FANDOM


Fluviul Dunărea
Codul Râului XIV.1
Dunărea la Porţile de Fier
Date geografice
Zonă de izvorâre Munţii Pădurea Neagră
Cotă la izvor 1.078 m.d.M.
Emisar Marea Neagră
Cotă la vărsare 0.
Punct de vărsare Sulina
Diferenţă de altitudine 1.078 m.
Date hidrologice
Bazin de recepţie 817.000 km².
Lungimea cursului de apă 2.888 km.
Debit mediu 6.500 m³/s.
Debit maxim înregistrat m³/s.
Debit minim înregistrat m³/s.
Date generale
Ţări traversate Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Serbia, Bulgaria, România, Ucraina, Republica Moldova
Localizare
Afluenţi Iller-Günz -Mindel-Ris- Lech - Regen - Altmühl - Isar - Inn - Enns - Morava - Leitha - Váh - Hron - Ipel - Sió - Dráva - Vuka - Tisa - Sava - Timiş - Velika Morava - Caraş - Ponicova - Cerna - Jiu - Iskar - Olt - Vedea - Argeş - Jegălia Ialomiţa - Siret - Prut
Afluenţi de stânga
Afluenţi de dreapta
Principalele localităţi traversate Ulm - Germania
Ingolstadt - Germania
Regensburg - Germania
Passau - Germania
Linz - Austria
Krems - Austria
Viena - Austria
Bratislava - Slovacia
Komárno - Slovakia
Komárom - Ungaria
Esztergom - Ungaria
Visegrád - Ungaria
Budapesta - Ungaria
Baja - Ungaria
Vukovar - Croaţia
Bačka Palanka - Serbia
Novi Sad - Serbia
Belgrad - Serbia
Smederevo - Serbia
Moldova Nouă - România
Orşova - România
Drobeta-Turnu Severin - România
Vidin - Bulgaria
Lom - Bulgaria
Oryahovo - Bulgaria
Nikopol - Bulgaria
Svishtov - Bulgaria
Ruse - Bulgaria
Silistra - Bulgaria
Calafat - România
Corabia - România
Turnu Măgurele - România
Zimnicea - România
Giurgiu - România
Olteniţa - România
Călăraşi - România
Feteşti - România
Cernavodă - România
Hârşova - România
Brăila - România
Galaţi - România
Tulcea - România
Sulina - România
Izmail - Ucraina
Principalele baraje Porţile de Fier I
Porţile de Fier II
Principalele porturi Orsova, Drobeta Turnu Severin, Tulcea
Principalele poduri Podul care face legatura intre Cernavoda si Fetesti(Romania)
Alte obiective {{{alte-obiective}}}
Hartă a cursului principal al Dunării
modifică acest cadru
Donaueschingen Donauquelle 4386.jpg

Donaueschingen
(izvorul Dunării)

Dunărea este al doilea ca lungime între fluviile Europei (după Volga), fiind singurul fluviu european ce curge de la vest la est. Acesta izvorăşte din munţii Pădurea Neagră (Germania) sub forma a două râuri numite Brigach şi Breg ce izvorăsc de sub vârful Kandel (1241m), şi se unesc în Donaueschingen (678m) în curtea castelului Fürstenberg. Dunărea curge către sud-est pe o distanţă de aproximativ 2860 km, până la Marea Neagră. La vărsarea râului în Marea Neagră s-a format Delta Dunării.

Dunărea este un important drum fluvial internaţional, curgând prin 10 ţări (Austria, Bulgaria, Croaţia, Germania, Ungaria, Republica Moldova, Slovacia, România, Ucraina, Serbia) şi are afluenţi în alte şapte ţări. Trece prin patru capitale de stat: Viena, Bratislava, Budapesta şi Belgrad.

EtimologieEdit

Încă din antichitate, Dunărea avea mai multe nume: Istros / Istru / Hister / Danaistru, pentru sectorul inferior, în scrierile greceşti şi Danubius în cele latine romane. [1]

Denumirea dată de romani "Danubius" (Zeul fluviilor) a fost mai târziu preluată de alte popoare, şi modificată, devenind Donau în limba germană, Dunaj în limba slovacă, Duna în limba maghiară,Dunav în limba sârbocroată, Дунав/Dunav; Дунав în limba bulgară, Дунай (Dunai) în limba ucraineană, pentru ţările riverane, şi Danube în limba engleză şi limba franceză şi Tuna în limba turcă.

