Wikia

România

Cluj-Napoca

Talk0
239pages on
this wiki
Dezambiguizare
Acest articol se referă la un municipiu din România. Pentru alte sensuri vedeţi Cluj (dezambiguizare).
<td colspan="2" align="center" style="width:100%; font-size: 1.25em; white-space: nowrap;">Cluj-Napoca</td> </tr> <tr class="mergedtoprow"> <td colspan="2" style="text-align:center;background:#cddeff;">—  Municipiu  — </td> </tr> <tr> <td colspan="2" style="text-align: center; padding: 0.7em 0.8em 0.7em 0.8em;;">

</td> </tr> <tr class="mergedtoprow"> <td class="maptable" colspan="2" align="center" style="padding: 0.4em 0 0.4em 0;">

Stema Cluj-Napoca
Stemă

</td> </tr>


<tr class="mergedrow"> <td colspan="2" align="center">

Localizarea în România

</td> </tr>

<tr class="mergedbottomrow"> <th colspan="2" style="text-align: center; font-size: smaller; padding-bottom: 0.7em;">Coordonate: 46°46′0″N 23°36′0″E / 46.76667, 23.6Coordonate: 46°46′0″N 23°36′0″E / 46.76667, 23.6</th>

     </tr>

<tr class="mergedtoprow"> <th>Ţară

               <th class="adr">România

</tr><tr class="mergedrow"> <th>Judeţ

               <th class="adr">Cluj

</tr><tr class="mergedrow"> <th>Statut <th>Municipiu </tr>


<tr class="mergedtoprow"> <td colspan="2">Guvernare </td> </tr> <tr class="mergedrow"> <th> - Primar <td>Sorin Apostu (PD-L) </td> </tr> <tr class="mergedtoprow"> <td colspan="2">Suprafaţă </td> </tr> <tr class="mergedrow"> <th>  - Total </th> <td>88,2  km²</td> </tr></td> </tr> <tr class="mergedtoprow"> <td>Altitudine </td> <td>410 m.d.m.</td> </tr> <tr class="mergedtoprow"> <td colspan="2">Populaţie (est. 1 ianuarie 2009 [1])</td> </tr> <tr class="mergedrow"> <th> - Total</th> <td>306 474 locuitori</td> </tr><tr class="mergedrow"> <th> - Densitate</th> <td>1.872 loc./km² </td> </tr> <tr class="mergedtoprow"> <th>Fus orar</th> <td>EET (UTC+2) </tr> <tr class="mergedbottomrow"> <th style="white-space: nowrap;"> - Ora de vară (DST)</th> <td>EEST (UTC+3)</td> </tr>

<tr class="mergedbottomrow"> <th>Prefix telefonic</th> <td>+40 x64[2]</td> </tr> <tr class="mergedtoprow"> <td colspan="2">Localităţi înfrăţite</td> </tr><tr class="mergedrow"> <td> - Köln <td>Germania Germania </tr><tr class="mergedrow"> <td> - Rotherham <td>Regatul Unit Regatul Unit </tr><tr class="mergedrow"> <td> - Dijon <td>Franţa Franţa </tr><tr class="mergedrow"> <td> - Nantes <td>Franţa Franţa </tr><tr class="mergedrow"> <td> - VIterbo <td>Italia Italia </tr><tr class="mergedrow"> <td> - São Paulo <td>Brazilia Brazilia </tr><tr class="mergedrow"> <td> - Columbia <td>Statele Unite ale Americii Statele Unite ale Americii </tr><tr class="mergedrow"> <td> - East Lansing, Michigan <td>Statele Unite ale Americii Statele Unite ale Americii </tr><tr class="mergedrow"> <td> - Rockford, Illinois <td>Statele Unite ale Americii Statele Unite ale Americii </tr><tr class="mergedrow"> <td> - Zagreb <td>Croaţia Croaţia </tr><tr class="mergedrow"> <td> - Pécs <td>Ungaria Ungaria </tr><tr class="mergedrow"> <td> - Korçë <td>Albania Albania </tr><tr class="mergedrow"> <td> - Makati <td>Filipine Filipine </tr><tr class="mergedrow"> <td> - Chacao <td>Venezuela Venezuela </tr><tr class="mergedrow"> <td> - Suwon <td>Coreea de Sud Coreea de Sud </tr><tr class="mergedrow"> <td> - Zhengzhou <td>uChina China </tr><tr class="mergedrow"> <td> - Be'er-Sheva <td>Israel Israel </tr><tr class="mergedrow"> <td> - Valdivia <td>Chile Chile </tr>


Site: Site oficial (ro)
Portal Portal Cluj

Sunet Cluj-Napoca (până în 1974 Cluj; în maghiară Kolozsvár, germană Klausenburg, latină Claudiopolis, poloneză Kluż) este reşedinţa judeţului Cluj, precum şi una dintre capitalele istorice ale Transilvaniei.

Etimologie Edit

Fișier:Tiperit en Klus.JPG

Numele de Cluj provine, cel mai probabil, din latinescul Castrum Clus, folosit pentru întâia oară în secolul al XII-lea pentru a desemna cetatea oraşului medieval din acest loc. Toponimul Clus are semnificaţia de „închis” în latină şi se referă la dealurile care înconjoară oraşul. O altă ipoteză acceptată este aceea a provenienţei numelui topic din germanul Klaus sau din cuvântul Klause (însemnând «trecătoare între munţi» sau din clusa «stăvilar, baraj»).

Alte denumiri frecvente ale oraşului sunt cea maghiară şi cea germană, Kolozsvár şi, respectiv, Klausenburg. Klausenburg a fost una dintre cele şapte cetăţi medievale săseşti ale Transilvaniei (în germană Siebenbürgen, cu sensul de Şapte Cetăţi). Primul nume românesc al oraşului a fost Cluş, scris uneori şi Klus. Denumirea de Cluj s-a încetăţenit mai ales după ce oraşul a devenit parte a Regatului României în 1918. În 1974, numele a fost schimbat în Cluj-Napoca, Napoca fiind prima denumire a aşezării, folosită în epoca romană.

Nume Edit

În limba română, denumirea municipiului este Cluj-Napoca (până în 1974, Cluj). Alte denumiri sunt în maghiară Kolozsvár, germană Klausenburg, latină Claudiopolis, Napoca, Castrum Clus, cehă Kluž, slovacă Kluž, poloneză Kluż, esperanto Kluĵo.

Istorie Edit

Prima atestare documentară a unei aşezări pe teritoriul de astăzi al Clujului a fost făcută de geograful grec Claudius Ptolemeu, care a menţionat aici una dintre cele mai însemnate localităţi din Dacia, cu numele Napuca. Cea dintâi atestare a Napocii romane datează din perioada imediat următoare războaielor de cucerire a Daciei, din anii 107-108, şi constă dintr-o bornă militară, descoperită la Aiton, rezultată de la construcţia unui drum strategic imperial. Fondată pe malul drept al râului Samus, Napoca era la început un simplu vicus. Ea devine aşezare urbană (civitas) în timpul împăratului Hadrian, în anul 124 d.Hr., sub numele de Municipium Aelium Hadrianum Napoca, atestat în inscripţii. Ajunsă capitală a provinciei, Napoca este ridicată apoi la rangul de colonia, fiind denumită Colonia Aurelia Napoca, privilegiu acordat de Marcus Aurelius sau de Commodus. Oraşul se bucura de ius Italicum, care prevedea diferite facilităţi fiscale pentru cetăţenii săi. Există numeroase dovezi arheologice ale continuităţii romane la Napoca.[3] După retragerea administraţiei romane din Dacia, în anul 271 d.Hr., viaţa urbană odinioară înfloritoare avea să înceteze. În epoca medievală, Clujul a fost atestat documentar pentru prima dată în anul 1167, sub denumirea Castrum Clus.

