Cultura României |
Arte |
Literatura |
Tradiții |
Bucătăria |
Artiști |
Monumente |
Castele |
Cultura României este ansamblul de valori materiale și spirituale produse pe teritoriul României. România are o cultură unică, care este produsul geografiei și evoluției sale istorice distincte. Este fundamental definită ca fiind un punct de întâlnire a trei regiuni: Europa Centrală, Europa de Est și Europa de Sud-Est, dar nu poate fi cu adevărat inclusă în nici una dintre ele. Identitatea românească a fost formată pe un substrat din amestecul elementelor dacice si romane, cu multe alte influențe. În antichitate și în evul mediu, cele mai importante influențe au fost din partea popoarelor slave care au migrat în spațiul carpato-dunărean și care s-au format în vecinătatea ei - în Bulgaria, Serbia, Ucraina, Polonia și Rusia, a grecilor din Imperiului Bizantin și mai apoi, sub protecție turcă, din Fanar, a Imperiului Otoman, de la maghiari, precum și de la germanii care trăiesc în Transilvania. Cultura modernă română a apărut și s-a dezvoltat în ultimii aproximativ 250 ani sub o puternică influență din partea culturilor din vestul Europei, în special, cultura franceză și germană. In plus, sub influența tradiției bizantine și slavone, românii sunt, de asemenea, singurul popor creștin ortodox dintre popoarele latine. O contribuție la identitatea sau la cultura românească au mai adus în diverse perioade și alte comunități etnice mai mici sau mai mari, stabilite în cursul secolelor pe teritoriul românesc, ca de pildă, în vechime cumanii, mai târziu romii, evreii, armenii etc., de asemenea reprezentanți repatriați ai ramurii aromâne a românilor.
Evoluția istorică[]
Perioada antică[]
Cultura dacilor: Dacii foloseau alfabetul grec sau latin. Pe niște blocuri de piatră de la Sarmizegetusa s-au descoperit rudimente de scriere cu litere grecești. La curtea lui Decebal se folosea ca limbă diplomatică latina. Singurul text presupus dacic a fost descoperit la Sarmizegetusa: „Decebalus per Scorilo”.[1] Brățările dacice descoperite în diversele zone ale țării (Grădiștea Muncelului) atestă cultura si simțul estetic al locuitorilor teritoriului dacic.
Perioada daco-romană: Mii de inscripții latinești pun în evidență dezvoltarea limbii române prin transformările suferite de limba latină.[1]
Perioada marilor migrații: Cultura scrisă scade în intensitate, dar s-au păstrat cîteva inscripții în greacă și latină. Se pare ca invazia mongolă ce a avut loc a distrus dovezile scrise. Cel mai important document rămîne răspunsul în limba latină trimis regelui ungur Arpad de către Menumorut, duce al Biharei. Textul, inclus în Cronica Notarului Anonim, izvorăște dintr-o profundă dragoste pentru pămînt, concretizată într-un refuz categoric de a-l preda regelui: „Noi, însă, nici din dragoste nici din frică nu-i cedăm din pămînt nici cît un deget…” Scrisoarea deschide seria documentelor diplomatice românești.[1]
Referințe[]
Bibliografie[]
- „Mărturii românești peste hotare - Creații românești și izvoare despre români în colecții din străinătate”, Virgil Cândea, Editura Biblioteca Bucureștilor, 2012 - recenzie
- Constantin Noica, Despre lăutărism, Editura Humanitas, 2007 - recenzie
Lectură suplimentară[]
- O istorie umanistă a culturii române: De la Umanismul renascentist la Iluminism, Alexandru Tănase, Editura Moldova, 1995
Legături externe[]
- Wikipedia:Cultura României
- Istoria literaturii române vechi de N. Cartojan.
- cIMeC - The Institute For Cultural Memory
- http://www.itcnet.ro/folk_festival/culture.htm Romania -Culture
- Cultural aspects
- Televiziunea din Romania - dominata de divertisment si non-stiri, 1 decembrie 2005, Manuela Preoteasa, HotNews.ro
- Lost Trails web site has free downloads of Romanian folk music and Photography of many Romanian villages
- Ce e etern si ce e istoric in cultura romaneasca?, 28 noiembrie 2007, Constantin Noica, CrestinOrtodox.ro
Portaluri