Fandom

România

Alba Iulia

1.811pages on
this wiki
Add New Page
Talk3 Share

Alba Iulia (denumirea românească medievală: Bălgrad, latină Apulum, maghiară Gyulafehérvár, germană Weißenburg/Karlsburg) este un municipiu, reşedinţa judeţului Alba, Transilvania, România. Are în subordine administrativă localităţile Oarda şi Pâclişa. Are o populaţie de 66.369 locuitori.

EtimologieEdit

Înainte de cucerirea romană în apropierea actualului oras exista localitatea dacică Apoulon, important centru fortificat mentionat pe hărţile contemporane. După cucerirea Daciei de către Traian, oraşul se va numi Apulum, iar fortificaţia dacică pre-existentă va fi completată prin efortul soldaţilor Legiunii a XIII-a Gemina staţionate aici. Ruinele zidului dacic şi al impresionantei porţi sunt foarte bine conservate şi pot fi vizitate in "Traseul celor 3 cetăţi" din cartierul Cetate. La intrarea în acest complex arheologic deschis recent publicului, pot fi vazute şi ramăşiţele unor ziduri exterioare precum şi o poartă din cetatea medievală, cea in care a intrat victorios Mihai Viteazul. În Evul Mediu numele românesc al oraşului a fost deja Alba Iulia, insă în documentele timpului redactate în limba slavonă figurează drept Bălgrad (adică "Cetatea Albă").

Istorie Edit

Numeroase izvoare atestă, înainte de a ne fi fost transmis numele sau prin documente istorice scrise, existenţa pe acest teritoriu şi în împrejurimile lui imediate, a unor aşezări preistorice datând din mileniul al V-lea î.C.; în partea de nord a oraşului s-a descoperit o importantă aşezare neolitică (5000-1900 î.C.), care a fost locuită de triburi de păstori şi agricultori. În numeroase puncte de pe teritoriul oraşului - La vii, Platoul romanilor - au fost scoase la iveală obiecte din epoca bronzului (1700-1000 î.C.).

Demnă de menţionat este şi cetatea de pământ din epoca fierului, descoperită pe înălţimile din stânga Mureşului, la Teleac (4 km spre nord-est de Alba Iulia). Această cetate, datată pe la jumătatea mileniului I î.C. este fortificată cu valuri de pământ şi şanţuri, îngloband un teren de aproape 30 ha. Aici, pe cursul mijlociu al Mureşului, a fost, probabil, un centru tribal tracic de seamă. O ramură a tracilor va atinge în curând un apogeu politic, social şi economic al acestor locuri şi aceştia sunt dacii. Ei pun bazele unei aşezări puternice - Apoulon - ce se va impune mai târziu.

În jurul castrului întemeiat de romani, au luat naştere două oraşe cu numele de Colonia Aurelia Apulensis şi Colonia Nova Apulensis.

În anul 953 căpetenia maghiară Zsombor s-a botezat, luând numele de Iuliu (Gyula). Pentru a deosebi „Cetatea Albă” din Transilvania de celelalte oraşe cu acelaşi nume (ex. Alba Regală, Székesfehérvár, respectiv Belgrad, Nándorfehérvár), maghiarii au denumit cetatea de pe Mureş "Gyulafehérvár", adică „Cetatea Albă a lui Jula” (în maghiară „Gyula”). Numele a fost tradus în latină - „Alba Iulia”. Acest nume este folosit şi astăzi.

Menţionat documentar prima dată în 1097, a fost capitala principatului Transilvaniei (1542-1690), dupa ce in prima faza a depins de episcopul Transilvaniei.

La 1 noiembrie 1599, Mihai Viteazul a intrat în Alba Iulia, realizând unirea politică a celor trei ţări româneşti sub cârmuirea sa.

În secolul XVII a fost un important centru al tipăriturilor româneşti, iar locuitorii oraşului au participat la Revoluţia de la 1848-1849.

Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România a fost proclamată la 1 Decembrie 1918 prin Declaraţia de la Alba Iulia.

La 15 octombrie 1922, în Alba Iulia a avut loc, la Catedrala Reîntregirii, încoronarea regelui Ferdinand I şi a reginei Maria, simbolizând actul unirii tuturor provinciilor istorice româneşti cu Ţara, sub sceptrul aceluiaşi monarh.