Fișier:Claudiopolis.jpg

Mari grupuri de colonişti saşi s-au aşezat în cetatea Clujului în timpul regelui Ştefan al V-lea al Ungariei, după decimarea populaţiei oraşului în timpul atacurilor tătare. Cetatea Regală Castrum Clus a dobândit o organizare urbană până în secolul al XV-lea. Împăratul romano-german Sigismund de Luxemburg, devenit totodată rege al Ungariei, a acordat în anul 1405 Clujului dreptul de oraş liber. Treptat, Clujul a devenit un centru pentru producţia şi schimbul de mărfuri. Aproximativ 5 000 de oameni se îndeletniceau cu agricultura, munca în atelier, dar şi cu distracţiile specifice oraşului. Pe atunci populaţia era formată din saşi, unguri şi, în mică măsură, din români.

Fișier:Matei Corvin Johannes de Thurocz f137.jpg

Rolul meseriaşilor în muncile oraşului a crescut, dezvoltându-se mai multe bresle meşteşugăreşti. De acest lucru s-a îngrijit şi Matia Corvin, rege al Ungariei între 1458 şi 1490, născut aici. El a acordat o serie de 41 de privilegii localităţii sale natale, apărând-o în conflictele cu aşezările din jur. În privinţa populaţiei, a decis să acorde unor iobagi dreptul de a se stabili în oraş.

Cetatea Clujului şi-a câştigat până în secolul al XV-lea recunoaşterea europeană. Arhitectura specifică europeană, stilul gotic târziu se regăseau în Biserica Romano-Catolică „Sfântul Mihail”, dar şi în multe case particulare. Oamenii avuţi studiau la şcoli renumite ale Vestului. Din cauza nivelului de trai ridicat, clujenii nu au participat la răscoala lui Gheorghe Doja din 1514. Dezvoltarea comercianţilor şi a meşteşugarilor a implicat îngrădirea nobilimii şi a clerului. Un cărturar sas, născut la Sibiu, Gáspár Heltai, a contribuit nu numai la formarea culturii, prin cărţile pe care le-a tipărit, dar şi la modernizarea oraşului, care avea să întreţină o tipografie, o baie publică, o fabrică de hârtie şi una de bere. Dinastia Báthory a contribuit şi ea la creşterea economică şi demografică, aducând cetatea la un rang la care putea fi comparată doar cu Braşovul.

Baba Novac, un important ostaş al lui Mihai Viteazul, a fost judecat şi ars de viu în oraş. Întemeietorul primei uniri a românilor, Mihai Vodă, a cinat pentru ultima dată la Cluj, după care a fost ucis din ordinul generalului Basta la 3 km sud de Turda.

Gabriel Bethlen, principe al Transilvaniei, a devenit protector al oraşului şi a ajutat la desăvârşirea acestuia ca o cetate importantă. După cucerirea Ungariei de către otomani şi transformarea unei treimi a teritoriului ei în paşalâc, Transilvania a devenit principat autonom sub suzeranitate otomană. La sfârşitul secolului al XVII-lea, însă, intră sub dominaţie austriacă. După un acord silit semnat de Mihail Apafi, cetatea Clujului a fost nevoită să găzduiască trupele ducelui de Lorena, asigurându-le un serviciu de 100 000 de florini. Cu toate acestea, ostaşii au şi jefuit oraşul şi au cerut sume suplimentare de la contribuabili.

Fișier:CJROmaniustreet.jpg
Fișier:Cluj 1897.jpg

Cu o populaţie 10 660 de locuitori, cetatea se transformă în capitala Transilvaniei, lucru care duce la modernizarea acesteia, dar şi la sporirea numărului locuitorilor români. Importantele mişcări revoluţionare de la 1848 cuprind şi Clujul. Deşi un important centru revoluţionar, avea un statut contradictoriu, datorită nobilimii. Doctrina a cuprins tineretul de la facultăţi, academii şi gimnazii, care s-au ocupat de popularizarea acesteia. Oraşul va adăposti tratativele dintre Nicolae Bălcescu şi Cezar Bolliac pentru unirea revoluţiei române cu cea maghiară. Înfrângerea revoluţiei ungare a dus la instaurarea regimului absolutist. Capitala a fost mutată la Sibiu, pentru a exista o influenţă austriacă mai mare asupra autorităţilor. Mai târziu, Clujul a devenit unul dintre cele şase districte militare transilvănene, administrând un teritoriu de 400 000 de locuitori. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, a fost construită clădirea centrală a Universităţii „Francisc Iosif” din Cluj. La începutul secolului XX au fost construite sau reconstruite majoritatea clădirilor din centru. În această perioadă a fost ridicată clădirea Liceului Unitarian, Opera Română, Palatul de Justiţie, primăria, Palatul de Finanţe etc.

În urma Ausgleich-ul (compromis) prin care a fost constituită Austro-Ungaria în 1867, Clujul şi Transilvania au fost reintegrate în Regatul Ungariei. În această perioadă, oraşul era al doilea ca mărime din regat, după Budapesta, şi reşedinţa comitatului Cluj.

Fișier:Josephinische Landaufnahme pg083.jpg

După încheierea primului război mondial şi înfăptuirea Marii Uniri, Transilvania a intrat în componenţa Regatului României. Municipiul Cluj a fost în continuare reşedinţa judeţului Cluj (interbelic). În 1940, Clujul a revenit sub coroana maghiară prin Dictatul de la Viena. Forţele armate maghiare şi germane care controlau oraşul au fost respinse de trupele române şi sovietice în octombrie 1944. Prin Tratatul de la Paris din 1947, Clujul a intrat din nou în componenţa României.

Clujul avea o populaţie de 16.763 locuitori evrei în 1941. După ocuparea Transilvaniei de către guvernul horthyst, în 1944, evreii au fost duşi în mai multe ghetouri (inclusiv Ghetoul Iris din Cluj), unde au stat în condiţii inumane, lipsiţi de orice facilităţi. Lichidarea ghetoului a fost efectuată prin 6 deportări la Auschwitz în perioada mai-iunie 1944. În ciuda sancţiunilor dure instituite de administraţia Horthy, mulţi evrei au reuşit să scape, trecând graniţa spre România, cu ajutorul ţăranilor din satele învecinate [5]. De aici au reuşit să părăsească Europa prin portul Constanţa. Alţi evrei originari din ţări europene au fost ajutaţi să se salveze şi să părăsească Europa de către un grup antinazist româno-evreiesc, sprijinit de politicieni din Cluj şi Bucureşti. Liderul acestei reţele a fost, în perioada 1943-1944, scriitorul Raoul Şorban, căruia i s-a decernat ulterior titlul Drept între popoare pentru eforturile sale.

După 1945, Clujul a intrat în perioada guvernării comuniste, până în decembrie 1989. În 1974, autorităţile comuniste schimbă numele oraşului în Cluj-Napoca. După revoluţie, timp de 12 ani, primar a fost politicianul naţionalist Gheorghe Funar, cunoscut printr-o serie de proiecte publice controversate. În iunie 2004, Gheorghe Funar a pierdut alegerile locale în favoarea lui Emil Boc (Partidul Democrat), care a detensionat în parte relaţiile interetnice între comunităţile clujene.

În 1994 şi 2000, Cluj-Napoca a găzduit Olimpiada Central-Europeană de Informatică (CEOI). Astfel România a devenit nu doar prima ţară care a găzduit această competiţie, ci şi prima care a găzduit-o pentru a doua oară.