Regimul hidrologicEdit

Din cauza aşezării bazinului hidrografic, la contactul dintre climatul temperat-oceanic din vest, temperat-contintental din est şi influenţele baltice în nord, regimul hidrologic al Dunării se caracterizează prin existenţa unor importante variaţii de nivel şi de debit în cursul anului şi în decursul timpului. Apele mari se produc primăvara ca urmare a topirii zăpezilor şi ploilor abundente, însa în cursul superior şi mijlociu, au loc în lunile martie-aprilie, iar în cel inferior, în mai. Creşterea debitului are loc din amonte spre aval: 1.470 m3/s la Passau, 1.920 m3/s la Viena, 2.350 m3/s la Budapesta, 5.300 m3/s în defileul Porţilor de Fier, 6.470 m3/s la Ceatalul Ismail. Debitele maxime reflectă regimul continental al fluviului: 15.100 m3/s la Orşova (13 aprilie 1940), 15.900 m3/s (mai 1942) si 15.500 m3/s la Ceatalul Ismail (5 iunie 1970). Debitele cele mai mici se înregistreaza toamna şi uneori iarna: 1.250 m3/s la Orşova (12 ianuarie 1954), 1.450 m3/s Olteniţa (ianuarie 1964), 1.350 m3/s la Ceatalul Ismail (octombrie 1921).

Temperatura apelorEdit

Temperatura apelor Dunării se află sub influenţa directă a temperaturii aerului şi într-o măsură mai mică sub cea a factorilor locali. Încălizirea apelor începe în luna martie şi ţine până în luna august după care urmează procesul de răcire . Gheaţa poate să apară din prima decadă a lunii decembrie până la începutul lunii martie. Durata podului de gheată este, este in medie de 45-50 de zile. Fenomenul de dezgheţ se produce primăvara, cel mai frecvent din aval spre amonte, într-o perioada de câteva zile (4-8 zile).

Lungimea Dunării repartizată pe ţăriEdit

  • Germania malul drept 658,6 km malul stâng 687,0 km
  • Austria malul drept 357,5 km malul stâng 321,5 km
  • Slovacia malul drept 22,5 km malul stâng 172,1 km
  • Ungaria malul drept 471,2 km malul stâng 275,2 km
  • Croaţia malul drept 137,5 km
  • Serbia malul drept 449,9 km malul stâng 358,0 km
  • Bulgaria malul drept 471,6 km
  • România malul drept 374,1 km malul stâng 940,9 km
  • Republica Moldova malul stâng 0,6 km
  • Ucraina malul stâng 79,6 km
Fișier:DonauknieVisegrad.jpg

Bazinul Dunării repartizat pe ţăriEdit

Dunărea în RomâniaEdit

Cursul inferior se desfăşoară pe o distanţă de 1.075 km. între localităţile Baziaş şi Sulina, facând graniţă cu Serbia (235,5 km), Bulgaria (469,5 km), Republica Moldova (0,6 km) şi Ucraina (53,9 km). Datorită faptului că traversează o multitudine de regiuni naturale, cursul inferior este împărţit in 5 sectoare (Ujvari, 1972):

  • Defileul carpatic (144 km.)
  • Sectorul sud-pontic (566 km.)
  • Sectorul pontic oriental cu bălţi (195 km.)
  • Sectorul predobrogean (80 km.)
  • Sectorul deltaic (90 km.)

Colectează majoritatea râurilor din România cu excepţia celor din Dobrogea. Transportă anual cca 60 milioane tone aluviuni şi 200 miliarde m³ de apă. Prezintă importanţă deosebită pentru: navigaţie, hidrocentrală, piscicultură, furnizând apă pentru industrie, agricultură, populaţie.

În Lunca Dunării se află multe aşezări printre care 18 oraşe, (Moldova Nouă, Orşova, Drobeta Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi, Feteşti, Cernavodă, Hârşova, Brăila, Galaţi, Isaccea, Tulcea, Sulina), fiind traversată de cinci şosele şi două căi ferate.