La 6 mai 1928 a fost organizată de Partidul Naţional-Ţărănesc, în cadrul unei vaste campanii de răsturnare a guvernului liberal, o adunare la care au participat circa 100.000 de cetăţeni.

În anul 1933 oraşul nord-italian Alessandria a donat oraşului Alba Iulia o copie a “Statuii Lupoaicei” (“Lupa Capitolina”), ca semn al moştenirii culturale latine comune. La data de 13.04.2007 a avut loc inaugurarea oficială a „Pieţei Allessandria” în Alba Iulia, în care este amplasată statuia „Lupa Capitolina”, ca simbol al înfrăţirii dintre Alba Iulia şi Alessandria.

În 1968, oraşul este declarat municipiu.

La 1 decembrie 1990, la Alba Iulia s-a sărbătorit pentru prima oară ziua naţională a României.

Descoperiri arheologice Edit

În anul 2011, în Cetatea Alba Iulia se descoperea întâmplător ceea ce avea să fie ruinele celei mai vechi biserici răsăritene de la nord de Dunăre. Descoperirea, senzaţională din punct de vedere istoric, a fost exploatată doar din punct de vedere ştiinţific. Ruinele spectaculoase au fost acoperite cu pământ, iar terenul a revenit la starea iniţială.[1]

Obiective istorice din Alba Iulia Edit

  • Cetătatea Vauban Alba Carolina - În perioada 2007-2017 a fost accesată şi cheltuită suma de peste 200 de milioane de euro din fonduri europene, din care aproape jumătate pentru restaurarea Cetăţii Vauban Alba Carolina.[2]
  • Monetăria [3]

PopulaţiaEdit

Evoluţia demografică la recensăminte:

La recensământul din 2002, populaţia municipiului era de 66.406 locuitori. Structura etnică este următoarea:

  • Români: 62.722 (95,45 %)
  • Maghiari: 1.836 (2.76 %)
  • Ţigani: 1.475 (1.22 %)
  • Germani: 217 (0.32 %)
  • Alţii: 0,25%

Sub profil confesional, populaţia este constituită dintr-o majoritate de ortodocşi (88.02 % sau 58.451 persoane), 2,62% greco-catolici (1.744), 2,50% romano-catolici (1.661), 2,17% penticostali (1.444), 1,73% baptişti (1.155), 1,28% reformaţi (855) şi alte religii cu procente de sub 1% fiecare.

Date geograficeEdit

Judeţul Alba este situat în partea centrală a României, în zona de contact a Podişului Transilvaniei cu Munţii Apuseni şi Carpaţii Meridionali, pe cursul mijlociu al râului Mureş, care traversează judeţul de la nord – est (în zona Ocna Mureş), la sud – vest (în zona Sibot). Oraşe: Alba Iulia - reşedinţă de judeţ (cu 73.000 locuitori, situat la o altitudine de 330 m, în estul Munţilor Apuseni, la confluenţa Ampoiului cu Mureşul); Abrud; Aiud; Blaj; Câmpeni; Cugir; Ocna Mureş; Sebeş; Teiuş; Zlatna.

AdministraţieEdit

În Alba Iulia îşi are sediul o Curte de Apel. Raza teritorială a acesteia se întinde asupra judeţelor Alba, Sibiu şi Hunedoara.

Obiective turistice Edit

Principala zonă istorică a oraşului este Cetatea Alba Carolina, dezvoltată foarte mult de Carol al VI-lea. Habsburgii au redenumit oraşul în Karlsburg în onoarea sa. Fortăreaţa în stil Vauban cu 7 bastioane, în formă de stea, a fost construită în perioada 1716-1735, dupa un plan al arhitectului italian Giovanni Morando Visconti, fiind cea mai impresionantă de acest tip din sud-estul Europei, în special datorită porţilor triumfale ce asigurau accesul, iniţial în număr de şase.

Principalele obiective turistice care sunt situate în interiorul fortificaţiei sunt: Catedrala Reîntregirii, Muzeul şi Sala Unirii, Biblioteca Batthyaneum, Catedrala Romano-Catolică, Celula lui Horea, Closca şi Crisan, situată în ansamblul arhitectural al porţii a 3-a a cetăţii, Palatul Apor, Palatul Principilor, Universitatea 1 Decembrie, Obeliscul ridicat in memoria lui Horea Closca si Crisan,etc.