Stemă Edit

Fișier:Cluj stema veche.png

Începând cu anul 1999, Primăria Cluj-Napoca foloseşte o nouă stemă în actele oficiale. În urma unui concurs desfăşurat în 1995 sub auspiciile primarului clujean de atunci, Gheorghe Funar, a fost aleasă o nouă stemă ca simbol al oraşului, realizată de o elevă de liceu. Vechea stemă, cu trei bastioane şi cu zidul de cetate, este cu totul diferită de cea nouă, ale cărei simboluri sunt lupul dacic, Monumentul Memorandiştilor (de pe Bd. Eroilor) şi o minervă. Legea spune că elaborarea stemei se face cu respectarea strictă a normelor ştiinţei şi artei heraldice şi a tradiţiilor româneşti în domeniu, pe baza metodologiei stabilite de Comisia Naţională de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române (CNHGS). Stema introdusă de administraţia Funar nu a fost aprobată de Comisia zonală de heraldică (în consecinţă nici de CNHGS), astfel că „folosirea ei constituie o încălcare a legilor în vigoare”[6]

Geografie Edit

Municipiul Cluj-Napoca este situat în zona centrală a Transilvaniei, având o suprafaţă de 179,5 km². Situat în zona de legătură dintre Munţii Apuseni, Podişul Someşan şi Câmpia Transilvaniei, oraşul este plasat la intersecţia paralelei 46° 46’ N cu meridianul 23° 36’ E. Se întinde pe văile râurilor Someşul Mic şi Nadăş şi, prin anumite prelungiri, pe văile secundare ale Popeştiului, Chintăului, Borhanciului şi Popii. Spre sud-est, ocupă spaţiul terasei superioare de pe versantul nordic al dealului Feleac, fiind înconjurat pe trei părţi de dealuri şi coline cu înălţimi între 500 şi 825 metri. La sud oraşul este străjuit de Dealul Feleac, cu altitudinea maximă de 825 m, în vârful Măgura Sălicei. La est, în continuarea oraşului, se întinde Câmpia Someşană, iar la nordul oraşului se află dealurile Clujului, cu piscuri ca Vârful Lombului (684 m), Vârful Dealul Melcului (617 m), Techintău (633 m). Înspre vest se află o suită de dealuri, cum ar fi Dealul Hoia (506 m), Dealul Gârbăului (570 m) ş.a. Odinioară în afara oraşului, acum în interior însă, se află dealul Calvaria şi dealul Cetăţuia.

Fișier:Cluj-Feleac.jpg

Prin municipiul Cluj-Napoca trec râurile Someşul Mic şi Nadăş, precum şi câteva pâraie: Pârâul Ţiganilor, Canalul Morilor, Pârâul Popeşti, Pârâul Nădăşel, Pârâul Chintenilor, Pârâul Becaş, Pârâul Murătorii.

Zona din jurul oraşului este în mare parte acoperită cu păduri şi ierburi. Pot fi găsite plante rare cum ar fi păpucul doamnei, stânjenelul, căpşunica, şerpariţa ş.a. Există două rezervaţii botanice cunoscute - Fânaţele Clujului şi Rezervaţia Valea Morii. În pădurile din jurul oraşului (cum ar fi Pădurea Făget sau Pădurea Hoia) trăieşte o faună diversificată cu specii precum porcul mistreţ, bursucul, vulpea, iepurii, veveriţele. În rezervaţia Fânaţele Clujului trăiesc exemplare de viperă de fânaţă, o specie destul de rară. O floră foarte bogată se găseşte şi în interiorul oraşului la Grădina Botanică, loc în care şi-au găsit adăpostul şi unele specii de animale.

Clima Clujului este plăcută, de tip continental moderată. Este influenţată de vecinătatea Munţilor Apuseni, iar toamna şi iarna resimte şi influenţele atlantice de la vest. Trecerea de la iarnă la primăvară se face, de obicei, la mijlocul lunii martie, iar cea de la toamnă la iarnă în luna noiembrie. Verile sunt călduroase, iar iernile în general sunt lipsite de viscole. Temperatura medie anuală din aer este de cca 8,2 °C. Temp. medie in ianuarie este de - 3°C, iar cea a lunii iulie, de 19 °C. Temp. minimă absolută a fost de - 34,5 °C (înregistrată în ianuarie 1963), iar maxima absolută, de 38,5 °C (înregistrată în august 1952). Media precipitaţiilor anuale atinge 663 mm, cea mai ploioasă lună fiind iunie (99 mm), iar cea mai uscată, februarie (26 mm). În ultimii ani, se observă faptul că iernile devin din ce în ce mai blânde, cu temperaturi care rareori scad sub - 15°C şi cu zăpadă din ce în ce mai puţină. Verile sunt din ce în ce mai calde, crescând numărul de zile tropicale (în care maxima depăşeşte 30°C).

Zona metropolitană Cluj-Napoca este o unitate teritorială de planificare, compusă din comunele Apahida, Cojocna, Suatu, Căianu, Jucu, Pălatca, Cluj, Bonţida, Dăbâca, Borşa, Chinteni, Aluniş, Corneşti, Panticeu, Vultureni, Aşchileu, Sânpaul, Baciu, Gârbău, Aghireşu, Căpuşu Mare, Gilău, Floreşti, Săvădisla, Ciurila, Feleacu, Aiton, Recea-Cristur şi municipiul Cluj-Napoca, principalul pol de dezvoltare al acestei unităţi.[7]

Demografie Edit

Populaţia oraşului a oscilat în ultimii ani în jurul cifrei de 300 000 de locuitori (la recensământul din 2002: 318 027, în scădere). Conform ultimului comunicat al Institutului Naţional de Statistică, oraşul avea la data de 1 ianuarie 2009 o populaţie de 306 474 locuitori, fiind al patrulea ca populaţie din România,[1] după Bucureşti, Timişoara şi Iaşi. Proiectul zonei metropolitane ar urma să sporească potenţialul demografic al municipiului cu încă aproape 30 000 de locuitori (recensământ 2002: 28 267).

Populaţia municipiului număra la 18 martie 2002 317 953 locuitori[8] (43,1% din populaţia judeţului şi 65% din populaţia urbană) faţă de 328 602 locuitori în anul 1992, în scădere cu 3,2%. Această scădere a populaţiei se explică prin emigraţia unui număr semnificativ de cetăţeni ai oraşului spre ţările occidentale şi totodată printr-o rată a natalităţii scăzută.

Populaţia istorică Edit

Fișier:Cluj la 1930, Vedere Aeriana.jpg

Cluj-Napoca s-a dezvoltat d.p.d.v. demografic mai ales în secolul XX, în decurs de 100 de ani crescând de peste 5 ori ca număr de locuitori. Creşterea demografică din cea de a doua jumătate a secolului XX se datorează în mare parte aşezării în localitate a populaţiei din mediile rurale adiacente. De-a lungul timpului, populaţia localităţii a evoluat astfel:

Recensământul[9] [10] Structura etnică
Anul Populaţia Români Maghiari Germani Evrei Ţigani Ucrainieni Sârbi Slovaci Alte etnii
1453 est. 6.000[11]
1703 7.500[12]
1714 5.000[13]
1785 9.703[12][14]
1835 14.000[12][15]
1850 19.612 4.116 12.317 1.587 535 585 472
1880 32.831 5.618 23.676 1.437 4 23 125 1.948
1890 37.184 5.637 29.396 1.357 8 21 115 650
1900 50.908 7.185 41.311 1.785 9 22 83 513
1910 62.733 8.886 51.192 1.678 6 41 107 823
1920 85.509 29.644 42.168 2.075 10.638 984
1930 103.840 36.981 55.351 2.728 6.722 559 237 39 139 1.084
1930 103.840 37.029 48.271 2.526 13.094 1.168 267 57 266 1.162
1941 114.984 11.255 98.502 1.618 2.669 618 36 11 46 229
1956 154.723 74.623 77.839 1.115 525 237 24 21 24 315
1966 185.663 104.914 76.934 1.333 1.689 178 42 50 34 489
1977 262.858 173.003 86.215 1.480 1.009 628 50 28 32 413
1992 328.602 251.697 74.591 937 35 1.047 67 16 25 187
2002 317.953 252.433 60.287 734 217 3.029 146 12 25 1.070

Evoluţia populaţiei la recensăminte:


Structura pe etnii Edit

În Cluj-Napoca, majoritatea populaţiei este de etnie română (79,46%), existând totodată o importantă minoritate maghiară (18,86%). Pe lângă români şi maghiari, în oraş locuiesc şi comunităţi ţigăneşti (0,96%), germane (0,22%) şi ebraice (0,07%).

