Fandom

România

Biserica de lemn din Ieud Deal

1.811pages on
this wiki
Add New Page
Talk0 Share
Fișier:Ieud deal.ulita bisericii.jpg
Fișier:Ieud Deal.deal.10.2000.jpg
Fișier:Ieud deal.jpg

Biserica veche din deal de la Ieud a fost construită de familia nobilă locală Balea la începutul secolului al XVII-lea. Biserica este cu un secol mai veche decât biserica de lemn din şes, a doua biserică de lemn din sat şi una dintre cele mai vechi păstrate în Maramureş.

În austeritatea ei exterioară, încălzită în interior de cioplitura consolelor şi de culorile vii ale picturii murale, biserica de lemn din Ieud Deal reprezintă un vârf al artei şi tehnicii de a construi biserici de lemn în Maramureş. Valoarea ei este dublată de un ansamblu pictural de cea mai bună calitate, cea mai reprezentativă operă a cunoscutului zugrav itinerant local Alexandru Ponehalschi. Biserica a fost inclusă în 1999 de UNESCO pe lista monumentelor cu valoare de patrimoniu cultural mondial, împreună cu alte şapte biserici de lemn din Maramureş.

Documentare Edit

Biserica cea bătrână din deal în Ieud a intrat în centrul atenţiei încă de la începuturile cercetării româneşti în Maramureş, în urmă cu un secol. Ioan Mihalyi de Apşa a remarcat-o în 1900 printre cele mai frumoase din Maramureş.[1] În 1909, Ioan Bîrlea a adunat inscripţiile din biserică în valoroasa sa colecţie de însemnări din bisericile maramureşene.[2] Doi ani mai târziu, Tit Bud a datat biserica din 1364, considerând-o cea mai veche biserică din Maramureş. Binecunoscutul etnograf Tache Papahagi a remarcat biserica din Ieud Deal în cercetarea sa în Maramureş, în primii ani după primul război mondial, pentru picturile murale bine conservate, pe care le-a ilustrat în unul din puţinele clişee apărute în cartea sa.[3] Structura şi mai ales pictura au fost descrise mai pe larg de Victor Brătulescu în 1941, care a publicat şi 18 imagini şi 8 schiţe. Tot atunci au fost făcute primele relevee ale bisericii, de arhitectul N. Chioreanu.[4] Mult mai târziu, în 1968, I. D. Ştefănescu a reluat descrierea temelor principale din pictura bisericii.[5] Tot de pictura murală, dar mult mai sistematizat, s-a ocupat şi Anca Pop Bratu în 1982. Biserica a fost documentată, studiată şi datată dendrocronologic în 1997 în timpul ultimei restaurări.[6] În prezent, 2007-2009, pictura bisericii trece printr-un necesar proces de restaurare şi conservare.

Datarea bisericii Edit

Pentru datarea bisericii de lemn a fost adeseori menţionat anul 1364. Datarea aceasta a apărut pentru prima dată în şematismul Diocezei Gherla din 1900, care, foarte probabil, a folosit ca sursă datele culese şi trimise de Tit Bud, vicarul Maramureşului. Tit Bud a reafirmat această datare în 1911 făcând trimitere la o însemnare pe „grinda din podul bisericii”.[7] Datarea aceasta a fost de la el preluată şi perpetuată atât prin publicaţii cât şi prin tradiţia orală creată în sat.

Istoricul medievist Radu Popa a pus sub semnul întrebării datarea lui Tit Bud afirmând că aceasta, ca şi altele asemănătoare, „se întemeiază pe creaţii livreşti”, sugerând în schimb datarea după invazia tătară din 1717.[8] Tendinţa aceasta, de a data majoritatea bisericilor de lemn din Maramureş după invazia tătară din 1717, se reflectă în fişa monumentului, întocmită pentru înscrierea în patrimoniul mondial UNESCO.