În interiorul Catedralei Reîntregirii se află două importante lucrări de artă care au scăpat de teroarea şi prigoana comunismului, reprezentand monarhia româneasca în acea perioadă, Regele Ferdinand şi Regina Maria, capetele incoronate în anul 1922 în aceasta catedrală. În interiorul Catedralei Romano-Catolice este îngropat guvernatorul Ioan de Hunedoara. Pe partea laterală stânga a Catedralei Romano-Catolice, deasupra unui vitraliu se poate vedea o interesantă poziţionare a trei capete de cal cu trei urechi, fiecare cap cu câte doua urechi, sculptură realizată şi poziţionată într-un mod interesant. În cripta catedralei se află înmormântat episcopul Áron Márton.

Catedrala romano-catolică Sf. Mihail este o remarcabilă operă de arhitectură religioasă în stil romanic. A fost construită în perioada 1247 - 1291 şi se pare că la elaborarea planurilor iniţiale a contribuit şi arhitectul francez Villard de Honnecourt.[4]1

Cultură, educaţie Edit

  • Universitatea „1 Decembrie”
  • Muzeul Unirii
  • Biblioteca Batthyaneum
  • Teatrul de Păpuşi
  • Teatrul studenţesc

Religie Edit

În Alba Iulia există 36 de lăcaşe de cult. Structura confesională înregistrată la recensământul din 2002 a fost următoarea:

  • 85,6% ortodocşi
  • 4,3% reformaţi
  • 3,9% greco-catolici
  • 1,5% romano-catolici
  • 1,5% penticostali
  • 3,2% alte religii.[5]

Oraşe înfrăţite Edit

Locuri din Alba Iulia Edit

  • Zona de agrement din Lumea Nouă.[6]
  • Amfiteatrul roman, încă ne-descoperit [7]
  • Monetăria de la Alba Iulia, a cărei activitate a acoperit două mari perioade: pe cea a principatului şi pe cea de după anul 1700, până la 1871.[8]

Vezi şi Edit

Note Edit

  1. Descoperirea senzaţională de la Alba Iulia: secretele ruinelor primei biserici răsăritene de la nord de Dunăre, găsite îngropate în pământ, 26 iunie 2015, Dorin Timonea, Adevărul, accesat la 27 ianuarie 2017
  2. Efectul a 200 de milioane de euro din fonduri europene pentru Alba Iulia: mai multe construcţii, record de creştere a populaţiei, o maşină la doi locuitori, 4 aprilie 2017, Dorin Timonea, Adevărul, accesat la 9 aprilie 2017
  3. Monetăria din Alba Iulia - izvor de bani şi putere. Cum au folosit principii medievali monetăria în Epoca de Aur a Principatului Transilvaniei, 25 iunie 2015, Dorin Timonea, Adevărul, accesat la 17 mai 2016
  4. Bălan, Şt.; Mihăilescu, N. Şt. - Istoria ştiinţei şi tehnicii în România, date cronologice, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1985, p. 34.
  5. http://www.apulum.ro/ro/cultura.htm
  6. Unde se distrau locuitorii din Alba Iulia în urmă cu 100 de ani: lacurile şi terasele din Lumea Nouă, 19 iulie 2015, Dorin Timonea, Adevărul, accesat la 20 ianuarie 2017
  7. Misterele amfiteatrului roman de la Alba Iulia. Singurul document rămas, vechi de un secol, care certifică existenţa acestuia, 5 iulie 2015, Dorin Timonea, Adevărul, accesat la 20 ianuarie 2017
  8. Monetăria din Alba Iulia - izvor de bani şi putere. Cum au folosit principii medievali monetăria în Epoca de Aur a Principatului Transilvaniei, 25 iunie 2015, Dorin Timonea, Adevărul, accesat la 20 ianuarie 2017

Legături externe Edit

Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Alba Iulia

Istorie

Wikipedia-logo.png Această pagină utilizează conţinut de la Wikipedia în limba română. Versiunea originală a sa se află la: Wikipedia: Alba Iulia. Lista autorilor poate fi văzută în istoricul paginii. Textul de la Wikipedia este disponibil sub licenţa GNU FDL pentru documentaţie liberă.

Ad blocker interference detected!


Wikia is a free-to-use site that makes money from advertising. We have a modified experience for viewers using ad blockers

Wikia is not accessible if you’ve made further modifications. Remove the custom ad blocker rule(s) and the page will load as expected.

Also on Fandom

Random Wiki