Structura populaţiei dupǎ apartenenţa religioasǎ Edit

Fișier:Bastionul Croitorilor, Cluj-Napoca.jpg
Recensământul[9] [16] Structura religioasă
Anul Populaţia Ortodoxa Greco-catolici Romano-catolici Reformati Evanghelici Unitarieni Mozaici Alte religii Baptisti Penticostali Adventisti
1850 19612 836 3337 6048 7182 944 730 535 - - - -
1857 19765 823 2224 7207 7412 1047 752 282 17 - - -


1869 28867 1056 4765 10133 9475 1261 1074 1042 61 - - -


1880 32831 1010 5529 11127 11071 1299 1047 1639 109 - - -


1890 37184 1278 5140 12083 13367 1471 1308 2501 36 - - -


1900 50908 1732 7642 16144 17186 1721 1706 4747 30 - - -


1910 62733 2318 9136 19129 21045 2026 1930 7076 73 - - -


1930 103840 13745 23290 20436 27373 2455 2153 13537 851 235 - 139


1941 114984 3457 11900 33707 41755 2716 4199 16771 479 379 - -


1992 328602 216075 21677 22575 48156 538+194 4049 340 14998 2795 6663 654

Comunitatea maghiară Edit

În Cluj-Napoca trăiesc aproximativ 60 000 de maghiari. După Târgu Mureş, în oraşul Cluj se regăseşte cea mai mare comunitate maghiară urbană din România, cu o viaţă culturală şi academică intensă. Din acest punct de vedere, Clujul este centrul comunităţii maghiare din România. În oraş funcţionează Opera Maghiară de Stat din Cluj şi Teatrul Maghiar de Stat din Cluj. Tot aici învaţă şi studiază peste zece mii de studenţi de etnie maghiară, precum şi câteva mii de elevi, unii proveniţi din judeţele învecinate (diaspora internă), în care instituţiile şcolare maghiare fie nu sunt dezvoltate, fie nu sunt atât de prestigioase. Presa de limbă maghiară este bine reprezentată în Cluj (vezi Presa în Cluj-Napoca). Postul Radio Cluj transmite zilnic cinci ore de program în limba maghiară. În Cluj se regăsesc cele mai mari instituţii maghiare de cercetare din Transilvania: Societatea Muzeului Ardelean (EME), EMT, Societatea Bolyai etc. În Cluj îşi are sediul Episcopia Reformată a Ardealului, Episcopia Unitariană şi Episcopia Lutherană Sinodo-Prezbiteriană.

Administraţie şi politică Edit

Împărţirea administrativă Edit

Fișier:Cluj-Napoca Districts.jpg

Cluj-Napoca este împărţit în peste 15 cartiere, unele dintre ele având şi propria primărie de cartier. Ele sunt dispuse circular, în jurul centrului. Acesta din urmă dispune de o arhitectură îmbinată cu măiestrie, în stilurile gotic şi baroc. Planurile primăriei din Cluj-Napoca includ dezvoltarea de primării de cartier în majoritatea cartierelor clujene.

Zona metropolitană Edit

Primăria Edit

Actualul primar al Clujului este Sorin Apostu, reprezentând PD-L.

Consiliul Local Edit

Consiliul local este compus din 27 de consilieri împărţiţi astfel:

    Partid Consilieri Componenţa Consiliului
  Partidul Democrat-Liberal 16                                
  Uniunea Democrată a Maghiarilor din România 5                                
  Partidul Social Democrat 3                                
  Partidul Naţional Liberal 3                                

Prefectura şi Consiliul Judeţean Edit

Conducerea celor două instituţii a fost desemnată în urma alegerilor locale şi generale din 2008:

Relaţii externe Edit

Fișier:Strada Regele Ferdinand.jpg

Cluj-Napoca este înfrăţit cu 18 localităţi din întreaga lume:

Reprezentanţe diplomatice Edit

Până la centralizarea administrativă instaurată în anul 1948 odată cu preluarea puterii de către PCR, au funcţionat la Cluj consulate generale ale Franţei, Cehoslovaciei, Canadei ş.a. Ultima reprezentanţă diplomatică străină închisă în timpul regimului comunist a fost Consulatul General al Republicii Ungare, desfiinţat în anul 1988 în contextul răcirii relaţiilor româno-maghiare. Consulatul a fost redeschis în anul 1997, conform prevederilor Tratatului de la Timişoara.

În prezent, funcţionează la Cluj:

Economie Edit

Cluj-Napoca are una dintre cele mai dinamice economii din România. În economia municipiului activitatea dominantă este industria prelucrătoare. La sfârşitul anului 2000, în municipiu activau 23 843 de firme cu capital privat, 56 cu capital de stat, 31 regii autonome şi filiale ale acestora şi 115 societăţi cu capital mixt. Nivelul investiţiilor străine în Cluj-Napoca se cifrau la aceeaşi dată la 156,06 milioane dolari capital străin subscris, însă, ţinând seama şi de patrimoniul firmelor, active, fond de comerţ, capital rulant şi valoarea afacerii, acesta se ridică la circa 450 de milioane de dolari americani. Principalii investitori străini în municipiu provin din Ungaria, Luxemburg, Italia şi Statele Unite.

Fișier:Biserica Minoritilor din Cluj.jpg

Sectorul serviciilor financiare şi cel IT sunt reprezentative la nivel local. În 2005, Cluj-Napoca a înregistrat două importante tranzacţii în domeniul IT, prin achiziţionarea societăţii Astral de către UPC Europa şi a societăţii Sistec de către grupul RTC. Anul 2005 a însemnat totodată dezvoltarea reţelei şi diversificarea serviciilor grupului financiar Banca Transilvania, care a deschis 100 de unităţi, ajungând pe locul patru în ţară după numărul de unităţi. Pe lângă acestea, Cluj-Napoca a dat naştere şi altor companii româneşti importante precum Ardaf (asigurări), Brinel (IT), Farmec (cosmetice), Jolidon (lenjerie), Napolact (lactate), Ursus (bere) şi altele. Societăţile comerciale îşi desfăşoară deopotrivă activitatea şi în alte ramuri ale industriei, printre care cea alimentară, a construcţiilor de maşini, chimică, prelucrarea lemnului, sticlărie, textile, fainaţă, domeniile construcţiilor ş.a. Totodată, printre companiile multinaţionale străine care şi-au deschis reprezentanţa în România la Cluj-Napoca se numără Nokia, Perfetti Van Melle, Puma, ECCO, MOL, Aegon, Carion, MBI, Bechtel, Ranbaxy.

Agricultura este practicată în zonele limitrofe, în 8110 de gospodării ale populaţiei.

