România
Advertisement

[[Categorie:Articole de curățat din {{{1}}}]]

Coson (sau Koson) a fost rege al dacilor după domnia lui Burebista. Se presupune[necesită citare] că printre conspiratorii împotriva regelui Burebista s-a aflat și Koson. De la regele Koson au rămas monedele de aur, cosonii, care îi poartă numele.

Istoricul Florus amintea: „Dacii trăiesc nedezlipiți de munți. De acolo, sub conducerea regelui Cotiso” (în realitate Koson?), „Cotisonis regis imperio, obișnuiau să se coboare și să pustiască ținuturile vecine, ori de câte ori Dunărea, înghețată de ger, își unea malurile. Augustus a hotărât să îndepărteze această populație, de care era foarte greu să te apropii. Astfel, a trimis pe Lentulus și i-a alungat pe malul de dincolo, dincoace au fost așezate garnizoane (citra praesidia constituta). Astfel, dacii nu au putut fi înfrânți, ci doar respinși și împrăștiați (sic tunc Dacia non uncta, sed summota atque didlata est)”. (V. și articolul despre Cotiso.)

Koson 79000126

Dinari din aur batuti cu inscriptia Koson (ΚΟΣΩΝ).

Pe plan politic, Koson s-a implicat în conflictul de la Roma dintre Brutus și Triumviri (este vorba de cel de-al doilea triumvirat format din Octavian, Marcus Antonius, Marcus Aemilius Lepidus), ca aliat a lui Brutus. Mai târziu s-a implicat în conflictul dintre Octavian și Marcus Antonius, ca aliat al lui Octavian.

Acest ultim episod este povestit de Suetoniu într-un scurt pasaj din bibliografia lui Octavian (LXIII. „Marc Antoniu scrie că Octavian a făgăduit-o pe Iulia întâi fiului său Antonius, apoi lui Cotiso, regele geților (dein Cotisio, regi Getarum) și tot atunci a cerut-o în schimb în căsătorie, pentru sine, pe fiica regelui”.

Cotiso și Koson[]

Unii istorici afirmă că staterii (monedele) de aur cu legenda ΚΟΣΩΝ descoperiți în zona cetăților dacice din Munții Sebeșului ar fi fost emiși de Koson, iar acesta ar fi identic cu regele Cotiso menționat de izvoarele antice. Identificarea lui Cotiso cu Coson s-a făcut după o variantă a textului lui Suetoniu (Augustus, LXIII, 4) prezentată în unele manuscrise drept „Cosoni Getarum regi”. Alți istorici pleacă de la premiza existenței a doi regi, cu nume apropiate, unul dac și unul get.

Bibliografie[]

  • Hadrian Daicoviciu, Coson sau Cotiso? în: Acta musei napocensis (AMN), 2, Cluj-Napoca, 1965, p. 107-110
  • M. Bahrfeldt, în:Berliner Münzblätter („Foile numismatice berlineze”), 1912, pp 251-255,323-326, 360-369
  • A. Halevy, Autour d’un problème de numismatique antique: y a-t-il une monnaie d’or dace? À propos du statère la legende KOΣΩN, în: Studii Clasice, 3, 1961, p. 89-92

Legături externe[]

Vezi și[]

Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Coson
Advertisement