Istoricul de artă Marius Porumb, mai echidistant faţă de amândouă poziţiile, a suţinut că biserica de lemn din Ieud Deal „este probabil din secolul al XVII-lea, cu refaceri din secolul al XVIII-lea.”[9]

Poziţia istoricilor, mai mult sau mai puţin echilibrată, nu a înlocuit tradiţia creată de Tit Bud, lăsând să circule mai multe posibile datări. Această problemă a fost rezolvată definitiv în 1997 prin metoda dendrocronologică de către cercetătorul islandez Ólafur Eggertsson, care a datat ferm biserica de lemn din Ieud Deal din al doilea deceniu al secolului al XVII-lea.[10]

În podul bisericii există întradevăr o inscripţie, în chirilice, pe tălpile de susţinere ale turnului. Inscripţia începe pe talpa longitudinală, lângă fereastra vestică: „În anul Domnului 18...”. Autorul inscripţiei se pare că s-a răzgândit şi a reluat inscripţia pe talpa transversală, luminată mai bine de fereastra vestică: „În anul Domnului 1827 maistori Cionca Alexa cu Iusco Ion crâsnicu”.[11] Inscripţia meţionată de Tit Bud surprinde aşadar o refacere sau reparaţie a turnului bisericii la 1827.

Pictarea bisericii Edit

Fișier:Ieud deal.pictura murala pron.jpg
Fișier:Ieud Deal.vama pt sfada.7.97.jpg

Pictura murală acoperă întreaga suprafaţă interioară a bisericii, în altar, naos şi pronaos. Ansamblul picturii murale, remarcat de istoricul de artă Anca Pop-Bratu pentru bogăţia programului iconografic, complexitatea rezolvărilor compoziţionale şi varietatea decorativă, nu este nici datat nici semnat. Anca Pop-Bratu a atribuit corect lucrarea pictorului itinerant de biserici maramureşean Alexandru Ponehalschi, al cărui stil caracteristic se poate distinge din alte ansambluri murale semnate în Călineşti Căeni (1754), Sârbi Susani (1760), Budeşti Susani (1760), Berbeşti (1769), Deseşti (1780). Ea a forţat însă datarea picturii din Ieud Deal în anul 1782, sprijinindu-se pe o icoană datată ce poate fi atribuită lui Alexandru Ponehalschi.[12] Prin această datare, Anca Pop-Bratu a încadrat pictura murală din Ieud Deal în perioada de final a creaţiei artistului, imaginându-şi o evoluţie progresivă spre acest punct culminant din creaţia sa. Se ştie însă că o icoană mobilă poate fi completată inventarului ulterior şi nu poate data cu fermitate o pictură murală. Istoricul de artă Marius Porumb a notat, mai reţinut, că „în 1782 pictorul zugrăveşte mai multe icoane în biserica din deal din Ieud” fără să cuprindă şi ansamblul mural.[13]

Documentele de arhivă aduc mai multă lumină în jurul datării picturii murale din Ieud Deal. În conscripţia parohială din 1774 apare informaţia că amândouă bisericile din Ieud au fost renovate în anii 1764-65 de nobilul Mihai Balea. [14] Cercetările dendrocronologice au indicat, la Ieud Deal, schimbarea tălpilor în acel moment.[15] Se pare că, cu aceeaşi ocazie, au fost mărite şi ferestrele, care mai devreme erau mult mai mici. Două ferestre originale s-au păstrat între streşini spre apus. Tot atunci s-a trecut, probabil, de la un iconostas cu două uşi la unul cu trei uşi, conform obiceiului introdus în arta bisericească locală pe la mijlocul secolului al XVII-lea. Nici deschiderile arcuite în peretele dintre femei şi bărbaţi nu puteau fi executate mai bine cu altă ocazie, ele încadrându-se şi în spiritul înnoitor al celei de-a doua jumătăţi a secolului al XVIII-lea. Ceea ce, însă, a înnoit cu adevărat lăcaşul de cult la 1765 a fost, foarte probabil, repictarea ei. În acea perioadă mai multe biserici de lemn au fost fie (re)pictate cu ocazia unei renovări, [16] fie pictate ca o definitivare a unei noi construcţii.[17] Biserica din Ieud Deal nu a fost, din această perspectivă, o excepţie, mai ales într-un sat de nobili ambiţioşi. Prin urmare, pictura a finalizat lucrările de renovare din 1764-65, cel mai probabil în 1765.[18]

Ansamblul pictural de excepţie din Ieud Deal este rezultatul unei comenzi concrete din partea patronului bisericii. Patronul a fost binecunoscuta familie nobilă Balea, din care se distingea în epocă vicecomitele Maramureşului Mihai Balea. Este posibil ca lui să i se datoreze amploarea ansamblului de pictură şi nu meşterului zugrav care a investit totuşi, talent şi pricepere în realizarea lui.[19]