Potrivit unui clasament efectuat de revista Capital în prima parte a anului 2006, Cluj-Napoca este cel mai scump oraş din România. Rezultatele nu au fost tocmai surprinzătoare: preţurile au explodat după fenomenul Caritas şi au rămas la un nivel ridicat, fiind încurajate de investitorii străini, dar şi de numărul mare de studenţi (Clujul găzduieşte cea mai mare universitate din România). Bucureştiul nu a fost inclus în acest top, însă conform relatărilor portalului Hotnews.ro, aplicând acelaşi algoritm, capitala ar obţine un punctaj inferior Clujului.[17] Totodată, în topul celor mai bogaţi trei sute de români, realizat de revista Capital, se află 19 oameni de afaceri clujeni. Clujul este primul judeţ după Bucureşti în ceea ce priveşte numărul de oameni bogaţi din România.[18]

Transport Edit

Municipiul are acces direct la magistralele feroviare şi rutiere care îl traversează, lucru care asigură legătura cu principalele oraşe ale ţării şi cu centrele regionale, atât pentru călători cât şi pentru marfă.

Drumuri de interes naţional şi european

Cluj-Napoca este traversat de drumul european E 60 (Bucureşti - Oradea - Budapesta - Viena). Totuşi, lipsa legăturilor rutiere cu Coridorul 4 European (Arad - Deva - Alba Iulia - Târgu-Mureş - Braşov - Bucureşti - Constanţa) împiedică intrarea oraşului în circuitul european. De asemenea, lipsa interconectării rapide cu partea de est (în special nord-est) a ţării (Coridorul 9 European) privează Clujul de legăturile necesare cu aria sa de influenţă economică. Abundenţa fluxului de tranzit şi transport de marfă, coroborată cu lipsa unei şosele de centură adecvate, augmentează traficul intern, perturbând circulaţia în municipiu şi ridicând gradul de poluare.

Căi ferate

Pe plan feroviar, municipiul are conexiuni feroviare directe cu toate oraşele principale din România, întreţinute de compania naţională de transport feroviar de călători, CFR. Concomitent există şi două trenuri internaţionale, pe ruta Cluj-Napoca - Budapesta (Corona şi Ady Endre). Gara Centrală asigură transportul feroviar spre Bucureşti şi multe alte oraşe principale româneşti, prin liniile Intercity şi Săgeata Albastră. Se poate menţiona că în anul 2007 prin gara oraşului au trecut 8 milioane pasageri. Oraşul dispune şi de două gări secundare, Gara Mică Cluj-Napoca (situată în imediata apropiere a Gării Centrale) şi Cluj-Napoca Est.

Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca

Clujul este deservit de un aeroport internaţional, Someşeni, amplasat în partea estică a oraşului, între strada Traian Vuia şi albia râului Someşul Mic (la 6 km distanţă de centrul oraşului). Aeroportul asigură anual un trafic de aproximativ 250 000 de pasageri, din care două treimi pe cursele internaţionale.

Străzi

Municipiul este străbătut de 662 km de străzi, din care 443 km sunt echipaţi cu facilităţi moderne (structură stradală, echipamente pentru servicii publice). Transportul în comun se realizează pe 342 km din reţeaua de drumuri interne, prin intermediul mai multor linii de autobuz, troleibuz şi tramvai [1]. Sistemul privat de taximetrie se dovedeşte a fi de asemenea foarte util.

Proiectul Autostrada Transilvania

În 2004 au început lucrările la o nouă autostradă, pe ruta Bucureşti - Braşov - Cluj-Napoca - Oradea - Budapesta, care va prelua mare parte din traficul auto desfăşurat în estul Uniunii Europene. În zona municipiului, autostrada se plasează pe traseul Mihai Viteazu - Ciurila - Petreşti, urmând să se racordeze la DN1 în localitatea Gilău, la 15 km vest de Cluj-Napoca. În 2005, lucrările la Autostrada Transilvania au fost sistate din lipsă de finanţare din partea Guvernului, însă au fost reluate începând cu aprilie 2006 odată cu resemnarea contractului între Guvernul României şi compania americană Bechtel.

Proiectul Autostrada Transilvania reprezintă o autostradă cu patru benzi, cu o lungime de 415 km, ce porneşte din centrul României, de la nord-vest de Braşov, ajungând la Oradea, la graniţa cu Ungaria.

Autostrada va traversa întreaga Transilvanie de la sud-est la nord-vest, trecând pe lângă următoarele oraşe: Braşov, Făgăraş, Sighişoara, Târgu Mureş, Cluj-Napoca, Zălau şi Oradea. Aliniamentul va începe de lângă Braşov, oraş cu o altitudine de aproape 600 de metri, va parcurge podişul Transilvaniei la o altitudine de 300-400 de metri, dupa care va ocoli pe la nord Carpaţii Apuseni, pentru ca în final să coboare în câmpia Crişanei la o altitudine de aproximativ 130 de metri.

Primii 42 de kilometri din Autostrada Transilvania - Tronson 2B Câmpia Turzii - Cluj Vest (Gilău) - au fost inauguraţi pe 1 decembrie 2009. Autostrada se va numi A3 şi va avea o limită admisă de viteză de 130 kilometri pe oră. Autostrada este construită de catre compania americană Bechtel International, Inc., împreună cu partenerul său din regiune, compania Enka Insaat ve Sanayi A.S. din Turcia.

Alte proiecte

În perioada imediat următoare, se prevede realizarea unei centuri ocolitoare a oraşului, cu rolurile de a decongestiona traficul din centrul oraşului şi a preîntâmpina accidentele care au loc pe Calea Turzii. Anual, pe Calea Turzii, o arteră în pantă care traversează dealul Feleacului, se produc un număr foarte mare de accidente soldate cu morţi şi răniţi, în special pe tronsonul cunoscut sub numele de „Curba Morţii”.

În anul 2007 Bulevardul 21 Decembrie a fost prevăzut cu prima bandă specială pentru biciclete.

Cultură Edit

Centru marcant de cultură, Cluj-Napoca găzduieşte o serie de instituţii şi centre culturale şi educaţionale.

Fișier:Cluj-Napoca Romanian Opera.jpg

Teatrul Naţional „Lucian Blaga”, inaugurat la 1 decembrie 1919, în Piaţa Avram Iancu, reprezintă cea mai importantă instituţie teatrală din Transilvania. Clădirea, construită în 1907 după proiectul arhitecţilor austrieci Helmer şi Fellner, găzduieşte totodată şi Opera Română, cea mai veche instituţie lirico-dramatică din România. În oraş funcţionează, de asemenea, Opera Maghiară de Stat şi Teatrul Maghiar de Stat. Tot aici se află şi Filarmonica de Stat Transilvania, o instituţie muzicală de spectacole, înfiinţată în 1955.

Palatul Bánffy, sediul Muzeului Naţional de Artă, găzduieşte multe colecţii de artă importante: opere ale artiştilor români Theodor Aman, Ion Andreescu, Dumitru Ghiaţă, Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Dimitrie Paciurea, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, dar şi ale unor artişti străini precum Constantin David Rosenthal sau Karl Storck. Reţeaua de muzee cuprinde, pe lângă Muzeul de Artă, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Farmaciei, Muzeul Satului, Muzeul Mineralogiei şi Muzeul Zoologic (ultimele două sub egida Universităţii). Casa memorială Emil Isac este, la rândul ei, un alt important edificiu cultural.

Câteva case de editură îşi au sediul la Cluj-Napoca, printre care Dacia, Casa Cărţii de Ştiinţă, Limes, Biblioteca Apostrof, Eikon, Idea, Grinta, Presa Universitară Clujeană, Echinox, Paralela 45 (filiala), Studia, Clusium, Napoca Star, Renaşterea, Sapientia, Kriterion, Argonaut etc.

