regală pe 7 iunie 1947, şi pe atunci echipa nu avea nicio stemă oficială.

Cum comuniştii au preluat complet controlul în ţară pe 30 decembrie 1947, Armata Regală a fost transformată în Armata Poporului, şi în mod automat şi ASA. Inspirat de Armata Roşie, noul Minister al Apărării a decis să creeze o stemă pentru club, consistând dintr-o stea roşie inscripţionată „A” (simbolul Armatei Roşii), pe un disc albastru, precum şi să schimbe numele în „CSCA”.

Doi ani mai târziu, schimbarea numelui în CCA a adus cu ea şi o nouă stemă, consistând din aceeaşi stea roşie, inscripţionată „CCA”, şi înconjurată de o cunună de lauri. Omniprezentul motiv al stelei pe stemă s-a materializat şi în schimbarea numelui clubului, în Steaua, din 1961. S-a optat pentru o stemă care, cu un nou design, rămâne simbolul clubului până în ziua de azi : fondalul dungat roş-albastru, cu o stea de aur în mijloc, reprezentând tricolorul românesc. Forma stemei a fost regândită în 1974, când echipa s-a mutat pe Stadionul Ghencea.

În urma Revoluţiei române din 1989, Armata a decis să rupă orice legătură cu defunctul regim comunist, astfel încât, în 1991, CSA Steaua şi-a schimbat stema pentru ultima oară, reprezentând un vultur prezent şi pe stema Ministerului Apărării, dar şi a României. Cum în 1998 a apărut FC Steaua, clubul a adăugat două stele galbene deasupra stemei, reprezentând cele 20 de titluri de campioană a României câştigate de echipă.

2003 a fost anul ultimei schimbări a stemei, decisă de noul Consiliu de Administraţie condus de George Becali, în realitate o revenire la varianta din perioada 1974-1991, cu cele două stele prezente deasupra.

Culori Edit

În timpul primului ei sezon, 1947–48, Steaua a purtat tricouri roş-galbene, cu şorţuri albastre, pentru a simboliza culorile steagului tricolor. Începând cu sezonul următor, odată cu schimbarea identităţii Armatei Române, s-a renunţat treptat la galben, astfel încât culorile oficiale au rămas, până în ziua de astăzi, roşu şi albastru.

Steaua nu a avut niciodată un echipament standard. Cu toate acestea, cea mai folosită combinaţie de-a lungul timpului a fost tricouri roşii, şorţuri albastre şi jambiere roşii. Alte variante au inclus roşu complet, albastru complet, dar şi tricouri în dungi roş-albastre, în anii '1960 şi '1970. Alte culori au fost folosite foarte rar. Excepţii au fost finala Cupei Campionilor Europeni din 1986, în care Steaua a purtat, pentru prima şi singura dată în istoria sa, un echipament alb complet, precum şi echipamentul folosit în deplasare în sezonul 1999-00 (galben şi roşu), precum şi a treia opţiune de echipament din sezonul 2005-2006 (galben şi negru).

Echipamentul folosit acasă în sezonul 2009-10, asemănător cu cel din sezonul precedent, consistă din tricouri cu dungi verticale roşii şi albastre, şorţuri şi jambiere roşii, în timp ce echipamentul din deplasare este de culoare verde fosforescent. Echipamentul de rezervă este roşu-complet

În prezent echipamentul Stelei este produs de Nike, cu care Steaua a semnat un contract în 2002, după un lung parteneriat cu Adidas. Cu toate acestea, în 1988, Steaua a fost prima echipă de fotbal din România comunistă care a purtat pe tricou numele unei companii occidentale, anume Ford. După aceea au urmat alţi sponsori : Castrol, Philips, CBS, Bancorex (iniţial BRCE), Dialog (astăzi Orange), BCR, RAFO, Air Atlantis, City Financial şi în prezent SportingBet[3].