În anii socialismului, s-au făcut desecări de-a lungul Dunării, ocazie cu care lacuri, precum Potelu, Greaca, Nedeia, au dispărut. Aceste lacuri reţineau apa în timpul inundaţiilor şi erau o sursă importantă de peşte. În prezent, lipsa acestor lacuri duce la consecinţe catastrofale în perioadele de inundaţii.

Afluenţii de pe sectorul român al Dunării sunt: Nera, Ribiş, Pârâul Ţiganilor, Râul Mic, Prva, Valea Mare, Baronul, Boşneag, Varad, Sicolovăţ, Alibeg, Liuborajdia, Cruşoviţa, Caoniţa, Cameniţa, Oraviţa, Zascoc, Berzasca, Suva, Cozla, Sirina, Elişeva, Saraoschi, Starişte, Paolina, Suşcava, Ciuceavca, Iuţi, Tişoviţa, Reciţa, Liubotina, Plavişeviţa, Ponicova, Mraconia, Costineţiu, Suhodolu, Mala, Valea Satului, Ieşelniţa, Dâlboca, Groţca, Cerna, Bahna, Vodiţa, Jidoştiţa, Dudaş, Topolniţa, Bistriţa, Drincea, Sărăceaua, Desnăţui, Nedeia, Jiu, Jieţ, Celei, Ursa, Olt, Oltul Mic, Călmăţui, Sâi, Vedea, Pasărea, Argeş, Mostiştea, Berza, Almălău, Begena, Galiţa, Canlia, Canaraua Fetei, Jegălia, Valea Mare, Vederoasa, Urluia, Rasova, Peştera, Ţibrin, Dunărea, Calachioi, Chichirgeaua,Ialomiţa, Topolog, Nămoleşti, Călmăţui, Başburun, Aiorman, Greci, Cerna, Valea Plopilor, Jilila, Siret, Prut, Gârla Ciulineţul, Luncaviţa

Îngheț Edit

În anul 1880, Dunărea a rămas îngheţată până la sfârşitul lunii martie.[1] Un alt an foarte greu pentru oamenii din Delta Dunării a fost 1863, când fluviul a îngheţat în primele zile ale lui decembrie şi a rămas aşa până spre sfârşitul lui februarie. În 1912, Dunărea a fost îngheţată timp de 40 de zile.[2]

Legendele Dunării Edit

  • Legenda spune că boierii moldoveni ar fi săpat un tunel pe sub Dunăre pentru a-şi feri averile de năvălirile turce şi tătare. Intrarea în tunel s-ar afla într-un loc sacru, inaccesibil „civililor”: sub altarul bisericii istorice Precista de pe malul Dunării. Specialiştii resping ideea că ar exista un astfel de tunel.[3]
  • Legenda drumului subacvatic, folosit de piraţi să-şi ascundă comorile în Deltă.[4]
  • Legenda fecioarelor zidite de vii în malurile fluviului. În „folclorul pescăresc“, povestea este prezentată ca un adevăr transmis din tată-n fiu, de-a lungul mai multor generaţii, însă istoricii sunt de părere că la mijloc ar fi o bârfă „contaminată” cu legenda meşterului Manole.[5]
  • Legenda monştrilor acvatici care se ascund sub apele fluviului.[6]

Vezi şi Edit

Note Edit

Lectură suplimentară Edit

  • Dunărea, călăuza turistică, R. I. Călinescu, 1935 - fragmente

Legături externeEdit

Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Dunărea
Wikipedia-logo.png Această pagină utilizează conţinut de la Wikipedia în limba română. Versiunea originală a sa se află la: Wikipedia: Dunărea. Lista autorilor poate fi văzută în istoricul paginii. Textul de la Wikipedia este disponibil sub licenţa GNU FDL pentru documentaţie liberă.

Ad blocker interference detected!


Wikia is a free-to-use site that makes money from advertising. We have a modified experience for viewers using ad blockers

Wikia is not accessible if you’ve made further modifications. Remove the custom ad blocker rule(s) and the page will load as expected.

Also on FANDOM

Random Wiki