Fișier:Palatul Banffy.jpg

Municipiul Cluj-Napoca găzduieşte şi o serie de instituţii culturale străine:

Primele semne ale cinematografiei au apărut la Cluj la începutul secolului XX. În 1913 regizorul Jenő Janovics, pionier al cinematografiei şi director al Teatrului din Cluj, a început colaborarea cu casa pariziană de filme Pathé şi a turnat în oraş mai multe filme printre care Murgul şarg (în orig. Sárga csikó) şi Din grozăviile lumii.

Pe 3 iunie 2006, municipiul a fost gazda celui mai important eveniment muzical al anului în România, gala decernării premiilor MTV România.

Festivaluri Edit

Educaţie Edit

Fișier:CJROuniinterior.jpg

Universitatea „Babeş-Bolyai” (UBB) este cea mai mare universitate din ţară, cu peste 45 500 de studenţi în 105 de specializări (din care 98 în română, 52 în maghiară, 13 în germană şi 4 în engleză). Numele instituţiei provine de la două personalităţi marcante ale Transilvaniei, cercetătorul român Victor Babeş şi matematicianul maghiar János Bolyai. De asemenea, oraşul găzduieşte alte opt universităţi, printre care Universitatea Tehnică, USAMV, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu”, Academia de Muzică „Gheorghe Dima”, Universitatea de Artă şi Design, precum şi un număr mare de licee (v. Învăţământul în Cluj-Napoca). În 1872, împăratul Francisc Iosif a fondat Universitatea din Cluj, iar în 1881, aceasta a fost redenumită Universitatea Francisc Iosif (József Ferenc Tudományegyetem). După sfârşitul primului război mondial, la data de 12 mai 1919 se înfiinţează Universitatea „Daciei Superioare” din Cluj, denumită apoi Universitatea „Regele Ferdinand I”. Primul rector al noii universităţi româneşti a fost Sextil Puşcariu. În 1940, în urma Dictatului de la Viena, universitatea românească a fost mutată la Sibiu şi Timişoara. Pe de altă parte, în 1919, imediat după încheierea primului război mondial, universitatea maghiară a fost mutată la Budapesta, unde a rămas până în 1921, când a fost din nou mutată, de această dată la Seghedin. În perioada 1940-1945, când Clujul a revenit temporar în administrarea Ungariei, universitatea s-a mutat la Cluj. Finalmente, în 1945 a fost mutată înapoi la Seghedin şi redenumită Universitatea Seghedin.

În municipiu se află mai multe biblioteci publice, unele fiind printre cele mai mari din ţară. Cele mai importante sunt:

În paralel, există numeroase biblioteci pe lângă diverse instituţii educative sau culturale.

Cercetare Edit

Clujul este şi un important centru al elitelor din domeniul ştiinţei. În cadrul Filialei din Cluj a Academiei Române, îşi desfăşoară activitatea următoarele institute profilate pe cercetarea ştiinţifică fundamentală: Arhiva de Folclor a Academiei Române, Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu”, Institutul de Istorie „G. Bariţ” (care are şi un departament de cercetări socio-umane), Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Institutul de Calcul „Tiberiu Popoviciu”, Centrul de Studii Transilvane, Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” (secţie), Institutul de Geografie (secţie) şi „Observatorul astronomic” (secţie a Institutului Astronomic al Academiei Române din Bucureşti). Anual, este organizată manifestarea ştiinţifică „Zilele academice clujene”. La Cluj funcţionează, de asemenea, filiale ale Academiei de Ştiinţe Medicale, respectiv ale Academiei de Şiinţe Tehnice din România.

Tot în Cluj mai activează numeroase institute naţionale de cercetare-dezvoltare, precum şi din diferite ramuri: Institutul de Cercetări în Chimie „Raluca Ripan”, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice şi Moleculare (INCDTIM), Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Ştiinţe Biologice, Institutul pentru Tehnica de Calcul, Coneural – Centrul pentru Cercetări Cognitive şi Neuronale, Institutul de Cercetări Electronice, Institutul de Cercetare pentru Instrumentaţie Analitică (filială INOE-2000), Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Geologie, Geofizica, Geochimie şi Teledetectie (IGR) – filiala Cluj, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Maşini şi Instalaţii destinate Agriculturii şi Industriei Alimentare, Institutul pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Săditor, Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, Institutul de Cercetări şi Proiectări Miniere.

Viaţa religioasă Edit

Fișier:Biserica Reformată de pe Uliţa Lupilor, Cluj-Napoca (2).jpg
Fișier:Kvár Neológ zsinagóga.jpg
Fișier:Biserica Ortodoxa din Deal Cluj.JPG
Municipiul Cluj
Confesiunea 1930[19] 2002[20]
Reformaţi 26,69 % 12,20 %
Greco-catolici 22,62 % 05,81 %
Romano-catolici 20,12 % 05,52 %
Mozaici 13,39 % 00,07 %
Ortodocşi 11,84 % 69,20 %
Luterani 02,40 % 00,19 %
Unitarieni 02,11 % 01,06 %
Baptişti 00,22 % 01,19 %
Penticostali 0< 0,01 % 02,60 %

Viaţa religioasă cunoaşte vechi tradiţii şi o mare diversitate în municipiul Cluj. Aici îşi au sediul o mitropolie, patru episcopii ale diferitelor culte, un vicariat romano-catolic, mai multe sinagogi evreieşti, dintre care una vie până în prezent. Cele cinci episcopii sunt:

Lăcaşuri de cult Edit

În Cluj-Napoca se găsesc o serie de lăcaşuri de cult reprezentative, cum ar fi:

Presă Edit

Cel mai difuzat cotidian clujean după tiraj este Făclia, publicat în perioada post-decembristă, până în 2007, sub denumirea de Adevărul de Cluj. Principalii săi competitori sunt Ziua de Cluj şi Monitorul de Cluj. Până în iunie 2007, exista şi un al patrulea cotidian local de limbă română, Ziarul Clujeanului, însă acesta a fost transferat online, ultimul număr tipărit apărând pe 8 iunie 2007. Din toamna anului 2007, pe piaţa locală au apărut două cotidiene gratuite: Informaţia Cluj şi Cluj Expres. Săptămânalul Clujeanul, primul din seria săptămânalelor locale editate de trustul de media MediaPro, este singurul ziar din Cluj-Napoca auditat regulat de Biroul Român de Audit al Tirajelor, în conformitate cu uzanţele internaţionale în domeniu. Clujeanul înregistrează în acest moment cel mai mare tiraj auditat în Transilvania, dintre publicaţiile locale cu caracter editorial (cu o audienţă de 54 000 de cititori pe ediţie).

Fișier:Biserica Franciscana, Cluj-Napoca.jpg

La Cluj-Napoca apar şi alte ediţii de Transilvania ale cotidienelor naţionale, precum România liberă Ziarul financiar, Pro Sport sau Gazeta sporturilor. În ianuarie 2008, Evenimentul zilei a închis ediţia regională care avea sediul la Cluj. În 15 aprilie 2008 a apărut prima ediţie a cotidianului regional Gardianul de Transilvania-Banat. Publicaţia acoperă 14 judeţe şi este disponibilă şi on-line: [2].
Principalele reviste de cultură şi literatură sunt: Apostrof, Steaua, Tribuna şi Echinox.