Texte aflate în pictura muralăEdit

Textele în română cu caractere chirilice încadrate în pictura navei, aflate sub ferestrele de jos, îndeosebi cea a crâsnicului spre nord şi a diacului spre sud, conţin îndemnuri teologice către credincioşi, deosebit de interesante în contextul frământărilor religioase din acea epocă în Maramureş. Pe fondul temelor pictate împrejur, în navă, textele de sub ferestre apar drept manifeste ale păstrării tradiţiei ortodoxe în Maramureş.[20] Textul lor trebuie cu mai mare atenţie documentat, acolo unde mai este lizibil, şi analizat:

  • Sub fereastra crâsnicului, peretele de nord în navă:[21] "Înpotriva sf[intei] ... sau zugrăvit pravoslavnica beserecă aceştie să [nu fie] cum cinstiţilor, şi întru H[risto]S [sf/fra/iub]iţi, preoţi şi dascăli şi mireani această d[u]mnazăescă ... să nu cumva hulum înpotriva cine şti mai bene să îndireptaze pre noi mult e[s]t[e] jitie a sfinţilor pe[rinţi]"
  • Sub fereastra diacului, peretele de sud în navă:[22] "... care era întru începutu, care amu auzitu, care văzutu cu ochii noştri la ceea ce şi mâinile noastre au pipăitu ... arătat ş'am văzutu şi mărturisit cu sămnulu a tuturora sf[i]nţilor."

Structură Edit

Fișier:Ieud Deal.axonometrie.7.97.jpg

Această biserică a fost concepută la vremea ei ca una din lăcaşurile mari, 7,15 m largă şi 11, 87 m lungă, cu o capacitate maximă de circa 340 credincioşi, spaţiul fiind egal împărţit între femei şi bărbaţi. Biserica este dispusă de la vest la est cu o tindă pentru femei (pronaos), biserica bărbaţilor (navă) şi altar. E bine de observat că la începutul secolului al XVII-lea în Maramureş nu erau ridicate pridvoare, iar la această biserică această parte nu a fost adausă nici mai târziu. Intrarea se face din vest printr-un portal fără decor, repetat şi la intrarea în navă. Pronaosul sau tinda femeilor este tăvănită sub tălpile turnului şi deschisă spre biserica bărbaţilor prin goluri în perete de fiecare parte a uşii. Biserica bărbaţilor sau nava este principala încăpere, subliniată de cerul înalt al bisericii (bolta). De remarcat că înălţimea navei este egală cu lărgimea ei, o proporţie remarcată şi la alte biserici de la începutul secolului al XVII-lea în Maramureş. Spre altar sunt trei uşi iar în faţa iconostasului există o solee ce marchează trecerea dinspre profan spre sacru. Altarul este decroşat şi incheiat cu cinci laturi exterioare scurte. El are 4,15 m lăţime şi 3,6 m adâncime. Interiorul este luminat de ferestre mărunte în unghi ascuţit care iniţial au fost şi mai mici.[23]

Tehnică Edit

Butea bisericii din Ieud Deal este ridicată din bârne de molid, legate cu cheotori netede în dinte ascuns. Tălpile şi portalele, mai expuse la umezeală, sunt făcute din lemn de stejar. Pereţii sunt ridicaţi drepţi cu bârne fasonate din secure şi bardă, apoi rigidizaţi cu cuie de lemn. Între bârne sunt făcute scobituri „cuptytye” pentru etanşeizarea pereţilor.[24]

Din fotografiile de epocă reiese că chetorile au fost o perioadă acoperite cu scânduri. Este posibil ca la una din reparţiile anterioare sau prin tasare o parte din cheotori să fi fost distruse. Reparaţiile din colţul de sudest al navei datează din 1959. Cu toate acestea, cheotorile din celelalte colţuri arată o calitate deosebită a execuţiei şi participarea unor meşteri de biserici specializaţi.

