Cadrilaterul (denumit și Dobrogea de Sud și, în perioada interbelică, Dobrogea Nouă) este denumirea românească a părții de sud a Dobrogei, aflată în Bulgaria și mărginită de Dunăre la NV, râurile Beli Lom și Kamchiya la S și Marea Neagră la E. Numele, apărut la generalii români în 1913, în decursul celui de-al doilea război balcanic, înseamnă „patrulater” și provine:
- fie de la cele patru laturi ale sale (vechea frontieră, Dunărea, noua frontieră și Marea Neagră)[1];
- fie de la cele patru cetăți, turcești până în 1878, care alcătuiau un sistem defensiv în nord-estul Bulgariei din 1913: Silistra, Ruse, Șumen și Varna.[2]
Note[]
- ↑ (în franceză) Académie roumaine, coll. "Connaissance de la terre et de la pensée roumaines" vol. IV, La Dobroudja, București 1938.
- ↑ De unde vine numele Cadrilaterului. Dobrogea de la sud de Dunăre a fost pierdută definitiv de România în cel de-Al Doilea Război Mondial, acum exact 75 ani, 7 septembrie 2015, Sinziana Ionescu, Adevărul, accesat la 19 septembrie 2016.
Legături externe[]
- Cadrilater, istoria ascunsă a unor graniţe semnate cu sânge - pământul românesc smuls Dobrogei de Marile Puteri, 24 aprilie 2015, Mariana Iancu, Adevărul
- Ziua în care Dobrogea de Sud a rămas fără români. Detaliile tratatului dureros prin care am pierdut Cadrilaterul, 20 septembrie 2016, Mariana Iancu, Adevărul