În mare parte, presa radiofonică clujeană a fost preluată de posturile de radio naţionale şi retransmite pe frecvenţe locale programele de la Bucureşti şi parţial programe locale. Cele mai populare posturi de radio sunt Radio Transilvania Cluj (100% local), Radio Cluj (radioul de stat), Radio Impuls (care retransmitea în trecut Radio 21), Kiss FM, Pro FM, Radio Guerilla (fost CD Radio), Magic FM (fost Star FM, fost Uniplus) şi Mix FM. Situaţia este asemănătoare în ceea ce priveşte televiziunea. Un singur post de televiziune transmite pe frecvenţă proprie, şi anume NCN. În 2003, Consiliul Naţional al Audiovizualului a acordat o licenţă audiovizuală proprie studioului teritorial Cluj al Televiziunii Române, urmând ca în viitorul apropriat acesta să emită pe o frecvenţă proprie. Alte posturi de televiziune care transmit programe locale sunt Pro TV, Antena 1, Realitatea TV, Alpha TV şi One TV.

O importantă agenţie de ştiri din România, Mediafax, are un flux local de ştiri, Transilvania.

Presa de limba maghiară este activă la nivel local prin două gazete: Szabadság şi Krónika. În oraş se află şi redacţia săptămânalului Erdélyi Napló, precum şi redacţiile revistelor culturale Korunk şi Helikon. Radio Cluj transmite săptămânal 34 de ore în limba maghiară, iar TVR Cluj transmite 4 ore săptămânal emisiuni în această limbă. Pe lângă acestea există şi posturi de radio private dedicate comunităţii maghiare.

Sănătate Edit

Important centru medical, datorat şi impunerii sale ca un prestigios centru universitar, în Cluj-Napoca funcţionează mai multe instituţii medicale, clinici, institute şi spitale de elită din România.

Sport Edit

Cele mai importante cluburi de fotbal din oraş sunt CFR 1907 Cluj şi U Cluj. Clubul feroviar, găzduit pe Stadionul Dr. Constantin Rădulescu, este cunoscut la nivel european datorită ascensiunii acestuia în perioada 2003-2008. Printre rezultatele importante ale acestui club, se află câştigarea Ligii I şi a Cupei României în 2008 şi o participare în Liga Campionilor UEFA în sezonul următor, începută cu o victorie cu 2-1 pe terenul vicecampioanei Italiei, AS Roma, şi cu un egal pe teren propriu în faţa echipei Chelsea Londra.

Clubul universitar, găzduit pe Stadionul Ion Moina, are în palmaresul său istoric mai multe succese, precum clasarea pe locul 2 în capionatul de fotbal al României în sezonul 1932-1933, câştigarea Cupei României în 1964-1965, optimile de finală în Cupa Cupelor Europene (1965-1966) şi turul I al Cupei UEFA. Unul din antrenorii legendari ai echipei U Cluj a fost Ştefan Kovács.

Între celelalte echipe cu tradiţie se numără echipele de polo pe apă CSM Cluj (clasată pe locul 3 în Campionatul României la polo în anul 1980) şi Viitorul Cluj, echipele de rugby (Universitatea Cluj), baschet (Universitatea Cluj), handbal (U Cluj), volei şi fotbal feminin (echipa Clujeana) şi echipele de raliu Napoca Rally Team şi Hiparion Invest Rally Team.

Locuri în Cluj-Napoca Edit

Obiective notabile în Cluj-Napoca:

Fișier:CatedralaSfMihail.jpg
Fișier:Palatul Szeky din Cluj-Napoca.jpg
Fișier:Parcul Mare Cluj-Napoca, cazinoul Chios.jpg

Monumente şi clădiri Edit

Muzee Edit

Suburbii, străzi şi alte zone Edit

Viaţă de noapte Edit

  • Bamboo
  • Diesel Club - cel mai luxos club din Cluj, găzduieşte cele mai extravagante petreceri şi cele mai dorite concerte.
  • Obsession Club - clubul cu suprafaţa cea mai mare din Transilvania, cu o capacitate de 1 000 de persoane, sistem audio performant cu peste 30 de mii de waţi şi lumini de ultimă generaţie [21]
  • Pizza More - Cea mai mare pizzerie din Cluj, cu o terasă de vară de peste 400 locuri, situată în apropierea campusului universitar Babeş.

În împrejurimi Edit

  • Castelul Bánffy - un ansamblu arhitectonic construit de familia Bánffy în comuna Bonţida, la 32 de km de Cluj-Napoca. A fost denumit adesea "Versailles-ul Transilvaniei"
  • Parc de sculpturi monumentale din fân, executate de Ernö Bartha, în satul Vlaha, la 15 km de Cluj-Napoca. [3]

Evenimente Edit

Fișier:SfGheorghe.jpg
  • 124 - Este fondat Municipium Aelium Hadrianum Napoca de către administraţia romană din Dacia
  • 170 - Împăratul Marcus Aurelius ridică municipiul Napoca la rang de colonia
  • 1143 - Colonizarea saşilor
  • 1241 - Clujul este distrus în timpul invaziei tătaro-mongole, cetatea Clujului fiind refăcută în a doua jumătate a secolului al XIII-lea pe malul drept al Someşului Mic în zona de acum a Pieţei Muzeului
  • 1405 - Sigismund de Luxemburg acordă Clujului dreptul de oraş liber
  • 1443 - Se naşte Matei Corvin
  • 1550 - Gaspar Heltai înfiinţează o tipografie la Cluj
  • 1581 - Este înfiinţat Colegiul Iezuiţilor, precursor al universităţii de astăzi
  • 1601 - Baba Novac, ostaş de seamă al lui Mihai Viteazul, este ars de viu împreună cu preotul Saski
  • 1711 - Oraşul intră sub dominaţie austriacă
  • 1774 - Începe construcţia palatului Bánffy
  • 1776 - Colegiul Piariştilor îşi începe activitatea cu patru facultăţi (filosofie, chirurgie, drept şi ştiinţe naturale).
  • 1790 - Devine capitala Transilvaniei
  • 1791 - Începe pavarea străzilor cu piatră
  • 1820 - Începe dărâmarea oficială a turnurilor şi zidurilor oraşului, operaţiune încheiată in 1896
  • 1827 - 247 de lămpi sunt instalate în străzile şi pieţele Clujului
  • 1848 - Revoluţia de la 1848
  • 1870 - Este inaugurată gara Cluj
  • 1872 - Autorităţiile înfiinţează Universitatea Franz Josef din Cluj, cu predare în limbile maghiară, germană şi română. Decretul de înfiinţare a fost semnat de împăratul Franz Joseph în toate cele trei limbi, pe exemplarul român semnând „Francisc Iosifu”.
  • 1892 - Prima centrală telefonică cu 62 de abonaţi
  • 1894 - Procesul memorandiştilor
  • 1898 - Primul aparat Röntgen
  • 1918 - În urma Primului Război Mondial, Clujul devine oraş al României Mari.
  • 1919 - Este inaugurată Universitatea Românească din Cluj. Universitatea maghiară din Cluj se refugiază la Seghedin.
  • 1928 - Primul avion de călători aterizează la Cluj
  • 20 august 1940 - Dictatul de la Viena aduce oraşul din nou sub autoritatea ungară. Universitatea românească din Cluj se refugiază la Sibiu
  • 1944 - La 11 octombrie are loc eliberarea Clujului în al Doilea Război Mondial, forţele armate maghiare şi germane fiind respinse.
  • 1945 - Administraţia românească îşi reintră în drepturi la Cluj. Universitatea maghiară din Cluj se refugiază la Seghedin, unde continuă să funcţioneze până astăzi.
  • 1947 - Prin tratatul de la Paris, partea Transilvaniei ce fusese anexată la Regatul Maghiar, cu şapte ani înainte, era din nou recunoscută ca parte a României.
  • 30 decembrie 1947 - Începuturile României comuniste
  • 1954 - Prima emisiune de la Radio Cluj
  • 12 august 1956 - În faţa Bisericii Piariştilor este săvârşită liturghia duminicală greco-catolică, la care participă peste 5.000 de credincioşi, în ciuda faptului că BRU fusese interzisă de autorităţile comuniste. Numeroşi participanţi sunt arestaţi, iar preotul Vasile Chindriş este condamnat la 10 ani de închisoare.
  • 1959 - Are loc fuziunea celor două universităţi, Universitatea „Bolyai” şi Universitatea „Babeş”
  • 1959 - Porneşte primul troleibus clujean
  • 1974 - Clujul primeşte numele Cluj-Napoca
  • 1985 - Întreruperea emisiei postului Radio Cluj
  • 1989 - Revoluţia anticomunistă. Începutul democraţiei
  • 1992 - Este ales primar Gheorghe Funar, care va iniţia diverse măsuri considerate provocatoare, atât de comunitatea maghiară cât şi de oponenţii săi politici.
  • 1993 - Fenomenul „Caritas
  • 1994 - Gheorghe Funar autorizează primele lucrări de cercetare arheologică în piaţa din faţa statuii regelui Matia Corvinul
  • 2002 - Recensământul general indică o populaţie totală de 318 027 locuitori, care plasează Cluj-Napoca pe locul 3 între cele mai mari oraşe ale României.
  • 2004 - Este ales primar Emil Boc (Alianţa D.A. PNL-PD)
  • 2008 - Este reales primar Emil Boc din partea PD-L
  • 2008, decembrie - Emil Boc (PD-L) renunţă la funcţia de primar al municipiului Cluj-Napoca şi devine prim-ministru al României.
  • 2009, 15 februarie - Este ales primar Sorin Apostu (PD-L)