Note Edit

Legături externe Edit


Steaua Bucureşti — lotul actual

1 Zapata | 2 Parpas | 3 Emeghara | 4 Golański | 5 Jelev | 7 Székely | 8 Petre | 9 Kapetanos | 10 Tănase | 11 Arm. Karamyan | 12 Tătăruşanu | 14 Toja | 15 Tudose | 16 Nicoliţă | 17 Baciu | 18 Marin | 19 Pleşan | 20 Tall | 22 Pepe Moreno | 24 Surdu | 26 Bicfalvi | 28 Stancu | 33 Lungu | 77 Art. Karamyan | Antrenor: Stoichiţă


Europa League 2009-10

Echipe in optimi 20px Atlético Madrid ; 20px Rubin Kazan ; 20px Fulham FC ; 20px Hamburger SV ; 20px Juventus Torino ; 20px Liverpool FC ; 20px Lille OSC ; 20px Olympique de Marseille ; 20px Panathinaikos FC ; 20px Standard Liege ; 20px RSC Anderlecht ; 20px Benfica Lisabona ; 20px Sporting Lisabona ; 20px Valencia CF ; 20px VfL Wolfsburg ; 20px SV Werder Bremen

Eliminate in 1/16 20px Hertha Berlin ; 20px Athletic Bilbao;20px FC Copenhaga ; 20px AS Roma ; 20px Galatasaray SK ; 20px Şahtior Doneţk ; 20px Unirea Urziceni ; 20px PSV Eindhoven ; 20px Hapoel Tel Aviv ; 20px Ajax Amsterdam ; 20px Club Bruges ; 20px Villareal CF ; 20px FC Red Bull Salzburg ; 20px Twente ; 20px Fenerbahce ; 20px Everton FC ;

Eliminate in grupe 20px AEK Atena ; 20px FK Austria Viena ; 20px FC Basel ; 20px BATE Borisov ; 20px Celtic F.C. ; 20px CFR Cluj ; 20px ŢSKA Sofia ; 20px Dinamo Bucureşti ; 20px Dinamo Zagreb ; 20px Genoa CFC ; 20px Heerenveen ; 20px SS Lazio Roma ; 20px Levski Sofia ; 20px C.D. Nacional ; 20px Partizan Belgrad ; 20px Rapid Viena ; 20px Sheriff Tiraspol ; 20px Slavia Praga ; 20px Sparta Praga ; 20px FC Steaua Bucureşti ; 20px Sturm Graz ; 20px FC Timişoara ; 20px Toulouse FC ; 20px Ventspils

ar:ستيوا بوخارست

az:Styaua (Buxarest) bg:ФК Стяуа Букурещ ca:FC Steaua Bucureşti cs:FC Steaua Bucureşti da:Steaua Bukarest de:Steaua Bukarest el:Στεάουα Βουκουρεστίου en:FC Steaua Bucureşti es:FC Steaua Bucarest fi:FC Steaua Bukarest fr:FC Steaua Bucarest he:סטיאווה בוקרשט hr:FC Steaua Bukurešt hu:FC Steaua Bucureşti id:Steaua Bucureşti it:Fotbal Club Steaua Bucureşti rmy:FC Steaua Bucuresti ja:ステアウア・ブカレスト ko:FC 슈테우아 부쿠레슈티 lt:FC Steaua Bucureşti lv:FC Steaua Bukareste nl:Steaua Boekarest no:Steaua Bucureşti pl:FC Steaua Bukareszt pt:FC Steaua Bucureşti ru:Стяуа sk:FC Steaua Bukurešť sr:ФК Стеауа Букурешт sv:FC Steaua Bukarest tr:FC Steaua Bükreş uk:Стяуа (футбольний клуб) vi:FC Steaua Bucureşti

zh:布加勒斯特星足球俱樂部

Ad blocker interference detected!


Wikia is a free-to-use site that makes money from advertising. We have a modified experience for viewers using ad blockers

Wikia is not accessible if you’ve made further modifications. Remove the custom ad blocker rule(s) and the page will load as expected.

Also on Fandom

Random Wiki