NoteEdit

  1. Mihalyi de Apşa, Ioan (1900): Diplome Maramureşene din secolul XIV şi XV, Sighet, 25, n. 1.
  2. Bârlea 1909, 120-123.
  3. Papahagi, Tache (1925): Graiul şi Folklorul Maramureşului, Bucureşti, XVIII-XIX, pl. XVIII, fig. 1.
  4. Brătulescu 1941, 110-119, fig. 194-219 şi planşa X-XI.
  5. Ştefănescu 1968, 109-11.
  6. Baboş 2000, 69-75.
  7. Bud 1911, 47.
  8. Popa 1970, 224.
  9. Porumb 1982, 120.
  10. Eggertsson şi Baboş 2003, 44, tabelul 2:21.
  11. Baboş 2000, 69-75. Ioan Bârlea a făcut o transcriere asemănătoare a inscripţiei în 1909 (Bârlea 1909, 123, nr. 437) însă Tit Bud se pare că nu a ţinut cont de ea.
  12. Pop-Bratu 1982, 32, n. 143-144.
  13. Porumb 1975, 19.
  14. MOL, C 99, XI.A. Maramoros 1774, 56.
  15. Eggertsson şi Baboş 2003, 44, tabelul 2:21.
  16. De exemplu în Călineşti Căeni (1754) şi Sârbi Susani (1760)
  17. După cum avem exemplele din Cuhea (1754), Budeşti Susani (1760), Berbeşti (1769) şi Deseşti (1780).
  18. Baboş 2004, 266.
  19. Baboş 2004, chapter 3.
  20. Vezi analiza detaliată a picturii în navă la Anca Pop-Bratu, 1982, 32-35 şi fig VII. Autoarei i-a scăpat înţelesul textelor de sub ferestre, vezi nota 143.
  21. Compilaţie după Bârlea (1909, 123:436), Brătulescu (1941, 110) şi notele de teren ale lui Alexandru Baboş din 1997.
  22. După Bârlea 1909, 123:435.
  23. Baboş 2000, 69-75.
  24. Baboş 2002, 236-237.

Bibliografie Edit

Studii despre bisericile din Maramureş
  • Bârlea, Ioan (1909). Însemnări din bisericile Maramureşului. Bucureşti. 
  • Bud, Tit (1911). Date istorice despre protopopiatele, parochiile şi mănăstirile române din Maramureş din timpurile vechi până în anul 1911. Gherla. 
  • Popa, Radu (1970). Ţara Maramureşului în veacul al XIV-lea. Bucureşti: Editura Academiei RSR. 
  • Porumb, Marius (1982). „Biserici de lemn din Ţara Maramureşului”. Monumente istorice şi de artă religioasă din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului Cluj: 97-130. 
  • Baboş, Alexandru (2000). Three Centuries of Carpentering Churches, a Chronological Approach to the Sacred Wooden Architecture of Maramureş. Lund: Lunds universitet. ISBN 91-630-9278-6. 
  • Eggertsson, Ólafur şi Baboş, Alexandru (2003). „Dendrochronological dating in Maramureş with special emphases on objects from the Maramureş museum in Sighetul Marmaţiei”. Tradiţii şi Patrimoniu (2-3): 40-49. 
  • Baboş, Alexandru (2002). „Bârnele vechii biserici de lemn din Botiza, documente inedite de tehnică şi artă constructivă în Maramureş la sfârşitul secolului XVI”. Arhitectura religioasă medievală din Transilvania II: 230-248, ediţie digitală. 
  • Baboş, Alexandru (2004). Tracing a Sacred Building Tradition, Wooden Churches, Carpenters and Founders in Maramureş until the turn of the 18th century. Norrköping: Lunds universitet. ISBN 91-7740-069-0 ediţie digitală. 
Studii despre pictura bisericii
  • Brătulescu, Victor (1941). „Biserici din Maramureş”. Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice XXXIV (107-110): 150 p.. 
  • Ştefănescu, I. D. (1968). Arta veche a Maramureşului. Bucureşti: Editura Meridiane. 
  • Porumb, Marius (1975). Icoane din Maramureş. Cluj-Napoca: Editura Dacia. 
  • Pop-Bratu, Anca (1982). Pictura murală maramureşeană. Meşteri zugravi şi interferenţe stilistice. Bucureşti: Editura Meridiane. 

Vezi şi Edit

Legături externe Edit

Ad blocker interference detected!


Wikia is a free-to-use site that makes money from advertising. We have a modified experience for viewers using ad blockers

Wikia is not accessible if you’ve made further modifications. Remove the custom ad blocker rule(s) and the page will load as expected.

Also on Fandom

Random Wiki