Personalităţi marcante Edit

Fișier:Iuliu Maniu.jpg
Fișier:Matthias Corvinus.jpg
Fișier:EmilRacovita.jpg
Fișier:FerencDavid.jpg
Fișier:Coposu1.JPG

Vezi şi Edit

Pentru detalii, vezi Subiecte Cluj-Napoca.

Galerie de imagini Edit

Biblioteca Centrală Universitară Parcul Central Biserica Sf. Mihail,</br> cu Statuia lui Matei Corvin Bulevardul Regele Ferdinand Universitatea „Babeş-Bolyai”
Fișier:Biserica Sf Mihail, Cluj-Napoca-turnul cu ceas.jpg
Turnul neogotic al </br> Bisericii Sfântul Mihail Bastionul Croitorilor Biserica Calvaria Intrarea în Biserica Franciscană Cluj-Napoca, zona centralǎ (râul Someş, strada Dragalina)
Cluj-Napoca, Piaţa Lucian Blaga şi Biblioteca Centrală Universitarǎ Intersecţia str. Horea, Regele Ferdinand şi P-ţa Mihai Viteazul Cluj-Napoca, zona centralǎ, strada Petru Maior Imagini din Cluj-Napoca, zona centralǎ (str. Horea) Cluj-Napoca,</br> Biblioteca Centrală Universitarǎ

Note Edit

  1. 1,0 1,1 Populaţia stabilă la 1.01.2009” (în română). INSSE. 19 mai 2009. http://www.insse.ro/cms/rw/resource/populatia%20stabila%20la%201%20ianuarie%202009%20si%2018.xls?download=true. Accesat la 19 mai 2009. 
  2. x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom şi 3 pentru alţi operatori de telefonie fixă
  3. Vezi Istoria Clujului, sub redacţia acad. prof. Ştefan Pascu, Cluj-Napoca, 1974, p. 25-49
  4. Gravura din anul 1617 a fost făcută de Georg Houfnagel după desenul lui Egidius van der Rye (stampa a fost realizată în atelierul Braun şi Hagenberg).
  5. Raoul Şorban – Invazie de stafii. Însemnări şi mărturisiri despre o altă parte a vieţii (Editura Meridiane, Bucureşti, 2003)
  6. Ioan Drăgan, membru al Comisiei de Heraldică, filiala Cluj şi director al Arhivelor Naţionale Cluj: „Stema care este folosită acum nu a fost aprobată niciodată şi, prin urmare, folosirea ei constituie o încălcare a legilor în vigoare” (Stema Clujului e folosită ilegal, publicat în Gazeta de Cluj, 18 aprilie 2005)
  7. Primăria Cluj-Napoca: Planificare strategică
  8. Institulul Naţional de Statistică Recensământul populaţiei şi al locuinţelor - martie 2002
  9. 9,0 9,1 Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate
  10. Structura etno-demografică a României la recensământul din 2002
  11. Istoria Clujului, ed. cit., p. 102
  12. 12,0 12,1 12,2 Ibidem, p. 222-223
  13. Pascu et al., Clujul (ghid istoric), 1957, p. 60
  14. Jakab Elek, Kolozsvar Tortenete, II, Okleveltar, Budapesta, 1888, p. 750
  15. Katona Lajos, Kolozsvar terulete es nepessege, în „Kolozsvari Szemle”, 1943, no.4, p. 294
  16. Structura etno-demografică a României
  17. Hotnews.ro: Cele mai scumpe oraşe din România publicat la 2 martie 2006
  18. Gazeta de Cluj: Clujul are 19 milionari publicat la 21 noiembrie 2005
  19. Recensământul general al populaţiei României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 588.
  20. http://recensamant.referinte.transindex.ro/?pg=3&id=819
  21. Raluca Racolciuc: O nouă obsesie în Cluj – Clubul Obsession publicat în cotidianul Bună ziua, Ardeal, ediţia din 2 decembrie 2005

Bibliografie Edit

  • Victor Lazăr, Clujul, Bucureşti, Cultura Naţională, 1923
  • Ştefan Pascu, Iosif Pataki, Vasile Popa, Clujul (ghid istoric), Cluj, 1957
  • Ştefan Pascu, Viorica Marica, Clujul medieval, Bucureşti, Editura Meridiane, 1969
  • Aurel Anton, Cluj. Ghid turistic al judeţului, Bucureşti, Editura pentru Turism, 1973
  • Ştefan Pascu (sub redacţia), Istoria Clujului, Cluj-Napoca, 1974
  • Stelian Neagoe, Viaţa universitară clujeană interbelică, vol. I-II, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1980
  • Justin Ceuca, Constantin Cubleşan, Roxana Manilici, Teatrul Naţional Cluj-Napoca (1919-1994). Teatrul românesc din Transilvania - 240 de ani, studiu monografic, Cluj-Napoca, 1994
  • Dorin Alicu, Cluj-Napoca, de la începuturi până azi, Cluj-Napoca, Editura Clusium, 1995
  • Cluj-Napoca, inima Transilvaniei (album), Cluj-Napoca, Editura Studia, 1997
  • Gheorghe Bodea, Clujul vechi şi nou, Cluj-Napoca, 2002
  • Cluj-Napoca. Ghid, Editura Sedona, 2002
  • Cluj-Napoca = Claudiopolis, Bucureşti, Noi Media Print, 2004
  • Lukacs Jozsef, Povestea „oraşului-comoară”, Cluj-Napoca, Editura „Biblioteca Apostrof”, 2005
  • Gabriela Popa, Liviu Stoica, Cluj-Napoca. Illustrated guide / Cluj-Napoca. Ghid ilustrat, Cluj-Napoca, 2007
  • Gabriela Popa, Liviu Stoica, Cluj-Napoca. City guide, Cluj-Napoca, 2007

Legături externe Edit

Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Cluj-Napoca

Site-uri oficiale Edit

Despre Cluj-Napoca Edit

Cultura clujeană Edit

Învăţământul clujean Edit

Presa clujeană Edit

Turismul clujean Edit

Imagini Edit

Hărţi Edit

Altele Edit